Citate despre miezul nopții și timp, pagina 3
Hora Drăgaicelor
Noaptea Sânzienelor,
Între cer și pământ...
Iubite de Lună și vânt,
Plutesc peste plaiuri...
Alaiuri de zâne cântând.
Cunune-mpletesc...
... din razele Lunii,
Din florile-alese
Proaspăt culese...
Din roua de seară...
Cunune-mpletite.
Soarele și Luna... de-or purta cununa...
Fi-vor numai Una
Apoi..., în pădurea bătrână...
Zâne la fântână
Așează pe ape,
Iubiri arzătoare, din raze de floare.
În noaptea minunată...
Se-arată atunci... odată...
Din dragoste-ntrupat,
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Justiție la miezul nopții
Ea se-apropie de anii vârstei crude,
Oare cine-i va da o jumătate de pat?
Somnambulul cel orb care ne aude
Fiecare cuvânt nerostit vreodat'.
poezie de George Barker din Justiție la miezul nopții, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul
Acum în miez de noapte
Poetul se deșteaptă
În mine, ca un om.
E ca un "alter-ego"
Desprins de trupul meu,
Născut din taina-mi neagră
Pe care n-o-nțeleg.
Și el vorbește singur
Și eu transcriu pe negru
Gândirea lui cu duhul
Din care se încheagă:
Un conțopist pe care
În șoaptă l-a trezit
Să nu-i tulbure visul.
Poetu-ncet dictează
În limba-i de fantomă,
Poem din altă lume
Ce-o știe numai el.
Glas surd și somnambulic
Înfășură în vată
[...] Citește tot
poezie celebră de Demostene Botez din Almanahul Literar 1970
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vă rog trămiteți povestea Moș Nichifor, pentru ca s-o dau la tipar. "Junimea'" din Iași, într-o ședință a sa, pe la 12 noaptea, fiind cam somnoroasă - după obiceiul ei - a votat să se tipărească; poate mai mult pentru încurajare. Sau mai știu eu... poate ca și pentru: P. A. Călescu... D-voastră cred că veți fi râs și de mine și de dânsa, și cu drept cuvânt: pentru că este o copilărie, scrisă de un om mai mult bătrân decât tânăr; da' bine, da' rău, D-zeu știe. Eu atâta știu numai, că am scris lung, pentru că n-am avut timp să scriu scurt. Dar ce am scris, și cum am scris, am scris...
Ion Creangă în Scrisoare către Titu Maiorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Studentul
Îi păru că-i miez de noapte
Când privi cu greu afară,
Chiar de era ora șapte,
El crezu că-i abia seară.
Nu putu să-și amintească
Unde-a fost și ce-a făcut.
Un coleg vru să-i vorbească,
Dar că lui nu i-a plăcut.
Lasă-mă și tu în pace!,
Că oricum nu am ce face,
Înțeleg că am greșit,
Că doar nu sunt nesimțit.
Se izbi înspre căldare,
Cu nesaț bea-ntruna apă,
După câteva pahare,
Vesel ziua vru să-nceapă.
[...] Citește tot
poezie satirică de Anatolie Cărbune (5 octombrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Afin află despre boala împărătesei și intră pe la miezul nopții în odaia unde dormea ea, apoi o stropi peste tot cu lacrămi de turturică și ieși afară; dară strejarii de la uși se duseră la Dafin împărat, și-l pîrîră că l'a văzut sărutând pe împărăteasă. Împăratul cum auzi se făcu foc de mânie, și porunci să taie capul lui Afin. Dară cînd ajunse la locul de pierzare - Afin zise împăratului: mulți ani să-ți dea Dumnezeu împărate! pentru toată frăția și dragostea mea către tine, te rog să strângi pe toți boerii cei mari ai împărăției că am să spui înaintea lor un mare cuvânt, și apoi vei porunci să-mi taie capul.
Petre Ispirescu în Omul de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În noaptea trecerii dintre ani optimistul stă treaz până la miezul nopții ca să întâmpine Noul An, pesimistul ca să se convingă că cel vechi chiar a trecut.
citat din Bill Vaugh
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căscatul brânzei este un joc englezesc de Crăciun din secolul al XVIII-lea, în cadrul căruia, când se apropie miezul nopții, oaspetele cu cel mai impresionant căscat este premiat cu o bucată de brânză.
Gerry Bowler în Enciclopedia Crăciunului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul iubirii
În numele frumoasei iubiri
Te-aștept în miez de noapte.
Când luna împrăștie sclipiri
Eu te alint cu dulci șoapte.
Eroina mea, doar pentru tine
Am făcut pe viață jurământ,
Iar dragostea ce-o port în mine
La harpă aș vrea să ți-o cânt!
Tu ești versul cu care rimez
Strofa frumoasă din poezie
Glasul iubirii acum îl urmez
Cu multă emoție și bucurie.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (29 octombrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clavirul
Cânta încet din Weber: "gândirile din urmă",
Poema unui geniu ce-apune maiestos,
Adio-al unui suflet artistic, ce se curmă
Pe-o tristă armonie cu sunet dureros!
Și degetele-i albe pe clapele sonore
Se-nmlădiau alene, în ochii mei privind;
Erau în miez de noapte târzii și tainici ore...
Parcă simțeam pe Weber lângă clavir murind!...
Tăcuse deodată, și fruntea ei curată
Alăturea de mine se rezemă ușor,
De gura-i voluptoasă, c-o patimă-nfocată,
M-apropiai atuncea sfios, tremurător!
Și ne-am robit iubirei, în fericire-adâncă...
Dar nu știu cum... clavirul părea că plânge încă
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E veșnică pe lume doar schimbarea
Suntem ca norii iuți, lunecători,
Ce-nvăluie, la miezul nopții, luna:
O clipă trec, semeți, strălucitori,
Și pier în beznă pentru totdeauna.
Suntem ca niște lire vechi, vibrând
În fel și chip sub fiecare boare:
Niciun acord, în trupul lor plăpând,
Cu celelalte n-are-asemănare.
Un vis ne otrăvește când dormim.
Un gând ne pângărește-apoi trezia.
Totuna-i de simțim sau de gândim,
De plângem sau de știm ce-i bucuria.
Oricâtă bucurie sau dureri
Ne-așteaptă - fără capăt e cărarea.
Și mâine pentru om nu-i ce-a fost ieri,
E veșnică pe lume doar schimbarea.
poezie celebră de P.B. Shelley
Adăugat de dana26Dude
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evadare în noaptea eminesciană...
Vino seara la izvoare, valuri line curg albind
Când se prinde-n nouri Luna cu sclipire de argint.
Sânul alb să-ți dezvelesc sub un ram de tei în floare,
Freamătul să mi-l astâmpăr din priviri rătăcitoare.
Lasă vântul printre sălcii să adoarmă flori de câmp,
Lasă dorul dus de ape, să fugim de pe pământ.
Și vom sta în miez de noapte pe un colț de nemurire,
Mândre stele de cleștare adâncesc a ta privire.
În lumini îngălbenite neguri albe se arată,
Sânul tău din sloiuri reci se aprinse dintr-odată.
Glasul gândului îți desface duios plânset de vioară,
Geană blândă de suspine printre șoapte mă-nconjoară.
poezie de Ștefan Radu Mușat din revista Constelații diamantine (ianuarie 2017)
Adăugat de Ștefan Radu Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Leon: Aș vrea să-ți zic unele lucruri care nu pot fi spuse cu voce tare. Draga mea... eu... (O ia în brațe și o sărută.) Vezi, nu aș fi putut să zic asta.
Ninotchka: Ah, Leon, Leon, știi glumele alea pe care mi le-ai spus acum câteva zile? Mă trezesc în miez de noapte și încep să râd. Știi, e ciudat... pentru că nu sunt amuzante, sunt stupide. Și totuși eu râd. Și când mă uit la Buljanoff, la Iranoff și la Kopalski, știu că sunt niște oameni mârșavi și că ar trebui să-i urăsc. Dar dup-aia îmi dau seama cine i-a făcut să fie așa și, în loc să trimit raportul la Moscova, ies în oraș și-mi cumpăr o pălărie caraghioasă și... vorbesc prea mult?
Leon: Nu, nu, continuă.
Ninotchka: Leon, vreau să-ți spun ceva ce nu am crezut vreodată că voi spune, ce nu cred că ar trebui să spună nimeni, de fapt, tocmai pentru că nu există și... Leon, nu pot s-o spun... (Se sărută din nou și se îmbrățișează.)
Leon: Un adevărat gest de sergent!
replici din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mucul
ce soare zgârâie-n fereastră
în fapt de seară
și tril de pasăre măiastră
cu ruptă gheară
ce lună trist pe cer se zbate
în miez de noapte
căzută când adânc pe spate
când lin pe șoapte
și ce melancolie oarbă
pe muc de ceară
palpită ba să mă mai soarbă
ba iar să doară?!
poezie de Iurie Osoianu (15 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nerostitul cuvânt
Mereu ne atrage nerostitul cuvânt
căutăm prin chemarea glasului
în picurii argintii ai ploii
în dansul răscolitor al vântului
îmbrățișând zorii zilei
alb cuvânt din freamăt de destin
sunt clipe când,
neprevăzutul descoperă lumi
să însenineze chipul în miezul nopții,
sub tăcerea amintirilor
cu palmele pline de stele
mângâi conturul privirii
niciodată nu găsesc cuvintele potrivite
întâmplarea e numele tău
opresc căutările
în umbra iernii reci
așez literele în toate limbile
să înțeleg neînțelesul
timpul se scurge lin
un curcubeu închis
[...] Citește tot
poezie de Maria Ciobotariu (17 martie 2020)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
ÎNTRE MIEZUL NOPȚII ȘI AMURG-Rubaiat
Între miezul zilei și amurg
Trec marșând prin vechiul nostru burg,
Cavaleri frumoși și visători,
Dulci priviri în urmă li se scurg.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
An, zi, ceas
E Timpul iscusit "miriaman",
Mulțimi de Shiva puse la un loc,
Ce răbojesc cu necurmat alean,
De la născare până la soroc...
E nelipsit mereu, oriunde-am fi,
La sărbători sau la diurnul ceas,
În miez de noapte sau în plină zi,
La fericire sau la greu impas,
De știm ori de nu știm, neîncetat,
Cu miile-i de mâini ce nu pot sta,
E Timpul o mașină de taxat,
Ce nici o clipă nu va ezita,
Câte-o secundă vămuind mereu,
Din zestrea ce norocul ne-a ursit,
Și sacul ce înghite timp mereu,
Cu ele zilnic fi-va burdușit,
[...] Citește tot
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caligula
Dorm în umbră legănate lebezile-n puf de undă,
Cuiburi albe, perini albe, printre stele furnicar.
Cîte-o stea însingurată cată-n aripi să se-ascundă
Cîte-o lebădă-și îndreaptă capul, ca un nenufar.
De pe pod, la miezul nopții, le aruncă mîna bună
Pîinea, ce nutrește truda și trudește visătorii.
Mîini, lăsați-le flămînde să se-acopere cu lună;
Lebezi, ațteptați ca pîinea să v-o dea semănătorii.
Stea cu stea pe-ntinsul undei liniștite pun cleștar
Și printr-însul zugrăvite lebedele par și luna.
Plîngeri de viori și fluier cad în lac mărgăritar
Și se-aud din depărtare lovind unda cîte una.
În palatele aprinse, cu balcoane și unghere.
Liturghia bogăției are și-astă-seară loc.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ram de poezie
Vreau să dorm în brațele viselor tale,
Noapte de noapte cu stelele-n cale...
Flori din livezi și câmpii înflorite
Să adape iubirea cu stele-nverzite...
Să adunăm dorurile în inimi fierbinți,
Să ne-mpărțim săruturi fără rugăminți...
Să facem leacuri din iubirea noastră
Și-n ea zidită luna ca fereastră...
Să fim în miezul nopții doar o apă vie
Crescută-n nemurire pe ram de poezie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miez de noapte
Eu sunt acel pe care l-am visat,
L-am cautat si-am vrut sa-l nascocesc,
Ca prin gunoiul meu cel omenesc
Sa treaca raza, ager si curat.
Acel ce-atinge neatins noroiul
Si poate duce drum si peste cer
Si sa ramaie fier de este fier,
Rugina-n el sa nu-si puie altoiul.
Sa nazuiasca-n marmura schimbare,
Singuratatii, de sus, de stalactit,
Fiind cu toate-n veac nepotrivit
Si aripile fiindu-i vesnic calatoare.
Eu stiu tacea cand visul a murit,
Si-n toata clipa-nalt cate-o statuie
Tacerii, pe un drum ce suie
Neispravit.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre miezul nopții și timp, adresa este: