Citate despre jocuri și moarte, pagina 3
ne jucăm de-a iubirea
pe cățărate...
tu pe un înger,
eu pe o moarte...
catren de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare mamei
Unde ești, Tu, mamă dragă?!
De nu vrei să ne vorbești,
Vei pleca-n curând în ceruri,
De-acolo să ne iubești.
Mi-ai dat viață, mi-ai pus nume,
Ai avut grijă de mine.
Sfaturi bune tu mi-ai dat,
Iar eu ți-am făcut pe plac.
În tristețea mea și-n gând
Te am mamă... Stau și plâng!
Mamă dragă, unde ești?
Să spui la nepoți povești...
Amândoi m-ați condamnat,
Faceți la nepoți pe plac.
Nu mai sunt copilul vostru?!
Acum voi mă vedeți monstru!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu visezi să o iei mereu de la capăt
Viața își joacă șotronul foarte liniștită
înaintea fiecărei nașteri,
înaintea fiecărui deces,
după fiecare naștere
și după fiecare deces!
Fiecare pătrățel
are istoria sa,
poartă câte un nume
și un pronume,
numai ea, viata
le recunoaște
și le știe direcția;
într-o zi șotronul va fi jucat:
viața își va juca "pătratele"
numai după legea ei,
își cunoaște foarte bine lecția
fără s-o repete vreodată!
numai tu visezi
[...] Citește tot
poezie de Marinela Preoteasa
Adăugat de Laura Istratescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jocul de-a jocul
Pescărușul meu
Din poezia anterioară
S-a îmbolnăvit
De plictiseală
Sau de necaz
Că poate fi uitat
În seama pescarilor
Care
N-au decât să moară de foame
Sau de sete
În cârciuma lui Petru Rareș
Acesta dând ordine
Să se aducă fluviul la Bacău
Și o gondolă din Veneția.
Privit de sus,
Pescărușul privește de sus,
El nu mai e pescăruș,
Are dreptul suprem
La joacă.
Printr-o destindere
[...] Citește tot
poezie de Leonard Sandor
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerul clandestin
crezând că soarele ascuns
dincolo buza dealului
se va juca cu mine
astăzi
am alergat înspre deal
aș fi vrut să mă învețe
un joc nou dar
în timp ce urcam
am văzut un înger
alunecând din cer
era alb și trist
părea că e tare bolnav
și nu avea aripi așa cum
îmi spunea mama seara
înainte de culcare...
de drag îl port cu mine
și-i vorbesc deși între
identitatea lui și a mea
e mult spațiu
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fărâme de dantelă
Mici fărâme de dantelă
Dănțuie-n văzduh de parcă,
Zâne-n ceruri joacă, joacă.
Mii cristale felurite
Mi se prind în păr,
Hai-hui,
Par ca niște diademe
În vâltoarea buclelor.
Dar văpaia încrețiță
Le topește prea ușor,
Nu le pot prinde-n palme
Căci dispar încet,
Și mor.
poezie de A.I. Raluca Băceanu (22 februarie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Talentul, după ce a fost descoperit, trebuie ajutat, îndrumat, protejat, ferit de corupție (adică ferit de preocupări de succes ieftin, de practica șabloanelor, cârligelor, poncifelor), adică ferit de moarte, de îndrumători falși care îl obligă să joace cum nu trebuie.
citat clasic din Camil Petrescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne mor prietenii
Aud iar voci pe scena ce devora destine,
Prietenii ne pleacă, prietenii ne mor,
Văd rătăcind trei stele prin zare cenușie,
Cu inimile triste, vorbind de moartea lor,
Și simt cum vertical vibrează-n cor poeții,
Sub cerul vlăguit de-atâta imprudență,
Pășind printre fantome, pe coridoare sumbre,
Zâmbesc nepăsători spre noua existență.
Îngenunchind cuvinte sub tălpile de sănii,
I-au râs în față morții, poetic, mai mereu,
În ritm de tarantela, acum fără vreo teamă,
Se plimbă-n nemurire, doar ei cu Dumnezeu.
Au strâns, aici, în inimi, puține anotimpuri
Și-un dor mă amăgește la modul singular,
Recidivând cuvinte își vor urma destinul,
De-atâta disperare căzând rectangular.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântă moartea
Cântă moartea
Îmi cântă moartea la fereastră
Ca o vecernie-n surdină,
Îmi cântă-ncet povestea noastră:
Un joc de umbre și lumină.
Eu o ascult în noaptea mută,
Din adâncimi îmi crește mare;
Întreaga viață petrecută
La căpătâiul meu răsare.
Și cum, sub tâmpla mea fierbinte,
O lume veche-mi reînvie,
Nu câte-au fost îmi vin în minte,
Ci câte-ar fi putut să fie.
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când zeii i-au făurit pe oameni, ei au hărăzit oamenilor moartea, viața au păstrat-o pentru ei. Tu, Ghilgameș, satură-ți pântecele. Fii vesel ziua și noaptea. Fă sărbătoare din fiecare zi, cântă și joacă ziua și noaptea...
în Epopeea lui Ghilgameș
Adăugat de Hecate
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apă și foc
Hai să ne jucăm un joc:
apă și foc,
eu să îmi ascund sentimentele,
tu să mi le cauți,
când ești aproape să zici foc,
când ești departe să zici apă;
tu să îți ascunzi sentimentele,
eu să ți le caut,
să zic întotdeauna foc.
Hai să ne jucăm un joc,
să țină cât
toată viața
și
toată moartea
la un loc:
apă și foc,
foc, foc...
poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cântec de toamnă
Al toamnei cânt,
Viori de vânt
Îl plâng topite
Lovindu-mi lin
Sufletul plin
De corzi rănite
Decolorat
Și sugrumat
Când ora bate
Plângând ascult
La vremi de mult
Îndepărtate
Și-n vânt mă las
În răul pas
Care mă poartă
Din loc în loc
Același joc
De frunză moartă.
poezie celebră de Paul Verlaine
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia este un anotimp continuu de culori și stări sufletești unde primează visul.
Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru privilegiul de a putea continua jocurile din copilărie până la moarte prin intermediul poeziilor și poveștilor pentru copii pe care le scot dintr-o veche călimară.
Camelia Oprița în Povești din Călimară
Adăugat de Maria Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!
SOȚUL DENTISTEI
De o vreme-i mort de frică
Joacă doar cum cântă ea;
Deși bine nu îi pică,
Dar îl doare.. o măsea
epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La român, Moartea nu este de capul ei, trebuie să respecte regula jocului. Ea nu este un dușman al vieții, ci, paradoxal, un partener al ei. Nu este dimensiunea cea mai mare, ci stă la coadă după Necaz și datorii. Mormântul nu este loc de blestemat, ci de iubit.
paradox de Dan Puric în Cine suntem
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
- viață
- Viața e un joc pe viață și pe moarte, în care, la sfârșit, credem că știm ce-ar fi trebuit să facem.
definiție de Alexandru Dragomir în O teză de doctorat la Dumnezeu. Exerciții de gândire. Antologie de Gabriel Liiceanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-a v-ați ascunselea
Trupu-i povară. Mirosul de tămâie
te tulbură și te trezești într-o biserică
plină cu oameni, înconjurând un sicriu.
Poate chiar pe fratele tău...
Mai crezi că visezi, că cei din jur sunt fantome,
că din strană răsună melodii de adormit pruncii,
iar părintele dă cu cădelnița sa de înălțimi,
sus de tot, cercetând cerul.
Nu te teme de morți, ei nu mușcă
și nu se mișcă ostentativ prin preajmă,
ci s-au oprit pentru o bucată de vreme,
întârziind asupra unui gând anume, doar atât.
E adevărat că după asta nu mai pot să revină
și stau bine ascunși printre noi,
așa ca în jocul de-a v-ați ascunselea.
Cine pe cine caută?
poezie de Andrei Langa
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețe pe ambele maluri
La malul Babilonului am șezut și am plâns,
Cu Diavolul însuși luat-am un prânz,
Tavanul coboară mai jos, tot mai jos,
Nici zbor, nici speranță, deces vicios.
Trec oștile triste de pachidermi,
De ești temerar, începi să te temi,
Oamenii-s buni, nici Cain nu-i rău,
Ajungi prin tuneluri la Dumnzeu.
La umbra ciupercilor mai meditezi,
Să fii totuși gnostic ori, simplu, să crezi,
Acesta e malul pe care ajungi,
Viața-i zgârcită, postumele-s lungi,
Ai timp se reiei aventura, să scrii
Pentru milioane de morți zurbagii.
Cu ghiarele, dinții degeaba te-agăți,
Mai joacă cu Domnul, uneori, cărți.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Repetiție generală a ultimului drum
Cum vise și speranțe se nasc doar în zadar
Azi moartea o salut iar vieții îi pun belciug,
Visez un ultim show să-i las lumii în dar,
În dric blindat de sticlă și fără de coșciug.
Îmi iau coroane singur, din alea naturale,
Tocmesc și gospodine experte în colivă,
Invit vreo opt amante să-mi fie bocitoare
Iar la priveghi să-mi cânte neapărat o divă.
Și ne distrăm, și bem, jucăm desculți în foc,
În pauze concepem copii și epitafuri
Iar la crăpat de ziuă o luăm ușor din loc
Spre cimitir, solemn, soboruri și tarafuri.
Iar eu... ce stare de plăcere, ce-mplinire
Pilit și tolănit ca Ramses pe patul auriu,
Înconjurat de flori, condus spre nemurire,
În dricul cel de sticlă, defunct și totuși viu.
[...] Citește tot
poezie de Sorin Stoica (8 octombrie 2023)
Adăugat de Sorin Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământul
În ploaie nu crește,
Și uitați că se fabrică
Pământul.
El nu se înmulțește
Acolo unde nu e iarbă,
Va muri și vântul.
Omul e hain, ar fura un veac,
Iată-l cum se trece și nu are leac.
Negru e
Pământul,
În descânt frenetic
A furat un petic
Înverzit de iarbă.
Inima mă-ntreabă, timpul stă să cadă?
Unde nu e iarbă a murit
Pământul,
Destin fără pâine:
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița (martie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre jocuri și moarte, adresa este: