Citate despre jocuri și suflet, pagina 3
Elegie
Ninge lacrimă de cânt,
Peste prundul ars de vară,
Ninge-n suflet și cuvânt,
Flori de dragoste amară...
Luncile se pierd în zări,
Albăstrite de poveste,
Potcovind cu nerăbdări,
Fiecare zvon de veste...
La ce bun într-un trifoi,
Unde se căta norocul,
Am găsit și patru foi,
Dacă am rămas cu jocul?
poezie de Gheorghe Ion Păun din Ora unirii (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curvarii: cei mai nefericiți oameni de pe pământ, căci cu suflete se joacă fără discernământ. Indezirabil deznodământ!
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Copilăria trebuie să fie lipsită de griji, mereu o joacă sub soare; nu să trăiești un coșmar în întunericul sufletului.
Dave Pelzer în Un copil numit "El"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un joc
uite, iți propun un joc:
tu fă-te că nu mă cunoști,
eu mă prefac că nu te știu,
și așa lumea ne va crede străini,
apoi hai sa ne întâlnim,
iar eu învățând a te iubi,
voi lăsa să se creadă ca ne știm de o zi!
nimeni nu va înțelege nici măcar eu
unde se termină sufletul tău
și de unde începând
e sufletul meu!
poezie de Cosmin Neidoni
Adăugat de Cosmin Neidoni
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul Mării Japoneze
Smaraldul mării răpitoare
E jocul vecinic de colori
În verdea flacără de soare
De lângă țărmii ninși de flori.
Liliachii, se duc izvoare
Sub pomi, plăpânzi ca niște zori,
Smaraldul mării răpitoare
E jocul vecinic de colori.
Copii, de griji neștiutori,
Sunt japonezii-ntre popoare,
Ș-orice dureri le sunt ușoare.
Căci poartă-n suflet, zâmbitori,
Smaraldul mării răpitoare.
rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea
Pare simplu a iubi,
Oh! Misterul, asa este?
Oare ce se-asterne-n cale,
Un cosmar sau o poveste?
N-ar fi loc pentru iubire,
Daca nu am face loc,
Nu s-ar mai juca cu noi,
Daca n-am intra in joc.
"Blestemata fii iubire!"
Se aude peste tot,
Sentimentele din suflet,
Ei le baga, ei le scot.
Amarati, cazuti pe ganduri,
Multi se-ntreaba unde e,
Cel sau cea, ce-o sa aduca
Inteles in dragoste.
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasă- mă iubite
Lasă-mă iubite să adimir toamna de la geam,
Când alturi pe tine te am.
Lasă-mă iubite să mă joc cu frunza care a căzut în palma ta,
Căci toamna a venit în sufletul meu și în inima mea.
Lasă- mă iubite să chem toamna în casă,
Căci e așa de gingașă, dulce și frumoasă,
Lasă-mă iubite să alerg prin ploaia aceasta de toamnă,
Căci mi-a fost dor de ea, cum este puiului de a lui mamă.
Lasă-mă iubite să vorbesc cu toamna la fereastră,
Să-i spun să aibă grijă de iubirea noastră.
poezie de Vladimir Potlog (14 septembrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna de două ori
Vânt rece de septembrie în geamuri
Și-n suflet deziluziile noi
Cad frunzele uscate de pe ramuri
Uitându-se cu lacrimi înapoi
De ce-ai fost sigur prinzi să te îndoi
Oricât ai trage-n viață două hamuri
Singurătăți în unul sau în doi
Cu tot cortegiul neștiut de blamuri
Ne-au părăsit cocorii și norocul
Ei lumea la un an măcar și-o schimbă
Ruletele destinului fac jocul
Și dup-o lege neștiută plimbă
Fluturii tristeții prinși să cearnă
În sufletele noastre-atâta iarnă.
sonet de Ion Untaru din volumul de versuri Invitație la castel (1995)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Don Siempre: Femeile au foc în priviri. Flacăra iubirii este pustiitoare. Ne arde sufletul și buzunarul. (În transă.) Ochii Elenei au aprins zidurile Troiei! În stâlp de foc s-a prefăcut cetatea. Iar eu eram acolo, între greci și troieni. Gunoi nepieritor, dispersat în două armate potrivnice. Râdeam, văzând nefericirea cum zburdă. De la Facerea Lumii încoace, niciodată Dumnezeu nu zburase atât de jos! Cele șapte ceruri fierbeau, deși în joc era o simplă femeie. Elena! Elena! Elena!
replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu o să mai scriu
Pentru cine nu mă știe
Mă numesc Vlăduț
Fascinat de poezie
De când sunt micuț.
N-am dorit să țineți minte
Date despre mine
Și știți... jocul de cuvinte
Vine de la sine.
N-am talent, nicio fărâmă
Cu suflet pustiu
Templul meu azi se dărâmă
Și n-am să mai scriu.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cățelusul șchiop
Eu am numai trei picioare,
Și de-abia mă mișc: țop, țop,
Râd când mă-ntâlnesc copiii,
Și mă cheamă "cuciu șchiop".
Frații mei ceilalți se joacă
Cu copiii toți, dar eu
Nu pot alerga ca dânșii,
Că sunt șchiop și cad mereu!
Și stau singur toată ziua
Și plâng mult când mă gândesc
Că tot șchiop voi fi de-acuma
Și tot trist am să trăiesc.
Și când mă gândesc ce bine
M-aș juca și eu acum,
Și-aș lătra și eu din poartă
La copiii de pe drum!...
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
"Damn it!"
Și gândurile mele nu mai respiră de tine.
Mă frământ, îți caut dată de expirare în suflet..."damn it!", îmi zic iar.
Ești nelimitat, obșcen îmi apari în gânduri.
Îmi etalezi jocuri de cuvinte cu zâmbete și priviri năucitoare.
Mă zăpăcești cum tragi din țigare... hmm!
Parcă mă inspiri și expiri cu fiecare fum.
Damn it... încerc să mă adun!
Și simt cum mă țes mai adânc în parfumul tău.
Vreau să-mi aparții, minut cu minut.
Să-mi domini timpul, amorțită, de dulcele tău sărut.
poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste de iubire
Era în august când am cunoscut-o,
Și iubirea noastră am început-o,
Cu-acel joc inefabil de șoapte și priviri,
Ce-mi furnizau universuri de plăceri și uimiri.
Avea un chip frumos și veșnic de duios.
Când obrajii-i fini îi mângâiam,
Și ai ei ochi îi subjugam,
Ea iși lăsa privirea-n jos,
Iar eu citeam pe fața sa de roz maiestuos,
Adâncul început al limpedului eros.
Și albii crini ce înfloreau mereu
Pe fața ei ovală,
Ei îi puneam în glastra sufletului meu,
Ca pe o dulce fală.
poezie de Gheorghe Alionte (15 august 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Se uită dracii unii la alții și, văzând că nu-i chip de stat împotriva lui Ivan, încep a-i aduce, care dincotro, rachiu, tutun, lăutari și tot ce-i poftea lui Ivan sufletul. Umblau dracii în toate părțile, iute ca prâsnelul, și-i intrau lui Ivan în voie cu toate cele, căci se temeau de turbincă ca de nu știu ce, poate mai rău decât de sfânta cruce. De la o vreme se chefăluiește Ivan cum se cade, și unde nu începe a chiui prin iad și a juca Horodinca și Cazacinca, luând și pe draci și pe drăcoaice la joc, cu nepus în masă; și în vârtejul cela, răsturna tărăbi și toate cele în toate părțile, de-ți venea să te strici de râs de iznoavele lui Ivan. Acum, ce să facă dracii, ca să-l urnească de-acolo? Gândesc ei, se sucesc ei, se frământă ei cu mintea fel și chip, dar nici unuia nu-i vine în cap ce să facă. Talpa-iadului însă, mai ajunsă de cap decât toți dracii...
Ion Creangă în Ivan Turbincă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice actor serios joacă spectacolul de trei ori: o dată înainte, când se pregătește pentru ceea ce se va întâmpla la întâlnirea cu necunoscutul, o dată când acest fapt se întâmplă și după care, întors acasă, încearcă să rememoreze parcursul. Cred că acest lucru este asemănător cu ceea ce li se întâmplă piloților care pregătesc un zbor, el părând a fi un zbor de rutină, dar nu este. La fel trebuie să fie și viața personajului meu ca, împreună cu tot echipajul meu, să putem pluti către sufletul spectatorului.
Mircea Albulescu în ziarul Cotidianul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
- iubire (vezi și dragoste)
- Iubirea nu înseamnă să-ți lași sufletul să fie un teren de joacă pentru nebuni, ci un ring de dans unde nu ai voie să te oprești, unde trebuie să reziști până la capăt, indiferent de muzica pe care o auzi, indiferent că-ți place sau că nu-ți place, că ai obosit, că-ți este frică... În infinit nu există popas. Dacă ai obosit, îți tragi răsuflarea din mers.
definiție de Chris Simion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și totuși, distanța rămâne, nu mă pot juca în voie cu sufletul ei, cum fac copiii cu nisipul de la mare. Și, dacă sunt cu dânsa, oricât am fi de emoționați de îmbrățișările noastre, bucuria nu poate dura multă vreme. Iar imediat ce nu mai suntem împreună, mă simt singur, cu o mie de întrebări la care n-am primit nici un răspuns, cu neîncrederi care nu pot fi calmate, și Dania rămâne cu o imagine fermacătoare, dar fără realitate, ca un vis, ca un film la cinematograf.
Anton Holban în Jocurile Daniei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amorul și Craniul
Pe craniul Omenirii șade
Amorul cocoțat
Și prostul, pe-acest tron, sloboade
C-un râs nerușinat
Bășici rotunde, pus pe glume,
Și le înalță-n cer
Spre-a împlini o altă lume
Ascunsă în eter.
Iar globu-n firava lucire
Din zborul larg deschis
Își scuipă sufletul subțire
Ca auritul vis.
Cum sar bășicile, din craniu
Aud suspin smerit:
- "Acest joc sângeros și straniu
Când va avea sfârșit?
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziua trece în mod obișnuit
1.
Citesc din Dostoievski, nu știu de ce
Îmi vine să plâng, nu am plâns niciodată,
Aș merge în oraș, ceva mă ține legat de casă,
Ca pe un câine în lanț,
ziua trece așa, cam într-o doară,
voi ce ați face în locul meu?
Norocul nostru este că iubim,
Dar apreciem noi acest noroc?
Ne gândim la moarte cu indiferență,
Când nu ești în pericol, nu ești puternic,
A fost pe la mine Hoelderlin,
Era nebun, mi-a spus că nimic
Nu are rost, l-am contrazis,
El s-a enervat, a trebuit să chem
Infirmierii, apoi am plecat în oraș,
Magnolia înflorise, locul de joacă
Al copiilor era plin, mi-am ronțăit
Necazurile și am început să râd.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vraja Sânzienelor
Pe noapte ploioasă,
Chemările dorului se revarsă,
Să joace de Sânziene
Pe-a naturii sfinte scene,
Printre flori de câmp și fragi,
Alături de oameni dragi,
Între glasuri de izvoare,
Și dulci vise de fecioare,
Printre a sufletelor vrăji,
Și descântec de țigănci,
Pe sub păsările nopții
Și săruturile sorții,
În sân cu speranțe mii,
Să tot pleci, să uiți să vii,
Fericită doar să fii.
poezie de Valeria Mahok (25 iunie 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre jocuri și suflet, adresa este: