Citate despre laudă și prezent, pagina 3
Cartea pierdută
Un fir de grație este tors și țesat,
Binecuvântat fie el,
În lumina frumuseții strălucește,
Acolo e secretul puterii lui, al gloriei și exaltării,
Tandrețea iubirii, deci, să lăudăm inefabilul,
Mormăia serjantul în somn, DREPȚI, se auzi
În liniștea cazărmii, vrăjitorul se ridică în coate,
Inima i se trezi, păcatul îi apăsa greu inima,
Încercă să-și îngroape fața în pernă, de rușine,
În ochii lui se zărea o lumină arzătoare,
Duhurile rele, se foiau prin copacii Parcului Copoului,
DREPȚI, se auzi din nou strigătul,,
Străjerul nopții își desfăcu aripile întunericului,
Leii și vulturii se adăposteau sub aripile lui,
Cartea pe care o citeam la lumina lanternei
Îmi fu smulsă de serjant, am rămas singur,
jefuit de unicul bun, neconsolat nici astăzi.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lauda suferinței
Atâția dintre semeni nu prea știu
ce să înceapă-n zori cu suferința.
Ei nu-și dau seama nici spre seară de prilejul
chemat să-nalțe mersul, cunoștința.
Suferința poate fi întuneric, tăciune în inimă,
pe frunți albastru ger,
pe coapsă ea poate fi pecete arsă cu fier,
în bulgăre de țărână
o lacrimă sau sâmbure de cer.
Nu mai calcă pe pământ
cine calcă-n suferință.
Ea schimbă la față argila, o schimbă în duh
ce poate fi pipăit, duios, cu stiință.
Tată, carele ești și vei fi,
nu ne despoia, nu ne sărăci,
nu alunga de pe tărâmuri orice suferință.
Alungă pe aceea doar care destramă,
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plagiatul la doctorat al premierului Victor Ponta, care la fiecare 3 fraze se laudă că a fost procuror, a fost confirmat pe 29.06.2012 de verdictul Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU)
Azi Consiliu'-a decretat:
Victor Ponta plagiat!
Vai de ea Magistratură,
Când chiar procurorul fură!...
epigramă de George Budoi din Plagiere și plagiatori (29 iunie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la laudă și prezent, dar cu o relevanță mică.
Îți aduc, Isus,m onoare
eu te laud și îți cânt
dragostea de Dumnezeu
a Celui Prea Înalt Cuvânt
și în veci Mirele meu
mă închin în fața Ta
și ți-aduc Isus onoare
lumii Tu nu mă lăsa
ci în veci să-mi fii salvare
sub aripa Ta Divină
Doamne astăzi Tu mă ia
și mă fă să fiu lumină
să trăiesc doar voia Ta
vreau lumina să îmi fie
scut și pavăză mereu
Mire drag din veșnicie
să-mi fii Domn și Dumnezeu
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a o putea ispiti pe Eva și a o face să cadă în păcat, trăgând astfel după ea întreaga omenire, Satan a început, lingușitor, să-i laude frumusețea. Aceasta este arma cea mai puternică care dărâmă orice zid de apărare a virtuții unei femei. Tot astfel procedează și azi orice bărbat care vrea să cucerească o femeie; nimic nu s-a schimbat. Frumusețea, pe care o femeie o consideră calitatea ei cea mai de preț, este în același timp cea care o face cel mai vulnerabilă.
George Budoi în Femeia de la A la Z în Aforisme, Frumusețe (2001)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bine ați revenit! (elevilor, la întâlnirea după 10 ani de absolvire a Liceului "G.Coșbuc" Cluj-Napoca)
Frumoși adolescenți de ieri
Ați revenit maturizați
După vreo zece primăveri,
Copiii noștri minunați!
Ce-am făcut noi, ăst timp, aici
În școala ca atelier?
I-am dăscălit pe alți voinici
Să-și poarte cugetul spre cer.
Și le-am grăit ades de voi,
V-am lăudat, v-am comparat
Ca ei s-atingă mai apoi
Destinul îndelung visat.
Noi știm că-n cale uneori
-Așa cum Domnul a lăsat-
V-au fost și ghimpi, v-au fost și flori
C-așa-i un drum adevărat...
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Gențiana Groza din Fântâna cu sori (2011)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta, femeie
Când te-ai născut, în prag de primăvară,
Au uneltit și zeii să le primești pe toate,
Un trup armonios precum o lăcrămioară
Scăldat în ploi cu soare de raze dantelate.
Ți-au dăruit curaj să poți să rabzi mereu
Furtunilor din viață cu-atâta demnitate,
Tăria unei stânci să nu-ngenunchi la greu
Când trebuie să stai prin ape-nvolburate.
Pe chipul de lumină − un zâmbet arborat
Blândețe în privire și-adânci sclipiri brodate,
În sufletul cât cerul și-atâta de curat
Vărsat-a Dumnezeu, imensă bunătate.
Dar, dintre tot ce ai, nimic nu e mai sfânt
Ca sentimentul-mamă, pecetluit în tine,
Ni te-ai născut să dărui, iubire pe pământ,
Femeie, tu ești rodul, creației divine.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (28 februarie 2014)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Anul Nou
Un an s-a dus din viața mea
S-a dus usor, încet s-a stins,
Contur alt an să prindă vrea
Și trece totul ca un vis...
Mă-ntreb de anul ce-a trecut
L-am dedicat lui Dumnezeu?
Fapte de laudă am avut
Sau am făcut mai mult ce-i rău?
Mă-ntreb de Domnu-I mulțumit
De jertfa, care I-am adus?
Dacă mă mustră c-am greșit
Și nu am fost în tot supus?
Să meditez încerc acum
La toate, câte le-am făcut
Căci am atâtea să Îi spun
Și vreau s-o iau de la-nceput,
[...] Citește tot
poezie de Florența Sărmășan (27 decembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeții azi
Am tot mai mult convingerea că poezia-i demodată,
uitată-n superficial
ca și cum ei, ăi, autorii, ar fi un fel de nimeni, ori neisprăviți,
niște bieți versificatori
idealiști, fără de judecată,
ce scriu așa câte ceva, aproape teatral,
departe rău de realitate, chiar smintiți
-așa cum s-a și demonstrat de atâtea ori-
căci lumea nu mai are niciun gust de versuri,
e atât de complicat
și ineficient,
o vorbă goală, o neseriozitate;
cum te-ai sili să dai ce știi, când nimeni nu-i, n-ar asculta, un fel de impostori
și ai trăi 'ntr-un turn de fildeș, un palat,
cum ultimul ajuns, un decadent,
o banalitate.
Se pare că e un cerc închis,
în care liricii se citesc între ei, sau nu,
mai mult se laudă cât, cred că-n avantaj le este,
să aibă fiecare-n parte, la rându-le, vreo apreciere-
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 februarie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prețuiește secunda, trăiește viața!
Prețuiește secunda, trăiește-ți viața,
Mai mult decât orice pe pământ!
Căci mâine, tu nu vei ști de vei mai fi,
Prețuiește secunda, și vei trăi!
Prețuiește secunda, trăiește-ți viața,
De ziua de mâine se leagă speranța!
Dar astăzi este ziua ta,
Trăiește-ți clipa, nu uita!
Prețuiește secunda, trăiește-ți viața,
Și alege azi, moartea ori nemurirea ta!
Căci ziua de mâine nu este a ta,
Trăiește-ți secunda, nu uita!
Prețuiește secunda, trăiește-ți viața,
Iar astăzi dacă auzi cuvântul,
Vino! La Isus și fă legământul!
Și fericirea o vei avea!
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Kerekes (20 mai 2006)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Daniel Sihastru
Sub o râpă stearpă, pe un râu în spume,
Unde un sihastru a fugit de lume,
Cu vărsarea serii un străin sosi.
"Ștefan al Moldovei vine a-ți vorbi!"
"Ștefan al Moldovei, Daniel îi spune,
Să aștepte-afară! Sunt în rugăciune."
"Bunule părinte! Sunt rănit și-nvins;
Însăși a mea mumă astăzi m-a respins!
Viu sa-ți cer povața dacă nu-i mai bine
Turcilor Moldova d-astăzi să se-nchine?"
Daniel Sihastru domnului a zis
"Mă înșeală-auzul ori eu am un vis?
Capul ce se pleacă paloșul nu-l taie,
Dar cu umilință lanțu-l încovoaie!
Ce e oare traiul, dacă e robit?
Sărbătoare-n care nimeni n-a zâmbit?
Viața și robia nu pot sta-mpreună,
Nu e totd-odată pace și furtună.
Doamne! tu ai dreptul a schimba-n mormânturi
Pentru neatârnare, oameni și pământuri;
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu din Legende istorice (1865)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mulțumim pentru anul 2016, Tată!
Mulțumim că-n anul 2016, Tată,
Nu ne-ai lăsat singuri niciodată,
Ne-ai purtat întruna pe brațele Tale;
Îți aducem astăzi laude și-osanale!
Mulțumim că-n lupte Tu ne-ai fost tărie
Și în întristări ne-ai dat bucurie;
De n-am fi avut al Tău sprijin tare
Oboseam căzând n-adâncă disperare.
Mulțumim că n-a fost nicio rugăciune
Fară un răspuns sau fără vreo minune;
N-am meritat Doamne ajutoru-Ți mare,
Ne-ai umplut viața-n binecuvântare.
O, Îți mulțumim pentru-a Ta mântuire,
Pentru pace, har, nădejde, fericire;
Pentru Raiul veșnic care ne așteaptă
După ce sfârși-vom cale-aceasta dreaptă
[...] Citește tot
rugăciune de Aneta Edita Sarkozi
Adăugat de Aneta Edita Sarkozi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scara
Am găsit-o ieri în prun,
Dar - să nu grăbiți ocara! -
I-am luat în pripă scara.
Ea mă-njură: -"Ești nebun?
Pune scara!"
-"Dacă-njuri, eu n-o mai pun!"
Mai la urmă pe-un cuvânt:
Să se lase sărutată
De atâtea ori deodată
Câți fuștei la scară sunt.
Sărutată -
Lăudat fii, Tată sfânt!
-"Unsprezece", spune ea;
Eu zic: -"Bine", pe credință;
Doar o fi având știință
Scara câți fuștei avea.
Pe credință -
Asta e pierzarea mea!
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dunărea și Oltul
Dunărea vorbea cu Oltul:
Tu, copile drag al meu,
Zbuciumat tu vii la vale
Tulbure mereu
Plouă mult la voi la munte,
Sate și câmpii de-neci,
Ori ți-e firea ta de-a rupe
Maluri pe-unde treci?
Rup și maluri câteodată
Și fac holdele de pier,
Iar când plouă mult la munte
Cap de om eu cer.
Dar nu-i asta, maică sfântă,
Nu de asta-s tulburat,
Ci de câte văd mi-e milă,
Maică, și-i păcat!
Tu, pe unde-alergi prin lume,
Vezi și țări și munți frumoși,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Praznic luminos
Praznic luminos,
Strălucit, frumos,
Astăzi ne-a sosit
Și ne-a-nveselit
Că Mântuitorul
Și izbăvitorul
În trup a venit
Raiul cel închis
Azi iar s-a deschis,
Șarpelui cumplit
Capul s-a zdrobit
Și strămoșii iară
Prin sfânta Fecioară
Iar s-au înnoit
Îngerii cântau,
Păstorii fluierau
Magii se-nchinau,
Toți se bucurau.
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scara
Am găsit-o ieri în prun,
Dar să nu grăbiți ocara!
I-am luat în pripă scara.
Ea mă-njură: Ești nebun?
Pune scara!
Dacă-njuri, eu n-o mai pun!
Mai la urmă, pe-un cuvânt:
Să se lase sărutată
De atâtea ori deodată
Câți fuștei la scară sânt.
Sărutată
Lăudat fii, Tată sfânt!
Unsprezece, spune ea;
Eu zic: Bine, pe credință:
Doar o fi având știință,
Scara câți fuștei avea,
Pe credință
Asta e pierzarea mea!
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Resemnare
Și simt cum că greșesc ca niciodată
Mai amăgit de mine nici c-aș vrea,
Să cred că ea n-o să se facă vinovată
De dragostea pe care și-o dorea.
Pe ale noastre gene greu apasă
Acel curaj de-a mai privi direct,
Totuși mă vrei pe mine și nu-ți pasă
Că sunt sau nu iubitul tău secret.
De undeva auzi că ai chemare
Acum e rândul tău să faci la fel
Să nu-ți amâni iubirea râvnitoare
Ci fii o dată sau deloc cu el.
Eu sunt absent de mine să te caut;
De unde să încep întâi a te găsi...
Am fost la ghicitore să te laud
Și am găsit-o-n mine zi de zi.
[...] Citește tot
poezie de Elvis Constantin Marangoci
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Craiova, măreață urbe
Străveche și frumoasă Pelendavă,
Cu amintiri și fapte demne de urmat,
Cu cărturari și oameni de ispravă,
Dar și o istorie de lăudat.
Pe ulițe adesea rătăcea
Lecca, gânditor și partizan.
Pe alei cu piatră Farago trecea,
Iar în alte vremuri, soții Aman.
Amintesc cu drag de viteazul Mihai,
Ban și domnitor al Țării Românești,
De Buzești, Jieni; și-ncredere aveai
În fostele dinastii boierești.
Dar timpul a trecut, tu ai renăscut,
Numărând azi zeci de palate,
Cei ce-au lipsit nu te-au recunoscut,
Acum, te-ar recunoaște de departe.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Matei din Fereastra vieții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când a părăsit trupul lui Al-Mawsili, sufletul Stăpânului Sunetului a dorit să știe tot ce există pe lume în cele trei dimensiuni ale timpului: trecut, prezent și viitor, iar întru aceasta a poposit în embrionul lui Al-Kindi, Înțeleptul Islamului, lăudat fie-i numele în veci alături de cel al lui Mahomed, Profetul lui Allah. Căci, în afară de Mahomed zis Rasul, nu e suflet mai mare decât acela al Stăpânului Sunetului, care a fost negrul Sa'id ibn Misjah, apoi persanul Al-Mawsili, apoi Al-Kindi, apoi însuși Mahdi, cel ce a fost, cel ce este sub numele de Toz-Grec și cel ce va fi ca să împlânte stindardul verde pentru toată veșnicia pe ruinele acestei lumi. Iar unii spun că același suflet s-a manifestat în cei paisprezece Imami, cei ascunși și cei revelați. Iar Mahdi a fost batin și zahir, a fost ocultat și s-a dezvăluit în toată măreția sa, care vine imediat după aceea a lui Dumnezeu însuși, dacă adevărat este că Mahomed și el sunt identici.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranță
Măi, române, frate dragă,
Ce se întâmplă nu e bine
Trădători de neam și țară
Azi au pus șaua pe tine.
Ți-au băgat zăbala-n gură,
Și din armăsar ce-ai fost
Ce mușcai din toți dușmanii
Ai ajuns un biet cal prost.
Și te plimbă de căpăstru
Unde vor, că ești molâu
Nu mai știi ce-i demnitatea
Ai respect doar pentru frâu.
Nu mai zburzi ca altădată
Ești de nerecunoscut
Priponit stai pe moșie,
Libertatea ți-ai pierdut.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (16 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre laudă și prezent, adresa este: