Citate despre industrie și timp, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la industrie și timp, dar cu o relevanță mică.
■"În contexte favorizante, Istoria se poate repeta.
Pe fondul pasivității și controlului societății civile, a generalizării corupției instituționale în stat, a selecției și promovării personajelor compromise în funcțiile de decizie politico-administrativă de către instituții ce nu sunt supuse controlului civil real.
Partidul nazist (PNS), creatorul catastoficei mașinării de război hitleriste responsabile a producerii a zeci de milioane de morți și răniți în lume, nu putea ajunge la putere în 1933 folosindu-se procedurile "democratice", decât prin complicitatea criminală, în timp, a unor facțiuni din "celebrele" Servicii Secrete de Informații [poliția politică și spirituală], a cercurilor militare revanșarde, a industriașilor (Krupp), a bancherilor și a magnațiilor presei vremii."■
☆Adrian Ibiș
Adrian Ibiș în Cartea "Cugetări. Mari oameni de stat", Editura Pansofia, 2013 (2013)
Adăugat de Adrian Ibiș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul erou
L-am așezat la locul de odihnă cu blândețe;
Am întors fața către țară-n incendiul asfințitului de jar;
Și am gândit tăcuți, în sinea noastră, cu tristețe
Toată povestea țărânii este spusă iar.
Un cuvânt frumos de despărțire-a fost rostit:
O inimă mare cât a celor din trecutul eroic, legendar,
A trecut dincolo; apoi vorbitorul a pierdut firul, copleșit
Sau toată povestea țărânii a fost spusă iar.
Praful atârna deasupra drumurilor spălăcite ca o ceață
Vertiginos incendiată de aurul asfințitului de jar,
O amintire amară a fluturat pe fiecare față
Și toată povestea țărânii a fost spusă iar.
***George William Russel, 1867-1935, care publica sub pseudonimul AE, a scris acest poem în timpul Primului Război Mondial, când ideea eroismului tradițional a fost amar contestată de războiul purtat cu mijloacele industriei moderne și cu masacrele în masă.
poezie de George William Russell, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rădăcini
nu știi cât de importantă
ți-e identitatea
până când nu începi să simți
că o pierzi
a început
numărătoarea inversă
ding-dang
numai câteva shift-uri
[...] Citește tot
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Afecțiuni
Stăteam și mă-ntrebam (a câta oară?!)
Ce e cu bietul organism uman
Și-mi răspundeam tot eu, cam într-o doară
Dacă vom mai ajunge la liman...
Avem reclame la medicamente
Toată planeta are diaree
Bine, exagerez aici, eminamente
Din când în când avem și gonoree...
De cancer suntem plini, ne bombardează
Cu citostaticele agresive oncologii
Sistemul cel imunitar ni-l erodează
Vaccinurile pline de elogii...
Suntem hipertensivi și cardiaci oleacă
Avem trigliceridele mărite
Colesterolu-i un balaur pus pe joacă
Și glicemie astronomică, nevrite...
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu (18 ianuarie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cliché
Zilele trec, liniuțe albe zgâriate pe un perete aiurea.
Sunt tripurile din cutia de sticlă suspendată deasupra cartierului,
ochii tăi sclipind de dorință,
chicotelile și alintăturile de sub cearșaf,
brațele amorțite pe care nu le miști deloc până nu ești sigur că am adormit ca un soldat care a pus piciorul pe teren minat și a înghețat terifiat de perspectiva unei explozii,
glumele pe care
le înțelegem doar noi, dezbaterile târzii
c-un desperados în mână și chef de viață,
ninsorile inoportune
[...] Citește tot
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasaje
acea vreme cu stările ei nesigure
ne-a făcut să ne decuplăm de la bordul existenței
și să continuăm seria de pantomime fiecare cu 2% iubire
dorința mea de libertate s-a prăbușit precum un smog singuratic
deasupra orașului taciturn
nu-mi dezlega apele fă-te vânt fă-te zmeu de apă
orice ar putea să scadă intensitate izolării asumate
și iarăși noi/cu cele o mie de pasaje subterane/
putem disloca singurătatea dintre ghețarii industriali
și ne putem preface în flori de hârtie în stânjenei sau în viță-de-vie
în tot ceea ce există și respiră prin matca terrei
dacă mă întrebi de ce luminile adânci nu ating
sufletul nemachiat
poate îți voi transmite o stare de autosugestie
să fii tu valul orelor
vocea ridicată peste asaltul mass-media
să nu ne risipim în îndrăgosteala stupidă
care nu simte bipolaritatea societății
[...] Citește tot
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prezicerile lui Tozgrec erau întotdeauna extrem de precise și corecte până în cele mai nesemnificative amănunte și acopereau toate domeniile, chiar cele mai tăinuite. Astfel i-a comunicat el unei emigrante din Imperiul Maculist numele agenților din Bedeker-ul Imperial care-i trădaseră și-i arestaseră fiul, ca și pe acelea ale doctorilor ce-l torturaseră în spitalul psihiatric, și a informat-o că circumstanțele internaționale i-ar grăbi eliberarea; nevestei unui industriaș sidolian i-a spus că soțul ei, el însuși un mafioso, își simulase propria răpire ca să evite falimentul și că-l va revedea teafăr și nevătămat înainte să dispară vreo câțiva ani la închisoare; unei călugărițe din Polonia i-a prezis că preotul J. nu va avea soarta atâtor confrați ai săi și va apărea din nou cu câteva cicatrice în plus, dar în rest bine sănătos, fiindcă arhiepiscopul va avea de astă dată o armă formidabilă împotriva răpitorilor lui din poliția secretă; unei fete sosite cu maică-sa din Africa de Sud i-a destăinuit că mai era foarte puțin până la eliberarea tatălui ei, care va deveni ministru în cel dintâi cabinet democratic al țării; și așa mai departe.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șpan-text
haideți să adjectivăm sila să facem statui zadarului
comparându-l cu un zeu recreator haideți să împărțim
prin ministerul spațiului locativ locuințe decomandate confort sporit muștelor
să deschidem vena unui oenge care luptă și luptă pentru apărarea dreptului nedreptului
să născocim sporturi noi cel puțin la fel de industriale precum fotbalul tenisul boxul
și să ținem campionate mondiale săptămânal
să transformăm planeta în carusel la bâlciul galactic și-așa ne dăm huța cu toții
să instituim torționari cu pedigree și torturi proaspete nu vedeți că de la o vreme
nu e niciun război mai mondial așa
și murim ca muștele în accidente auto fumat alcool droguri stress de fraieri mai ales
haideți să adjectivăm un pic Moartea s-o gătim mireasă
ce naiba e reclama cu coasa giulgiul și toată numai oase? să o tunăm să fie pițipoancă
să fie erecte până și limbile ceasornicelor după ea mai dați-o dracului de iubire
nu vedeți că din ce o invocați și vorbiți zăhăros despre ea cu atât se devalorizează?
trecem pe inflație de iubire
haideți să adjectivăm curva asta de șansă care trage ca muștele la... bani
haideți să ne vopsim chestiile rușinoase în transparent
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar despre cele care parvin
sunt veche iubirea mea
prin mine au trecut comunismul
primul pas pe lună
cernobâlul
am închis în mine toate luminile
chiar și când am plecat definitiv
să explorez orașul
în deplină industrie
am lăsat hectarele matematic sau nu
ele au contribuit la
sănătate
ultima frontieră a vieții
am îngropat tot arborele genealogic
cu ritualuri cu tot
sunt a orașului
a poluării
a invidiei și egoismului
a votului cu de-a sila
muncesc pentru punguța cu doi bani
am o sută de șefi și sunt singură
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nobodiness menhir
Veioza luminând serafic filele văratice ale amurgului
Biped distilând mila din ciorchinii lacrimilor
Inspirație fugitivă (...)
Culori necontinuate de nimeni pe cenușii pânze acoperite de praf
Poate doar albastrul fiecărei înserări licărind în negrul frunzelor
Vopseaua abajurului aerodinamic reflectându-mă
(...)
Happening inițatic desenându-mi o ideogramă pe față
Pe birou rămurele de busuioc și pete de culoare
Câteva piese de jazz incandescente precum steagul Revoluției franceze
Când nu ne mai rămâne nimic muzica ne inundă urechile
Unghie înnegrită de ușa tramvaiului radioul devenit lichid
Litere carolingiene acoperind hârtia ruptă a curburii becului
Reflectoare holbate peste iarnă în orașul devenit ceață și întuneric
Statui înțepenite hierofantic printre oglinzi
Bronz acoperit cu tatuaje de oxid pe chip
Muze gracile însuflețind templele în paragină
Singurătate totemică strălucind în stelele duble ale privirii omului
Din faruri rotunde efemer țâșnesc fascicole verzi
În intersecția năclăită de noapte
[...] Citește tot
poezie de Felix-Gelu Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Forța cuvântului ceresc "MULȚUMESC!" - Maestrului Ion Caramitru
Inefabil cadou regal au reprezentat pentru mine Conferințele Teatrului Național
Pe care le-ați organizat duminica magistral!
Eram atentă și cum respiram când lângă dumneavoastră, pe primul rând stăteam.
Garantat m-ați inspirat și în viața aceasta, un cuvânt magic, personal mi-ați adresat:
"MULȚUMESC!"
După ce mi-ați returnat instrumentul de scris,
Însă nu am avut curaj să vă relatez al meu artistic vis!
În ochi, eu, ca un discipol al culturii v-am privit
Și în mod timid, dar călduros v-am zâmbit
Sperând că voi găsi în viitor momentul potrivit,
Dar, din nefericire, nu a mai venit...
Ce amar miraj: am amânat, nu am avut curaj!
Nu am avut curaj să mă prezint,
Să vă zic ce cred și simt...
Conta cumva să vă spun că visez să devin star de cinema?
Nu voi renunța, voi lupta
Și un loc de cinste în lumea culturală și industria cinematografică voi avea
Dacă Dumnezeu va vrea!
[...] Citește tot
poezie de Michelle Rosenberg (8 septembrie 2021)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu vin dintr-un ținut îndepărtat
Eu vin dintr-un ținut îndepărtat,
De unde nu se crede, nu se speră și nu-i nimic, nimic de așteptat...
Eu vin de unde nu-i lumină, nici vreo nădejde, nici putere,
De-acolo vin de unde totul și toate-s încriptate în durere,
Eu vin dintre acei ce-s morți în viață, robiți amar de patimi rele,
Eu vin dintr-un mormânt adânc și căptușit cu vicii grele...
Acolo zorii sunt murii cu emailul cariat,
Acolo croncănește-un soare cu dinți dugoși de bronz învăpăiat
Și ulii strălucesc sălbatic când pigulesc al existenței stârv viciat.
Acolo orizontul, reprimă-orice cerești simțiri în nori acizi și albăstrui,
Și-un plumburiu nociv umbrește latentul boț al soarelui gălbui
Și-amurguri grii oferă-o tihnă, brodată-n roz de pace care "nu-i! "
Acolo-s văi prelungi de buimăceală,
Învăluite într-un absurd radioactiv și-un soi de rouă industrială...
Acolo-s bucurii cumplite și-o fericire închipuită, nebănuit de zapcială,
Ce împroașcă-n toți amărăciune și exces bizar de zbenguială...
Acolo-s câmpi bătuți de toți, după-o dulceață trivială,
Acolo-s lucruri vanitoase din care moartea-i doar reală...
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din Versuri din vicisitudinile vieții, Zidire Spirituală
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre industrie și timp, adresa este: