imn şi sfinţi

Hai, Românie!

... hai, Românie ireală, proiect al marilor puteri
s-a stins Alteţa sa Regală, o jertf-a micilor cedări
de azi pe calea veşniciei purcede şi Mihai I
tăcut martir al tragediei din veacul marilor hoţii
când România hăcuită de Molotov şi Ribentrop
a mers la abator ca vita într-un război ca un potop
şi după care cum se ştie acelaşi rege suveran
abdică. Biata Românie ajunge sluga lui Ivan.

hai, Românie temporală, proiect de veacuri zămislit
şi renăscut a căta oară ca Phoenix, poate mai cumplit
declară-ţi zilele de doliu - se trece o epocă tristă
epuizând în crematoriu totala-şi pleavă socialistă
apare alta mai globală, mai naşpă şi mai delicată
cu sărăcimea mai totală şi securimea mai bogată
apare o epocă-n care te văd unită şi regat
aceiaşi Românie Mare. Mihai I a abdicat.

hai, Românie parţială, proiect de frică adumbrit
cu rege mort, regină goală, în cârd de state hăcuit

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (26 aprilie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sădeşte-mi, Doamne, primăvara în suflet

Sădeşte-mi, Doamne, primăvara în suflet!
Cu tot alaiul ei încântător de viaţă,
Scăldat în pacea liniştii de dimineaţă,
Şi în parfumul florilor, miracol divin,
Sub bolta cerului senin.

Sădeşte-mi, Doamne, primăvara în suflet!
Cu tot alaiul stelelor aprinse în sclipiri de noapte,
Altoi scăldat în vrăjile iubirii, sfinte şoapte,
Raze poetice pe tâmple verzi sau coapte,
Aşa cum neîncetat mi-am dorit.

Sădeşte-mi, Doamne, primăvara în suflet!
Şi bucuria fericirii împlinită în vis real, frumos,
În rânduri altruiste împarte versul poetic,
Printre oameni cu caracter mărinimos,
Să fie viaţa imn armonios.

Sădeşte-mi, Doamne, primăvara în suflet!
Cu toată simfonia viselor de zi şi noapte,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (17 martie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XXXII

Atât de-atent şi fix priveam acu
s-adăp a mea cea de-un deceniu sete,
încât oricare-alt simţ ca mort îmi fu,

părând că am şi-aici, şi-aici părete
spre-a nu vedea, aşa de mult m-aduse
în vechiul laţ surâsul sfintei fete,

când faţa mea cu sila-ntoarsă fuse,
spre braţul stâng, de-acele trei fecioare,
căci: — "Prea ţintit!" din ele una-mi spuse.

Şi-acea orbie, care-o simte-n soare
al nostru văz, prea brusc de el atins,
pe-o clipă-n ochi îmi fu-ntunecătoare.

Cu-acel puţin, când văzu-mi s-a deprins
eu zic aici puţin, alăturându-l
cu multu-acel de care fui desprins,

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiască România

Dacă ne-nfruntă munţii, cu munţii ne vom bate
Pentru lumina ţării şi pentru libertate
Aici ne e cuvântul când îl avem de spus
Decât slujirea ţării nimic nu-i mai presus
Jurăm credinţă luptei, oricât ar fi de grea
Jurăm că pentru ţară şi viaţa ne-o vom da
Jurăm să nu ne mintă nici clipa, nici vecia
Trăiască libertatea, trăiască România

Trăiască-n fericire şi-n linişte poporul
Trăiască România, trăiască tricolorul.

Dar ţara nu se face cu laşi, cu apatrizi
Iubirea nu te scuză când ochii îi închizi
Să curăţăm tot răul din viaţa României
Că noi suntem partidul şi ţara omeniei
Nu creadă hoţii muncii că ei sunt mari şi tari
Noi suntem patrioţii revoluţionari
Avem contract pe viaţă cu visul şi cu glia
Trăiască libertatea, trăiască România

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu din Cenaclul Flacăra
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imn basarabean

În codri 'nalţi de aur, s-aud din nou topoare,
Care lovesc un neam la rădăcină...
O, Basarabie – prinos de Spirit şi Transfigurare,
Logos şi Lacrimă, Rost şi Lumină...
Gură de Rai şi sublimă durere,
Mistuire de sine, Nădejde şi Har,
Leagăn de aur, cu sânge şi miere,
Câini fioroşi hămăiesc din nou la hotar...

Matcă statornică în substanţă şi formă,
Tu, Basarabie, iar sângerezi,
Rusul nu-i om să respecte vreo normă,
Iar bolşevicul nu-i om în care să crezi.

În Bălţi, la Lăpuşna, Cahul şi Tighina,
Din nou, graiul ţării îşi plânge destinul,
Între Prut şi Nistru, se stinge lumina,
Ni se fură Cerul şi Pâinea, şi Vinul...

La Bucureşti, se înfiază jivine,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cânt

Pe când trecea sfios prin nerăbdare
înălţa într-un cânt în cor de îngeri,
măreţul îndem de alăturare
să-ndepărtezi durerea ce o sângeri.

De dimineaţă să te rogi fără de grai
povara-n veşnicia fără moarte
prin sfânta rugă să se audă-n rai
s-aduni apoi cuvintele-ntr-o carte.

Puterea s-o cultivi cu multă trudă,
să nu te laşi la niciun bogat dator,
să nu observi când fruntea îţi asudă
cu lumina călăuză-n viitor.

Şi pacea ca un imn la intonare,
să curgă-n zile prin pământ şi apă
comori sedimenteze sub izvoare,
absenţa ta să nu te mai încapă.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de Crăciun

În noaptea sfântă, de Crăciun,
un imn de slavă să-nălţăm
Domnului nostru cel bun
şi-n genunchi să ne-aşezăm.
Cu glas smerit să ne rugăm,
viaţă lungă să ne dea.
Lui sufletul încredinţăm
când pe cer ajungem stea.
Tot în noaptea luminoasă
Cerului să mulţumim,
că în lumea tumultuoasă
pe pământ noi vieţuim.
Smeriţi şi cu mult folos,
cu glas dulce să rostim,
Slavă Lui ISUS HRISTOS
că lumina Lui primim.
Prea Cuvioasei MARIA
flori de stele-i dăruim
că ni L-a dat pe Mesia.
Din suflet îi mulţumim!

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unirea-i lumină sacră

Sunt clipiri boabe de smirnă
Când suflete mână-n mână,
Schimbă clipa-n ani-lumină
Şi durerea în cunună.

Cununa e românească,
Unică, nepreţuită,
E alba floare domnească
Cu iubire miruită.

Cu mâinile-mpreunate
Jucau hora înfrăţirii,
Suflete-n afinitate
Sorbeau vinul nemuririi.

Vinul din ulcele sfinte
Păstrate de generaţii,
Pulbere de oseminte
Zămislită-n dalbe graţii.

[...] Citeşte tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare este Domnul Psalm 48

Mare este Domnul, laude Îi cânt
Mare este Domnul în cetatea mare
Care stă pe munte, Muntele cel sfânt
Bucuria lumii, loc de închinare.
Înspre miazănoapte e lumina ei,
Împăratul nostru şi-a ales-o casă,
Turnul de scăpare este pentru cei
Ce se-ncred în Dânsul lumea când o lasă.

Iată ca-mpăraţii toţi s-au adunat
Au privit-o-n silă cum priveşti o slugă
Însă o durere când i-a apucat
S-au privit cu spaima şi s-au pus pe fugă.

I-ai bătut cu vântul cel din răsărit,
Cu durerea celei care sta să nască
Tocmai cum din vremuri fost-am auzit
S-a-ntâmplat ca Domnul să Se proslăvească.

Doamn-n veşnicie toate le-ai supus

[...] Citeşte tot

poezie de Adriana Cristea (30 mai 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un imn preasfintei gramatice

Te salut pe tine, – articol cauzal şi omogen,
Indirect contras în fraza cu subiectul epicen!
Voi, interjecţiuni concrete şi-optative principale,
Rădăcini prin apoziţii singular adjectivale,
Voi, cantitative – abstracte subiective-n viitor,
Unipersonale-n modul cu plural hotărâtor,
Vă salut! Şi tot asemeni te salut, o, prezumtive,
Număr genitiv în cazul numelor intranzitive.
Tu, obiect concret şi simplu, tu, circumstanţial de loc,
Locativ pasiv, conjuncţii, complimente reciproc!
Unde să găsesc puterea de-a trăi, de nu la tine,
Gen subordonat prin verbul reflexivelor suspine?
Cardinale – acuzative, virgulă şi period,
Două puncte – adversative strict coordonate-n mod
Şi superlativ prezinte derivat din vocative,
Prin vocala secundară cu terminaţiuni pasive,
Declinări adverbiale negative-n absolut
Cu perfecte – adversative sufixate-n atribut,
Relativ invers compuse prin adverbe ca moţiune,
Pozitiv improprii-n număr, ori neutre, ori comune,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai pune-te, române, cu burta şi pe carte!

(replică după "Deşteaptă-te, române")

Mai pune-te, române, cu burta şi pe carte,
Şi nu mai fi cu mintea la faimă şi la bani!
Renunţă la mândrie, acum când eşti pe moarte,
Priveşte-adânc în tine şi nu la alţi duşmani.

Acum ori niciodată, salvează al tău nume,
Ce se confundă-adesea cu nemuncitul ban,
Şi demonstrează-ţi ţie şi-apoi la-ntreaga lume,
Că ai şi-alte origini, de dac şi de roman!

Mai lasă celularul, de vrei să-ţi fie bine,
Învaţă şi munceşte, ai grijă de copii,
Iubeşte-i şi pe alţii cum te iubeşti pe tine
Şi zi-le vorbe bune cât încă mai sunt vii.

Respectă cu stricteţe preceptele divine,
Şi lasă moştenire credinţa la nepoţi,
Şi nu-ntreba adesea: la mine, Domnul, vine?

[...] Citeşte tot

poezie de Ionuţ Caragea din Eu la pătrat, ediţia a II-a (2020)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţie de istorie

Mi-a rămas săpat în minte de pe când copil eram
Că sunt Om, că am o Ţară şi o Limbă şi un Neam
Că-n adâncul gliei sfinte stau de veacuri moşii mei
Că din ei răsare pâinea şi prin mine trăiesc ei
Valuri tulburi de uitare peste morţii mei se-aşează
Limba nu ne mai e limbă, ţara nu mai este trează
Azi ne-nvaţă imbecilii intereselor perfide
Cum să ne uităm eroii şi să venerăm partide
Cum să cântărim istoria şi s-o vindem pe bucăţi
Cum să facem Mall-uri, vile, scoţând piatra din cetăţi
Pe Vlad Ţepeş cum să-l facem personaj de film de groază
Capul lui Mihai Viteazul în dolari cât valorează
Ne învaţă idioţii că Bălcescu a fost laş
Si că Decebal batrânul a fost un sinucigaş
Cum de s-a ajuns aicea ca să vină fiii ploii
Nesimţiţi cât să-şi permită a ne ponegri eroii?
Nişte dascăli mediocri ce-au citit minciuni sfruntate
Si ni le aruncă-n faţă ca pe legi adevărate
Bieţi defăimători de stirpe, lacomi si periculoşi
Ce-am fi noi fără istorie? Ce-ar fi ei fără strămoşi?

[...] Citeşte tot

poezie de Radu Pietreanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lunca din Mirceşti

Bate vânt de primăvară şi pe muguri îi deschide;
Vântul bate, frunza creşte, şi voioasă lunca râde.
Sub verdeaţa drăgălaşă dispar crengile pe rând.
Şi sub crengile umbroase mierla sare şuierând.

O! minune, farmec dulce! O! putere creatoare!
În oricare zi pe lume iese câte-o nouă floare,
Ş-un nou glas de armonie completează imnul sfânt
Ce se-nalţă cătră ceruri de pe veselul pământ.

Tot ce simte şi viază, feară, pasere sau plântă
În căldura primăverii naşte, saltă, zboară, cântă.
Omul îşi îndreaptă pasul cătră desul stejăriş,
Unde umbra cu lumina se alungă sub frunziş.

El se duce după visuri; inima lui creşte plină
De o sacră melodie, melanholică, divină,
De o tainică vibrare, de-un avânt inspirător
Ce-i aduc în piept suspinuri şi-n ochi lacrimi de amor.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu fruntea de zefir in mir de primavara

Cu plecaciune sfânta, soseste mart` în zori

Firav, in verde rug, săltand mantia-si albă

Causul primaverii cadind tamâie-flori

In adiere dalbă.

Ne ciripesc in triluri, la stresini rândunele

In imn de primavara, Triodul Domnului

Se freamata in frunze, solstitiul, stih din stele

Cântările de slavă.

In verde rug de cetini o rază se strecoară

Pe-albastre metereze în franjuri vii de brazi

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Vlasin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea

Regină slabă a Cytherii,
Să-mi piei din ochi! Şi ieşi în faţă,
Tu, ce pe ţari cumplit îi sperii,
A libertăţii cântăreaţă!
Cununa frânge-mi mai curând
Şi lira, gingaşele-i tonuri,
Să fulgere viciul de pe tronuri
Şi libertatea să o cânt.

Arată-mi calea-acelui Gal
Cu-avânturile-i îndârjite
Tu i-ai dat imnul triumfal
Prin aspre cumpene slăvite.
Tirani ai lumii, tremuraţi,
Copii ai soartei schimbătoare!
Iar voi, căliţi-vă mai tare,
Sculaţi voi robi îngenuncheaţi!

Oriunde ochii mi-i arunc
Văd pretutindeni bice, fiare,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Puşkin (1817)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intrând în Noul An

Intrăm cu optimism în Noul An
Deplini încredinţaţi de biruinţă
Cu hărnicie vom lucra în Lan
Să-ndeplinim a Cerului cerinţă.

Privim ‘napoi să constatăm
Ce bun a fost cu noi, Păstorul
Şi mulţumiri cu drag ‘nălţăm
Că s-a-ngrijit de-ntreg poporul.

Rostim cu toţi "EBEN-EZER"
El ne-a însoţit fără-ncetare
Şi-am depăşit orice mister,
Ieşit-am din învolburare.

Intrând în Noul An cântăm
Un imn ales de proslăvire
Şi vrem, plenar, să ne-angajăm
S-aducem roade în slujire.

[...] Citeşte tot

poezie de George Cornici (2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-ascult tăcerea din suflet

Mi-ascult tăcerea din suflet
Cum cântă un imn născut din Cuvânt.
Ca un "of" la răscruci, un răsuflet
Coboară cu-o gamă-n pământ.
Văzduhu înnegreşte-ntr-un urlet,
Zvârlit în adânc de-o candoare de "Vânt".
Tăcerea-şi îngână în voie, cântecul sfânt.
Sfinţit prin Cuvânt e-al cântului umblet,
Urmând spre Liman neînfrânt.

Invoc fericirea în procesul cu mine
Şi-aştept o tăcere făr' echivoc,
Ce-n liniştea densă în linişte vine
Şi-n suflet aprinde un foc...
Şi-o pace adâncă ce-n flăcări îmi ţine
Tot "chipul" "încins la mijloc";
"Ochiul", "piciorul" şi "coapsa gândirii" legate ad-hoc
De Ţelu împlinirii divine –
Prin Duhul – "Arvuna" ce suflu-mi primeşte, zălog
Pentru trupul de slavă, de "mâine".

poezie de Ioan Hapca din Versuri din vicisitudinile vieţii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eternitate

Spre veşnicia fără de hotar
E-un drum tăcut, istovitor, amar...
sunt timpuri gri, sunt lacrimi, e durere
Hotar de vers, poeme austere...

Îngeri în negru, să ne-nalţe, vin...
Parcă am şi uitat să suferim.
E lumea doar un petec de hârtie.
Stingheri plecăm... Aşa a fost să fie!

Miroase ceru-a smirnă şi a toamnă...
Îngână, goi, copaci, un imn... Alarmă!
Copacul vieţii istovit se-apleacă.
Maiieri se înălţa spre ceruri parcă.

A milă-şi plâng copacul (azi - o umbră)
Şi alţi copaci în urmă-i se surupă
În vidul dintre două veşnicii...
Alt drum copacul vieţii-şi va croi.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jertfa-ntregului popor

Mi-am pus sufletul în palme
Şi l-am presărat cu sare
Pentru vremurile calme
Unde dorm moţii la soare.

Pe-un vechi petic de hârtie
I-am brodat cu inima
Şi i-am pus în poezie
Ca stemă în ţara mea.

Un stejar întrece timpul
Scrijelat în nord şi sud,
În Carpaţi creşte Olimpul
Unui mare început.

Nimeni nu va fi pe lume
Moţ mai moţ decât toţi moţii,
Sângele îmi face spume
Când sfinţii botează hoţii.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seceta

De cinci luni şi jumătate
Nu a mai plouat deloc
Râurile sunt secate,
Iar pădurile iau foc.

Soarele, parcă de ciudă,
Tot pământu-a pârjolit,
Vitele în ţarc asudă,
Oamenii s-au moleşit.

Vântul răsuflarea-şi ţine
Nu adie nicio boare
Plopului să urle-i vine
De atâta nemişcare.

Câmpurile-s pustiite
Şi pline de crăpături,
Plantele îngălbenite
Cad răpuse de călduri.

[...] Citeşte tot

poezie de Octavian Cocoş (13 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!