Citate despre inimă și smerenie, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la inimă și smerenie, dar cu o relevanță mică.
N-am frică
Câte vise, câte ganduri,
Au trecut de-atunci prin noi
Câte planuri și iluzii
Ne-am făcut noi despre... noi.
Insă zilele cum trec și cum clipele se scurg,
Lucrul ce-mi e cel mai cert și nu știu, cum să îți spun,
Căci mi-e teama... nu de tine și de vanitatea ta,
Ci de ce va zice, lumea imbecilă, crudă, rea.
Dar n-am frică, of degeaba,
Stați cu toții și-așteptați,
Căci eu știu prea bine calea
Și nu vreau ceva să-mi dați.
Doar în mine este Domnul,
Și oare cum aș putea
Să greșesc de-acuma drumul
Ce duce-n inima ta?
[...] Citește tot
poezie de Lusiana Drăgușin (13 octombrie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie
Ceasul zorilor rumene,
Râul proaspăt, smerit,
Din țarină lujerul ierbii
Prin paseri...
Poame pârguite primenesc
Sunetul înalt al fulgerului rebel!
Amândoi am dorit despărțirea?
Aidoma crimei se cutremură
Unealta trădării -- cât de puțini
Cunosc fapta-- partea de sine
Cerută jertfei!
Cum piere inima
În cel jefuit de iubire!
Ucigașă vine uitarea
Cu singurătăți de
Trandafiri sălbatici...
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă de seară
Dă Doamne ploaie, ploaie de iubire,
Că tot pământul este însetat,
Îneacă în potop de fericire,
Întreaga lume, scoate-o din păcat.
Dă Doamne vânt, un vânt de libertate,
Ca aripile gândului smerit
Până departe-n ceruri să ne poarte,
Să dispărem tăcuți în infinit.
Dă Doamne soare, soare cald, feeric,
Să ne topească inima cu foc
Și să ne scape mintea de întuneric,
Să înțelegem viața ca pe-un joc.
poezie de Octavian Cocoș (7 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
E de-ajuns
Într-o mare de iertare,
Risipită-n așternut,
E un strop mărunt de soare
Și un simplu... biet sărut.
Când în ochi... clipa-i închisă
Și-aruncată-nspre păcat,
Poate-i inima deschisă?
Lacrima... s-o fi uscat?
Dacă-n năluciri de vise,
Se adună, iarăși, doi,
Depărtările prezise,
Se revoltă-n... sânii goi.
Fără tot ce-a fost să fie,
Printre gânduri ratacit,
E de-ajuns... o nebunie
Și-un genunchi, mereu, smerit.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mi-aș dori de ziua mea
Doresc să râdă-n zare magnoliile și crinii,
Să cânte maci din rai pe-al inimii altare,
Divin să înflorească, în taine, trandafirii,
Să-i înțeleg pe rând, iubind, pe fiecare!
Să fiu mereu o rază de soare arzător,
Să port parfum în suflet, pastel de primăvară,
Prieten credincios să pot fi tuturor,
Cu picuri de tandrețe să șterg orice povară!
Să pot să mijlocesc oricând în rugăciune
Pentru acei ce plâng și lacrima-i înfrânge,
Să fiu smerit și blând, făcând doar fapte bune,
Iubind neobosit, căci dragostea învinge!
Să urc pe înălțimi, dar să rămân smerit,
În salbe să prind aștri, magii de vis și stele,
Credința să-i redau aceluia lovit
Și sufletul să-mi fie tivit cu albăstrele!
[...] Citește tot
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drum spre eternitate
Deschide-ti inima spre lume,
Fereastra sfanta spre etern.
Acopera cu ea pamantul,
Cu fruntea sus si chipul demn.
Invinge teama si-ndoiala,
Deschide-ti sufletul spre cer
Celestul foc ti-arate drumul,
Din nicaieri spre efemer.
Si intre-aceste doua tarmuri
Invata sa traiesti frumos,
Dinspre neant inspre abisuri
Cu gand curat si cu folos.
Din viata ta sa soarba altii
Ce insetati sunt de iubire,
Le lasa zestre bucuria
De-a te urma spre fericire.
[...] Citește tot
poezie de Iulia Comaniciu
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când privesc din/ca ubicuitate divină noi toți suntem Casa lui Acasă. Când privesc în/ca și gând nici cea mai smerită dintre minți nu poate găsi calea către Acasă. Căci toate mințile acestei lumi puse la un loc nu valorează mai mult decât un gram de deșertăciune. Cât privește Calea care ne-ar aduce Aici, Preaiubitul spune: "Necunoscute sunt căile Domnului!" și așa vor rămâne în veci pentru că nu contează ce minte umană. Inima noastră este deja Acasă, doar gândul speră să găsească o cale pentru a ajunge la ea. Dar după ani de căutări de frământări de urmat o cale sau alta, abandonăm gândul și odată cu el și căutarea și atunci descoperim că dintotdeauna suntem Isihia, nu putem găsi Pacea Necreată a Inimii după cum nu o putem pierde, putem doar să nu o mai tulburăm cu gândul. E atât de simplu!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea urcă pe trepte
Iubirea urcă pe trepte până la tine,
așteapt-o cu o cupă de miere
și deschide ușa inimii să se topească-n ea
până ce suferința devine bucurie lăuntrică.
Cuvintele-și caută metafore șlefuite
în care respiră comori cu pulpele albe
și visează tuneluri cu lumina la capăt
dincolo de tot ce stă ascuns.
Sângele capă tă mișcarea vijelioasă,
sporește flămând în cercuri lăptoase
și trupul femeii își uită păcatul
înainte de a se mântui prin smerenie.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O frunză-ngălbenită...
O frunză-ngălbenită-mi bate-n geam
Șoptind că-i timpul să mă-ntorc la matcă,
Ea a simțit adesea că-n suflet, eu jeleam,
Chiar de trăim haotic zicând mereu; -Ce dacă!
Spre frunză am privit prin lacrima ascunsă,
Dorind să-i prind mesajul și timpul ei puțin,
Dar am simtit durere și inima străpunsă
De-o suliță fierbinte ce-n vârf ținea venin.
M-am așezat rănită pe strat de frunze moarte
Agonizând o vreme printre năluci și frig,
Dar o lumină vie m-a dus în zbor, departe,
La ușa mântuirii și-am început să strig.
Deschide-mi, Doamne, sunt oaia rătăcită,
Privește-mă cum sufăr și rana-mi sângerează!
Iisuse, către Tine, mă-ntorc acum smerită,
Iertare-Ți cer, o, Doamne, te rog, mă înviază!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privești orizontul...
Când zborul tău e de adâncă libertate,
sub aripile tale e suflarea sfântă nevăzută
și-ncrederea nu e decât în inima noastră,
cea blândă, arzătoare și smerită.
Când peste noi pacea străluci-va veșnic,
privești orizontul cu ochii cei senini
și-n gând iertarea din nou va-nflori,
precum iubirea ce-i un adevăr mereu.
Fii bucuros de orice-ți oferă viața,
savurează fiecare clipă frumoasă,
oricât de măruntă ți s-ar părea,
zâmbește ușor și ai răbdare,
să nu trăim greșit, în întristare.
poezie de Eugenia Calancea (19 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu este rușinos să te prăbușești în durere
De la începutul vieții cu stângul am pornit
Un mielușel de lapte, pe râsul ierbii crude,
În care bucuria încet încet se pierde
Dacă în ochi și-n suflet nu ai pe Duhul Sfânt.
Crescând în stânci și floare am plâns la pieptul Evei
Cu limba păcătoasă, și-un ochi atins de rău
În care îndoiala și răutatea scurmă
Lumina și un Soare - Veșnic Dumnezeu.
Între Pământ și Cer o ramură cu floare
Un OM matur zâmbind, la tot ce e frumos,
Un fals creștin ce-ndură vântul disperării
Să prindă-n firea lui, o mare de plăceri.
Prin zori și ciute frânte un călător am fost
Un graur cântător, de dragoste și pace,
Un botezat pierdut prin valurile vieții
Ce-și căuta Iubirea in lumea desfrânată.
[...] Citește tot
poezie de Adelina Cojocaru (30 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un credincios de laudă-n Hristos
Un credincios slujește cu bucurie (Ps. 100:2)
Cu frică mare și credincioșie (Ps. 2:11; 1 Cor. 4:1)
După puterea care Dumnezeu i-a dat (1 Petru 4:11)
Cu dragoste, cu cugetul curat (Gal. 5:13; 2 Tim. 1:3)
Smerit slujește lui Dumnezeu și tuturor (Fapte 20:19; 1 Petru 4:10)
Cu scumpătate lui Isus și fraților (Col. 3:24; Gal. 5:13)
Un credincios se laudă-n Hristos (Filip. 3:3)
Cu slăbiciunea și cu crucea aicea jos (2 Cor. 12:9; Gal. 6:14).
Un credincios sporește-n credință (2 Cor. 8:7)
În dragoste, în râvnă, în cunoștință (2 Cor. 8:7)
În mulțumiri spre slava Tatălui de sus (2 Cor. 4:15)
În binefaceri și în lucrul lui Isus (2 Cor. 8:7; 2 Cor. 4:15)
El crește-n har și cunoștință (2 Petru 3:18)
Spre mântuire, în dragoste, credință (1 Petru 2:2; 1 Tes. 3:12; 2 Tes. 1:3)
El are o vorbire nouă în Hristos (1 Cor. 1:10)
Nu inimă ce-i rea de om necredincios (Evrei 3:12)
Nu mai trăiește el, ci-n el Hristos (Gal 2:20)
[...] Citește tot
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiule, dacă ți-ai pus în gând să-L slujești pe Domnul, pregătește-ți sufletul pentru încercări. Încordează-ți inima și fii tare, iar la vreme de necaz să nu te tulburi. Lipește-te de El și nu te-ndepărta, pentru ca-n ziua ta din urmă să fii înălțat. Tot ce ți se-ntâmplă, primește cu plăcere, iar în necazurile smereniei tale fii răbdător; căci în foc se lămurește aurul, iar oamenii plăcuți [Domnului], în cuptorul umilinței. Crede în El, iar El te va ajuta; îndreaptă-ți căile și nădăjduiește în El.
Isus Sirah în Ecclesiasticul, 2:1-6, traducere de Bartolomeu Anania
Adăugat de TraianD
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu ochii tainici, buni și blânzi
Eu știu că ochii Tăi, Isus,
Sunt blânzi și calzi, neomenești,
Tu stai pe tron la Ceruri sus
De acolo, toate le privești.
Îl vezi pe omul cârcotaș,
El e mereu nemulțumit,
Pe cel fricos și pe cel laș
Pe cel ce nu face nimic,
Pe cel ce e clevetitor
De nimenea nu mai încape
Pe cel ce ia totul ușor
Vorbește și nu se socoate,
Împroașcă vorbe veninoase
Se poartă ca un om smintit,
Pe cel cu fapte rușinoase
Ce-n inimă le-a zămislit,
[...] Citește tot
poezie de Florența Sărmășan (15 ianuarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hrană
Cum știe-o rană veche să are prin cuvânt,
Însămânțându-și dor nebun să mă topească,
Inaptă, ce-ar putea să-i spună lama de cuțit,
Când ea alege timpul potrivit, să pârjolească.
Această rană uneori o dau cocorilor, plângând,
S-o ducă-n lume, gând să nu-mi trudească,
Dar se întoarce mai fierbinte-n aripă, țipând,
Neașteptând în puful nou să se-nvelească...
În codru de stejari am presărat încinsă zgura,
Să-ndoape ger din ghinda masă-n putrezire,
Dar au arat și-acolo brațele-i, trecând măsura
Și-au supt din glie noi puteri de-nmugurire...
Cu scâncet de copil mușcat-a azi din zare,
Tocmindu-mi lacrima din ochi de păpădie...
M-a înțepat în inimă cu semn de exclamare:
"Mai sapă-un cuib de hrană nouă, mamă!"
[...] Citește tot
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pace vouă!
Nicicând n-a fost un Paște mai tragic pe Planetă
Explozii, catastrofe, nu-i pace sub măslini
E pentru prima oară când Dumnezeu regretă
Că-n lupta altor neamuri se sting mai mult creștini.
E-o fierbere ciudată, manevre militare
Mari deplasări de trupe, pe mare, pe uscat
Încep să scoată capul focoase nucleare
Azi, echilibrul lumii s-a rupt și e păcat.
N-au învățat, se pare, nimic din Atlantida
Și nici din Hiroșima n-au tras nici un folos
Ne vântură neantul cu cancer și cu SIDA
Istoria se-ascunde precum un melc fricos.
Au înflorit copacii, bat clopote de Denii
Ierusalimul, iată, de ploi a înverzit
Și pelerini cu torțe și scumpe mirodenii
Sosesc din toată lumea pe-acest pământ sfințit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (12 aprilie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Weekend în rai
(lui Ninel și Mihaelei)
am trăit în weekend ore blânde, calme
m-am relaxat printre maici la Robaia
mănăstirea raiului m-a ținut în palme
cu lumini dumnezeiești s-a umplut odaia.
m-am plimbat fericită pe colțul de rai
codrul de poveste mi-a fremătat în suflet
muntele Brădetu este vestitul plai
cu lacul Vidraru tărâm de răsunet.
prietenii de suflet Aurora, Dumitru
mi-au reașezat armonia în cord
cu Dumnezeu alături timpul nu e hâtru
chiar dacă toamna vine dinspre Nord.
pe muntele smerit trăind ca un sihastru
nu-i loc de întristare de aspru fiord.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte la post-restant
(oul cubic)
e noaptea celor care pleacă din mine
precum numele
deja mumificat de câte picioare i-au bătătorit formele geometrice
transcriu pe curat relația cu semințele și căldura pietrei
în care odihnesc veghea
adun scad melodiile oaselor curcubeie mulse de sevă
pentru recuperarea vederii dintâi
pun plasturi peste pleoape prea groase rănile
smerenia genunchiului bătătorit
și vânturile
licitez entuziast zile pentru o noapte perfectă
ferestra luminează de foame
grădina de pe limbă e irigată de sânge
mă invită să ne hrănim cu lumile ascunse în inima inimii
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiune
timpul se strecoară prin descântec de ghioc
vreau să destram netrebnice blesteme
mult m-au îngenunchiat dureri și anateme
gândurilor uscate am să le dau foc
vor arde pesemne ca vreascurile-n sobă
jocul de lumini să se-mprăștie-n casă
inima să simtă viața tumultuoasă
nebună să danseze în cântec de tobă.
mă confesez smerită bunului Dumnezeu
vreau să primesc iertarea păcatelor mele
nu suport gândul că am supărat stele
că am trăit luetic capricii de zeu
valuri la țărmul visului dărâmă castele
de nisip impregnat cu iubiri de tezeu
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Slavă Ție
Noapte de Crăciun, curată,
Noapte-a Nașterii, prea sfântă,
Câtă pace-mbelșugată
Torni în inima înfrântă!
În ce strai de bucurie
Înfășori tu lumea toată,
Zvon de rai și veșnicie,
Noapte de Crăciun, curată.
Oameni, ce-au purtat prin ceață,
Uriașa lor povară,
Pot păși în noua viață,
Zvon de nouă primăvară.
Căci Isus Mântuitorul
S-a născut în ieslea sfântă,
Ca să mântuie poporul,
Biata inimă înfrântă.
S-a născut sărac, în paie,
[...] Citește tot
poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre inimă și smerenie, adresa este: