Citate despre laudă și sfinți, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la laudă și sfinți, dar cu o relevanță mică.
Veniți, neamurilor
Veniți, neamurilor toate, să-i cântăm să-i cântăm;
Pe Cristos Mântuitorul să-l lăudăm,
Pe Cristos Mântuitorul să-l lăudăm.
Că la Betleem el astăzi a venit
După cum de mult prorocii au vestit.
Din Maria Preacurata s-a născut,
Pentru lume mântuire s-a făcut.
Într-o peșteră în iesle s-a culcat,
Și în scutece sărace s-a înfășat.
Fie-n ceruri preamărire Celui Sfânt
Pace fie între oameni pe pământ.
Păstorașii într-un cuget îl slăvesc,
Și cerescului Părinte mulțumesc.
De la răsărit și craii se ivesc,
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 5
Voi preamări în repetare zorii
Și soarele ivindu-se-n natură
Pe care-o-mbrățișează cu căldură
Aceea care i-ar simți fiorii,
S-ar lăuda ca de-un sărut pe gură
De parcă cel mai mândru dar al Florii
Suav parfum, surâs al Aurorii
Rămas pe buze-i sfântă băutură!
O, acest dar mi se cuvine mie
Ce-atât am plâns zădărnicind risipa:
El, de-ar veni, din nou aș da putere
Privirilor, și-n mare bucurie
L-aș câștiga și-aproape ar fi clipa
Să-ngenuncheze-n fața mea-n tăcere.
sonet de Louise Labe din Sonete (1957), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne-a ajuns vremea
Lumea-n jur e ca o oază de-ncercare:
Răutate, dispreț și dezbinare.
Ne-a ajuns vremea prorocită de Ioan,
Ce-a prins contur, iar conturul e în van...
Rugăciunea noastră încet a dispărut
Ca un Iuda, noi pe cruce L-am vândut.
Ne-a ajuns vremea când păcatu-i lăudat,
Și-al Lui popor nu mai știe de Sabat.
Am rămas doar singuri, împotriva tuturor...
Veghind tăcuți lângă-al nostru Creator.
Ne-a ajuns vremea sfârșitului prezis,
Prin Cuvântul Sfânt, ce nouă ne-a fost scris.
poezie de Rareș Faragău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici o umbră nu o să lăsați
Mulți-mi umblă în florile poeziei
Și intr-o zi am să intru printre ei
Ca un leu prea turbat printre farisei
Si am să mușc cu metafore în ei
De-o să se roage de oricare zei
Să toarne în pahar, mercur de tei
Urlând de sub maștile de actorie
Că a lor e pură și suavă poezie
Ruptă mârșav din a mea trandafirie
Sfântă simțire ce o am pentru poezie..
Și atunci voi zei și muze pe buze
Să le turnați blestemele meduze
In ploi de mercur să mi le închideți
Gurile lor de "sfinți" prea nesimțiti
In Uniuni ascunși și adunați
Cu verdicte să fie de ei condamnați
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Halleluyah
Mistică
a necuprinsului
sub privirile de sfânt ale sfinxului:
infinită este creația lui,
coloana vertebrală a vieții suind.
Cine poate sta înaintea măreției
fără de seamăn -a lui,
a demiurgului?
Între
real și utopic,
istoria lumii respiră
căderea în timp
sub propria greutate.
În ritmul cosmic
infiniții se strâng
într-un fragment
de eternitate.
Viața nu-i decât levitație
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Găleșanu din Luminile omului [lirica filosofică] (16 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru Fiul Tău
Tată drag din cerul sfânt
Eu te laud și-ți cinstesc
Numele pe acest pământ
Căci în sfântu-ți legământ
Și eu iată azi trăiesc
Îți aduc acum onoare
Te slăvesc și iată-ți cânt
Azi succesul Tău cel mare
Căci în sfânta Ta lucrare
Ai creat acest pământ
Dumnezeule Prea Înalt
Eu mă-nchin o Doamne Ție
Căci viață Tu ne-ai dat
Și te laud nencetat
Glorie în veșnicie
Mulțumesc o Doamne mare
Pentru planul Tău măreț
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scurtă călătorie
Din iubire ne-am născut
Viața-i scurtă călătorie în timp
Existăm cu iubirea celui sfânt
Iubire aperi sufletul ca un scut
Am deschis în noapte o carte
Fluturi eliberați zburau grăbiți
Suflete ce erau aproape moarte
În file fără iubire stătea amorțiți
Un fluture ce-i bătea tare inima
Scutură agitat dintr-o aripă
Aripi pufoase precum plapuma
Iubirea se-mprăștie fără risipă
Viață tu poartă-mă în voia sorții
Acoperă gândul cu ale tale muze
Prin cuvinte iubire te laudă poeții
Cu freamătul neîngrădit de buze
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot ce-i mai de preț în lume
Tot ce-i mai de preț în lume,
Ești Tu, Doamne Dumnezeu,
Ne-ai creat și ne-ai dat viață,
Preamărim Numele Tău.
Ne-nchinăm smeriți doar Ție,
Îți slujim neîncetat,
Ești a noastră bucurie,
Fie-Ți Numele lăudat.
Tu, ești Dumnezeul care,
Prin Isus ne-ai dăruit,
Viață veșnică, iertare,
Doamne, fii în veci slăvit.
Ești puterea ce ne ține,
Călăuză pe pământ,
Doamne, ne-ai făcut mult bine,
Mare ești, puternic, sfânt.
[...] Citește tot
poezie de Ica Dragoi (7 februarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iartă-mă, te rog, Isus
Iartă-mă că n-am cântat
Numele și-a Ta Ființă
Prin Zgleamăn când am umblat
Căci puțină aveam credință
Pe la Ogrădeasa când treceam
Păscând oile-n pășune
Iartă-mă că nu-ți cântam
O Isus Slăvitu-ți Nume
Iartă-mă-n copilărie
Numele nu ți-am slăvit
Și în lauda Ta vie
Prea puțin am poposit
Pe Dălina când am fost
Privind mieii cum jucau
Al credinței sfinte rost
Puțin ochi-mi îl vedeau
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (24 martie 2019, Betania Cluj)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Tine vin, Doamne Psalm 71
La Tine vin, Doamne și-mi caut scăparea
Și-n veci de rușine eu n-o să rămân
Păzește-mă, Doamne, păzește-mi cărarea
În viața mea, Doamne, fii veșnic stăpân.
Fii stânca la care să fug totdeauna,
Cetatea în care să scap de cel rău
De când eram tânăr cu Tine-am fost una,
Din pântecul mamei știam că-s al Tău.
Pe Tine Te laud, o, laudă Ție
Și ca o minune-am ajuns pentru toți
Slăvit să fii, Tată, slăvit pe vecie,
Iubește-mă, Doamne, de vrei și socoți.
Că poate sunt vrednic; iar când bătrânețea
Mi-a frânge puterea cu aripa sa
Să nu mă lași, Doamne, alungă-mi tristețea,
De fața Ta sfântă Tu nu mă lăsa.
Căci, iată, vrăjmașii vorbesc despre mine
[...] Citește tot
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tată Sfânt te onorez
Îți aduc cinste onoare Dumnezeule slăvit
Căci ne-ai dat aici viața Chipul Tău ne-ai dăruit
Eu te laud și îți cânt în veci Doamne a Ta Ființă
Căci ne-ai dat lumina sfântă ne-ai dat har și biruință
Mă închin o Doamne Ție și te laud te slăvesc
Veșnic închinare Tată eu o iată-ți dăruiesc
Doar prin Tine în picioare toți stăm pe acest pământ
Tu ești Tată Arhitectul Proiectantul nostru Sfânt
Ne-nchinăm dar astăzi Ție și iată îți mulțumim
De creația Ta amplă noi o Tată te slăvim
Tată drag și scump din ceruri în veci fii glorificat
Căci Însuși Chipul Tău Sfânt omenirii Tu ne-ai dat
Glorie în veșnicie Tată Sfânt te onorez
Căci de-a pururi și-n vecie Doamne-n Tine mă încrez
Și iată a mea ființă Doamne-ți cântă și acum
Că-n Hristos Isus Iubirea ne-ai tăiat o Tată drum
Ia-ne Tu dar mai aproape ca să fim ai Tăi copii
Să-ți cântăm gloria sfântă Doamne chiar în veșnicii
Dumnezeule Prea Înalt eu te laud și îți cânt
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am auzit despre Isus
Am auzit despre Isus vorbindu-se mereu,
Mama și tata îmi spuneau că-i Fiu de Dumnezeu.
M-au învățat despre Isus că-i viu și adevărat,
Cerul Său sfânt a părăsit și viață El ne-a dat.
Acum sunt încă un copil curat și nepătat,
În inima mea e Isus părinții mi l-au dat.
Te rog, o, Domnul meu iubit, rămâi în viața mea,
Ajută-mă în orice zi să fac doar voia Ta.
Îți mulțumesc de-ai mei părinți căci ei m-au învățat,
Să merg la Casa Ta voios să Te laud neîncetat.
Slăvesc și laud Numele Tău, iubitul meu Isus,
Păstrează-mă în harul Tău căci te iubesc nespus.
Amin
poezie de Ica Dragoi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăudați pe Domnul!... (Leru-i ler)
Iarna-și cerne pâsla de nori cenușii,
Fulgii de mătase legănați de vânt
Par un roi de fluturi cu aripi zglobii
Ca florile dalbe se aștern veșmânt
Peste pomi și case-n noaptea de Crăciun
Când se-nalță steaua pentru Pruncul Sfant
Și colindă satul, obicei străbun,
Lerui ler,... Mesia vine pe pământ!
O magie sfântă coboară din cer,
Îngerii colindă prin glas de copii:
Lăudați pe Domnul, cântați Lerui ler
Și puneți pe masă jertfă din lipii!...
Cu,, Florile dalbe"să-l întâmpinați,
Aduceți-i smirnă și tămâie-n dar,
Miruiți pe frunte când vă închinați
El vă mântuiește cu divinu-i har!...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mare este Domnul Psalm 48
Mare este Domnul, laude Îi cânt
Mare este Domnul în cetatea mare
Care stă pe munte, Muntele cel sfânt
Bucuria lumii, loc de închinare.
Înspre miazănoapte e lumina ei,
Împăratul nostru și-a ales-o casă,
Turnul de scăpare este pentru cei
Ce se-ncred în Dânsul lumea când o lasă.
Iată ca-mpărații toți s-au adunat
Au privit-o-n silă cum privești o slugă
Însă o durere când i-a apucat
S-au privit cu spaima și s-au pus pe fugă.
I-ai bătut cu vântul cel din răsărit,
Cu durerea celei care sta să nască
Tocmai cum din vremuri fost-am auzit
S-a-ntâmplat ca Domnul să Se proslăvească.
Doamn-n veșnicie toate le-ai supus
[...] Citește tot
poezie de Adriana Cristea (30 mai 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Laudă poeziei eminesciene
Poezia ta, Eminescu, e-o floare albă, înflorită,
De-obicei ca o toamna-ngălbenită.
De dragoste și uneori atât de tristă,
Sfântă poezie, Eminescu te-a facut artistă!
Gingașă, tânără crăiasă,
Cu ochii lacrimânzi de vise,
Oricine-n noapte să te citească,
Când stelele-s aproape stinse!
Căci sigur una dintre-acele stele,
E Eminescu, al tău ilustru creator,
Îndreaptă-ți, cititorule, ochii spre ele!
Împrăștiind ale lui versuri, în lungul zbor.
Și poate, citind acele tainice rânduri,
Steaua lui Eminescu etern va străluci
Și ne va trimite-n dar o lume de gânduri,
de versuri și sute de poezii!
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 142
Iubirea mi-e păcat, virtutea ta e ura,
Urăști al meu cusur, iubirea imorală,
Dar dacă ai putea să-mi înțelegi tortura,
Atunci m-ai lăuda, nu mi-ai face morală.
Căci nu aș suporta să mă muștruluiască
Buzele tale roșii care-au călcat un cod,
Ca și-ale mele, false iubiri vrând să stârnească
Și i-au lipsit pe alții de-al patului sfânt rod.
Aș vrea să te iubesc cum inima-ți iubește
Pe-aceia ce-i privești; de ochii mei nu-ți place;
Sădește mila-n suflet, acolo ea va crește
Și într-o bună zi, mila ți se va-ntoarce.
Dar pentru că-ți dorești ce tu ascunzi de mine,
Fie să nu primești ce crezi că-ți aparține!
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lauda cuceritorului
O! tu, care-ai mânat barbare gloate
Ca să sfărâmi împărății bătrâne
Și-ai câștigat izbânzi nenumărate;
Tu, ce-n trufia inimii păgâne
Ai pângărit râzând altare sfinte
Și-ai ars cetăți, ai fost măreț, stăpâne,
Când jefuind regeștile morminte
Zdrobitei hârci îi ai răpit cununa,
Și oaselor bogatele veșminte;
O! negre Domn, care-ai stârnit furtuna
De năvăliri, de-ai zguduit pământul,
Dacă-al tău nume îl săpase runa
Cea tainică pentr-a-ți slăvi avântul,
L-a șters neîmpăcată-apoi uitarea,
Precum ți-a spulberat cenușa vântul.
[...] Citește tot
poezie clasică de Mateiu Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu, Doamne, ești totul
Tu, Doamne, ești totul în inima mea
Pe Tine Te laud, te chem cu credință
Din tot ce am astăzi nimic n-aș avea
De n-ai fi Tu, Doamne, să-mi dai biruință.
Și viața din mine și sufletul meu,
Lumina din rugul ce-mi arde-nainte,
În toate acestea ești Tu, Dumnezeu
În toate acestea ești Tu, Doamne Sfinte.
Și-atât ești de mare și-atunci când mă cerți
Când stau cu durerea și vina în pleoape
Și-atâta mă mângâi și-atâta mă ierți
Și-atâta-n necazuri Te simt de aproape.
Și-atâta ești Doamne în sufletul meu
Că nu mai încape nimica în mine
Tu, Doamne, Tu, Sfinte ce ești Dumnezeu
Ajuta-mă, ia-mă și du-mă la Tine!...
Amin!
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Praznic luminos
Praznic luminos,
Strălucit, frumos,
Astăzi ne-a sosit
Și ne-a-nveselit
Că Mântuitorul
Și izbăvitorul
În trup a venit
Raiul cel închis
Azi iar s-a deschis,
Șarpelui cumplit
Capul s-a zdrobit
Și strămoșii iară
Prin sfânta Fecioară
Iar s-au înnoit
Îngerii cântau,
Păstorii fluierau
Magii se-nchinau,
Toți se bucurau.
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-a-nfășat măicuța...
M-a-nfășat măicuța în pânze pictate
De pictori cu har pentru-a putea fura
Din talentul lor și să-mi fac cazemate
Cu tablouri menite sufletele a vibra.
M-a-nfășat măicuța în pagini de carte
Din slove să plămădesc dulcele aluat,
Să culeg rodul vieții împlinite sau deșarte
Din copacul înțelepciunii de toți lăudat.
M-a-nfășat măicuța în straiele omeniei
Să învăț să-l respect pe semenele meu,
Viața să i-o fericesc cu darul bucuriei
Pe acorduri de liră ale profetului Orfeu.
Te-nfăș, măicuță, căci este rândul meu,
În haine regești și-n tainic cuvânt sfânt,
În toată iubirea ce mi-a dat-o Dumnezeu
Căci meriți tot ce-i mai bun pe pământ.
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre laudă și sfinți, adresa este: