Citate despre măști și suflet, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la măști și suflet, dar cu o relevanță mică.
Infectat cu iubire
un om, alți oameni
și umbrele lor
vorbind prin semne
despre distanțele
ce ne separă
desăvârșind absența
o durere, alte dureri
și piroanele-înfipte
în inima împietrită de spaimă
pe care sufletul se cațără
pentru a ajunge
la Dumnezeu
o moarte, alte morți
și toate lacrimile
scurgându-se tăcute
sub o mie și una
de măști părăsite
de speranțe și vise
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din premieră (3 aprilie 2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
E nevoie de curaj să arăți cine ești, mai ales în societatea actuală, în care sunt mai multe măști, decât chipuri reale, mai multe zâmbete contrafăcute, decât privire sincere, mai multe ambalaje care-ți iau ochii, decât suflete luminoase.
Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simt de îți stă mintea
Mottor:
Zeițo să intrăm undeva
că simt că o să fac
dragoste pe mine!
Evident facem o grămadă
de stupizenii îndrăgostite
pe care omul normal
nu le-ar face
să nu-l râdă și curcile.
Iar dacă azi nu iubim
și totu' îi trist de-ți mere prost
ca noaptea
mâine iubești o lume întreagă
și toate îs bune și faine.
Nu-i chiar frumos să fim
doar niște măști pe un zid
oricât de artistic atractive
[...] Citește tot
poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
December
un sărut suspină-n ruginiu de toamnă
o cană se îmbracă cu roșu de struguri
amintiri strivesc buze din nopți de jăratec
rătăcită o rază spre noapte aleargă
spre apus cerul suspină încă lumină
un eu mă alergă spre iarnă
un ochi de lac închide gene printre raze
târziu frigul se zgribulește-n ferestre uitate
pe mine am dezbrăcate priviri
un colț de umbră rătăcește tremurând câmpia
zarea dincolo de mine uită ziua trecută
o frântură de rouă se sparge înghețată
toamna spre iarnă strigă cu vânt și zăpadă
un strigăt de pasăre caută cerul ranită
fără priviri culori în cenușiu pictează zarea
vara trecută amăgește încă destine
năuc aleargă visul prin mine și-mi spulberă speranța
în pumn am strânsă amintirea ta
mă doare
nopțile curg încet în mine și rana vieți-mi suspină
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oameni cu inimă de piatră
Sunt o mască anonimă
Non-verbal sacrificată,
Nimeni nu-și îndreaptă gândul
Către chipul meu de piatră.
Nu știu! Ei nu mai au suflet?!
Eu poate că m-am schimbat...
Și-am trezit în mine zeul
Timpului pietrificat.
Ori cresc râuri de lumină,
Ori vulcani țâșnesc sub soare
Dintr-un trup străin de piatră?!
Și se torc mereu fuioare
De iubire, de lumină,
De firească omenie...
Unde-s oamenii?! Răspundeți!
Mă retrag cu modestie...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se va sfârși?
Sunt vile înălțindu-se spre soare,
Și câte altele nu vor mai fi...
Iar alții mor de foame prin canale...
Acest dezastru, când se va sfârși?
Ai "pile"? E ok în lumea noastră
Ai bani? O loterie ți-e destinul
Însă te fură setea de putere
Și îți îmbată sufletul ca vinul...
De ce să lași sărmanul să se miște?
De ce nu ai și tu ce are el?
De ce necazul nu se mai oprește
Sub ale voastre fețe, măști de fior.
Când dinastia voastră, răzbunarea
O va sfârși, voi unde o să fiți?
Lacrimi pe fața voastră remușcarea
Va pune și cu lacrimile noastre,
Veți fi atunci în suflet biciuți.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul meu nu e pentru un strigăt și atât
drumul meu e pentru un cântec întreg
unde sufletele se schimbă între ele
un dans lent
o adâncire a liniilor vieții
o curbare a sensurilor
unde măștile cad pe iarba moale
și întregul devine întreg
drumul meu nu e pentru un copac și atât
drumul meu e pentru o pădure
unde poveștile se scriu singure
pe ramurile înmugurite
ca o prelungire a adevărului crud
drumul meu nu e pentru un soldat fricos și atât
drumul meu e pentru o armată bine plătită
care trăiește într-un singur soldat
o alungire a umbrelor pe scoarța copacilor
o hartă trasată de gloanțe
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre prezent și trecut
Curge-n Olt lacrima noastră...
Nu ne mai simțim acasă!
În mări lacrima se strânge
Curge-n suflet iarăși sânge!
Ceruri și câmpii și munți
S-au vândut... Copii desculți
Plâng rugându-se în taină
Pentru țărișoara mamă.
Măști de-argint pe fețe hâde,
Ciocli scormonind pământul,
Ne-am pierdut printre dezastre,
Limba, neamul și cuvântul...
Biata noastră țărișoară,
Ai tot dus viață amară...
Te-a călcat picior străin...
Vremea e să ne trezim!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia
O inimă de Evă, enigmă-n veci profundă!
Din foc divin și amestec din tina cea imundă;
Protee fără nume, ce logica dezminți
Deșartă sau prea rece, sau clocot de dorinți!
Sub vraja frumuseții, ori dulcea ta zâmbire,
Ascunzi tu suferință, rușine, sau iubire?
În clara ta privire, de visuri încântată,
Pot eu citi, femeie, de vei fi plâns vreodată?
Ah, ce perverși ai ochii, surâsul nu-i timid
Sub fardul ce sclipește s-ascunde mai nimic,
Sub finele dantele ascunzi, făr-de mustrare,
Defectele, și-n taină, porniri spre desfrânare!
La tine totul este spoială sau mascat:
Ținuta, vorba, fața și glasul afectat
Căci tot ce nu-i minciună tu-nfrunți cu viu răspăr:
Minciuna pentru tine e unic adevăr!
Fațadă-i tot la tine și prefăcătorie
Și chiar a ta știință e doar cochetărie.
Spre a trona mai bine, voind să ne uimească,
Și-ndeosebi să placă! E vanitatea-ți dragă!
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Preludiu
Topit în măști, din sonor în sonor,
Bucurat Amurg, și singur al toamnei,
Sufletul meu, pânză de corabie în soare,
Este marele pirat al acestui fior.
Vreau să iubesc furunzele, pașii alintând livada:
Zodier spurcat, alungă cirezile spaimei!
Vreau să iubesc odată ca iadul,
În mine focurile, în mine cascada.
Vântul acela viclean: Bucuria
Să mi-l aduci, tată, din vuietul toamnei.
Și iubind carnea și iubind ochii
Să nu mai ocolim, fiică a Obsesiei, haiducia.
Atâta fumegare pe veșteda apă, și noi iubim.
Un muncitor a tușit apropiat, înfrânt, și noi iubim.
Deschide fereastra, pământule, și ascultă:
Melodia grozavă a poemului acesta n-are tărâm.
[...] Citește tot
poezie clasică de George Meniuc (1939)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De n-aș zâmbi...
De n-aș zâmbi, aș fi o anonimă,
Aș fi o mască rece, orice-aș face,
Dar eu zâmbesc, iar viața e sublimă
Și-n inimi pun doar dragoste și pace.
Un zâmbet cald e sabia ce taie
Durerea, frica, răul și tristețea,
E cheia care-aprinde o văpaie
Și-n ochii reci aduce frumusețea.
De n-aș zâmbi aș fi fântână seacă,
Aș fi un cer cu nori și-aș fi furtună,
Dar eu zâmbesc și uraganul pleacă
Și-ți pune-n suflet sori și vreme bună.
Un zâmbet pune-n inimi curcubeul,
E-o luminiță-aprinsă în fereastră,
E zarea-n care se topește greul
Și liliacul proaspăt dintr-o glastră.
De n-aș zâmbi aș fi o stâncă stearpă,
Ce-și poartă printre nori singurătatea,
[...] Citește tot
poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stampă de toamnă
A venit toamna, cu copaci desfrunziți
Păsările se duc ca niște copii nedoriți.
Ploaia și vijelia și-au ieșit din țâțâni
Miroase-a zăpadă timpurie la stâni.
Parcurile au degradeuri de-aramă și aur
Frunzele zornăie ca niște monede-n tezaur.
Le scutură vântul și cad la pământ...
Felinarele din ce în ce mai palide sunt.
Amurgul e mov ca oul de Paște
Bacovia sudează țigări printre sfintele moaște.
Bunici zgribuliți, cu copiii de mână
Merg iarăși la școală ce demon îi mână?
Prichindeii se vor rușina cu ei într-o zi
Și, fără să se uite-n urmă, îi vor părăsi.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (3 septembrie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poartă mască
Dacă ești hain la suflet
Și ai cugetul pătat,
Dacă fals e al tău zâmbet,
Poartă mască și-ai scăpat.
Dacă pe al tău amic
Fără milă l-ai trădat,
Dacă ai un suflet mic,
Poartă mască și-ai scăpat.
Dacă știi că-n viața ta
Ai mințit și-ai înșelat,
Dacă nu te poți schimba
Poartă mască și-ai scăpat.
Dacă cineva într-o zi
Va dori să te cunoască,
Tu deschide-ți inima...
Însă nu uita de mască.
poezie de Octavian Cocoș (8 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clovnul
În pestrițe haine și pestrițe roluri, tânăr, joacă "moșul"...
Ne încântă, pe copii, pe adulți, la întâmplare.
E machiat tot, masca îi e albă și cu nasul cu roșu,
Audiența o amuză, serile la rând, fără încetare.
Se ascunde de adevăr, în dos de recuzită și vopsele,
Căci nimeni nu-i cunoaște bucurii, sau de are suferință...
Își varsă în râsete, tămăduința în leac, de suflete și rele
Și nimeni nu-l întreabă de-i e bine, de mai poate, sau e-n neputință.
E multilateral, căci trebuie să știe tot să facă,
Chiar de-i dresaj, sau la trapez, râs să provoace...
Și nu-i ușor, e plin de haine, trucuri, plasa-i ridicată;
Se-aruncă în neant, și-n mers pe sârma, speră a se întoarce.
E gala de sfârșit, când circul se va strânge ca să plece
Și număru-i final îi e în cușca "full" cu lei.
Intrat... și-n ropotul de palme, drama se petrece...
Nu-i timp de intervenție, e totu-n sânge... A murit Serghei!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Atâtea vise
în ațe prinse
atâtea ploi
peste noi
minciuni rostite
sub măști zbârcite
ferestre care plâng
pe pieptul stâng
poem neterminat
în suflet zbuciumat
mame fără prunci
în hainele cu dungi
zăpezi cu dinți
în mâini de sfinți
[...] Citește tot
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecere
Dragoste cu despărțire:
Dor de liniștea sufletească
Dor de oamenii fără mască
Dor de pâinea caldă
Dor-n lacrimi, zâmbetele-mi scaldă.
Dor cu pasiune.. dragoste:
Dragoste în buricul degetelor
Dragoste în auzul păsărilor
Dragoste în ochii răsăritului
Dragoste-n valsul privirii lui.
Dragoste cu minciună... ură:
Ură de binele ce nu-i bine,
Ură de scârba ce nu-i scârbă,
Ură de mâna neagră ce nu se abține
Ură-n colțul gurii ce turbă.
Ură cu indiferență... singurătate:
Singurătate-n ochii apropiaților
Singurătate-n sufletul ce-i-nceață
Singurătate pe marginea prăpastilor
Singurătate-n lumea ce îngheață.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Spătaru (24 octombrie 2017)
Adăugat de Gabriela Spătaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salt in cercuri
Mi-e pasul greu si zguduie pamantul.
Cum as putea avea pretentie la ridicare?
Obsesia imi rupe mintea, indecis,
Cel mai greu ma lipsesc de tine,
Sireturi, separare, masca, suflet.
Deziluzionarea te-a deceptionat copile,
Acum ridica-te si du-te!
Dar unde sa ma duc stapane?
Caci tremura calcaiul
De frica pamantului,
Si dragostea o incadrasem
In linia ce o urmam.
De unde sa crioesc eu sfasierea?
Uit, uit si ajung iar pe linie,
Si n-am o furca s-o bifurce
Cand linia mea duce din nou la cerc.
Numai de n-am s-ajung prin invarteala,
Elan sa prind
[...] Citește tot
poezie de Cristian Grecu
Adăugat de Cristian Grecu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
De unde atâta nefericire?
De unde atâta nefericire,
Când raze pier și noaptea vine
Pe la uși, pe la ferești,
Peste oamenii cu măști?
Unde-s zâmbetele false,
Și visele de soare arse?
Unde-s toți ce i-ai întâlnit,
În drumul tău spre paradis?
Și azi, ca ori și care zi
Sperai că soarele va răsări
Acolo unde-i nefericire
În suflete avare de iubire.
Dar e soarele a uitat,
Sau poate doar n-a mai luptat,
Pentru iubiri ce noaptea mor
Iar dimineața răsar în zor.
poezie de Adriana Monica Burtea (4 aprilie 2016)
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e scumpă amintirea acelui ev
Mi-e scumpă amintirea acelui ev și-l sui!
Când Phoebus, zeul soare, mai aurea statui.
Atunci, fără de grijă, în toată-a lor minune,
Bărbatul și femeia iubeau fără-a supune,
Îndrăgostit și cerul, și-i săruta din slavă
Iar stirpea creștea falnic, nu se știa bolnavă.
Sublimă în rodire, Cybela, ca o vară,
Ai Terrei fii, mulțime, nu-i socotea povară,
Și admirând lupoaica și dăruirea sa,
La țâțele-i preapline natura invita.
Sta omul în puterea deplinei tinereți,
Stăpân pe viața-i toată, pe-acele frumuseți
De roade pârguite, la trup catifelate,
Cu carnea de lumină, voindu-se mușcate.
Acum Poetul nostru visează fără rost
Cea tainică grandoare; prin locuri unde-a fost
Doar goliciunea-și plimbă, de suflet, omenirea;
El simte-un val de scârbă întunecându-i firea
Văzând tabloul simplu și fără de scăpare
De stârpituri cătându-și veșmintele sumare!
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Baudelaire (1991), traducere de Radu Cârneci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre demoni
îmi este sufletul de jale plin
suspin, suspin și plâng în al meu chin
tăceri pe trotuare amputate de gânduri
pe jos o mască sfâșiată de câini
pe maidanul unei vieți de doi bani
au căzut brațele ceasului
nimeni nu trece
nimeni nu strigă
toți aplaudă marasmul cotidian în care zac
doar amurgul plânge
făclia a uitat să mai ardă
stelele cad
una, apoi alta
cui îi pasă
vântul cântă haotic în cimitirul lumii
aș vrea să plec
să plec departe
aici măști, doar triste măști
oameni umili, oameni docili
oameni cu frica de adevar, trec nepăsători
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre măști și suflet, adresa este: