Citate despre moarte și sfinți, pagina 3
Victorii Negre
În orice zi, la orice pas,
murim puțin, murim mai mult.
Cu cât părem mai viu tumult,
cu-atât apunem ceas cu ceas.
Ne credem stânci, ne vrem granit,
nu știm ce viermi profunzi ne rod.
În viața ca un rumen rod
stă miezul morții, viermuit...
Ca niște fluvii clocotim,
înspumegați, triumfători
nu bănuim că sub vâltori
nu-nfrângem viața, ci murim.
Cu pieptu-n platoșă-ncleștat,
cu pumnii pururi pe hanger,
pe dinăuntru, pe sub fier,
murim adânc, ne-nduplecat.
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub patrafir
Crezând ce spune Sfânta Carte
Există viață după moarte.
Dar lămurește-mă părinte,
Precis e viață... și -nainte?
epigramă de Viorica Voicescu din Viața Buzăului (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu cred nici în Iehova
Eu nu cred nici în Iehova,
Nici în Buddha-Sakya-Muni,
Nici în viața, nici în moarte,
Nici în stingere ca unii.
Visuri sunt și unul și-altul,
Și totuna mi-este mie
De-oi trai în veci pe lume,
De-oi muri în vecinicie.
Toate aceste taine sfinte
- Pentru om frânturi de limbă
În zadar gândești caci gândul,
Zău, nimic în lume schimba.
Si fiindcă în nimica
Eu nu cred o, dați-mi pace!
Fac astfel cum mie-mi pare
Si faceți precum vă place.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă
Cât trăim pe-acest pământ
Mai avem un lucru sfânt:
O câmpie, un sat natal,
O clopotniță pe deal.
Cât avem o țară sfântă
Și un nai, care mai cântă,
Cât părinții vii ne sunt -
Mai exista ceva sfânt.
Cât pădurile ne dor
Și avem un viitor,
Cât trecutu-l ținem minte -
Mai există lucruri sfinte.
Cât Luceafărul răsare
Și în cer e sărbătoare,
Și e pace pe pământ -
Mai există ceva sfânt.
Cât avem un sat, departe,
Și un grai ce n-are moarte,
Cât ai cui zice "părinte!" -
Mai există lucruri sfinte.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nicolae Dabija
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Imn morților
Morminte dragi, lumină vie,
sporite-ntr-una an de an,
noi v-auzim curgând sub glie,
ca un șuvoi subpământean!
Ați luminat cu jertfe sfinte
pământul, până-n temelii,
căci arde țara de morminte,
cum arde cerul de făclii.
Ascunse-n lut, ca o comoară,
morminte vechi, morminte noi,
de vi se pierde urma-n țară,
vă regăsim mereu în noi!
De vi s-au smuls și flori și cruce
și dacă locul, nu vi-l știm,
tot gândul nostru-n el v-aduce,
îngenuncheri de heruvim.
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
25 Octombrie, Ziua Armatei Române
Și-au plecat plini de speranță
Bravii noștri soldați în război
Riscându-și chiar propria viață
Să ne-aducă pământul înapoi.
Au luptat cu toți vrăjmașii,
Au ales timpuriu să moară
S-avem astăzi, noi, urmașii
Această minunată țară.
Au apărat pământul cu arme
Și-au murit cu un sfânt gând.
Departe de neveste sau mame,
La piept... un tricolor purtând!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (25 octombrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recviem pentru Hristos (sonet)
Recviem pentru Hristos
(sonet pătimirilor)
Tot mai pustiu este dealul Golgota,
Ce amintește de Hristos pe Pământ,
De Trupul frânt și Sânge în pocal sfânt,
Din vremea când cu ucenici lua Cina.
Răsună ecouri la Sfântul Mormânt,
Până află toată creștinătatea
Că Mântuitorul a învins moartea
Și a înviat pentru nou Legământ.
Se-aud cântări din Scripturile Sfinte,
Când heruvimii Îi cântă Prohodul
Lui Mesia dezbrăcat de veșminte.
În ceruri se întrunește Sinodul,
Să dăruiască celor din morminte
Lumina vieții, fredonând triodul.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Sonete Pascale (24 aprilie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai poetul...
Lumea toată-i trecătoare.
Oamenii se trec și mor
Ca și miile de unde;
Ce un suflet le pătrunde,
Treierând necontenit
Sânul mărei infinit.
Numai poetul,
Ca pasări ce zboară
Deasupra valurilor,
Trece peste nemărginirea timpului
În ramurile gândului,
În sfintele lunci,
Unde pasări ca el
Se-ntrec în cântări.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1868)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf pe mormântul unei basarabence din Transnistria
Raiul i l-a oferit
După moarte Domnul Sfânt,
Fi'ndcă iadul l-a trăit
La Tiraspol, pe pământ!
epitaf epigramatic de George Zarafu din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune pentru morți
Pășește ușor, că ea este pe-aici
Acoperită toată de zăpadă
Vorbește-ncet, plăcerea să nu-i strici
S-audă florile cum cresc grămadă.
Și-avea un păr de aur ce lucea,
Ici-colo cu câte-o șuviță brună
Frumoasă și prea tânără era
Să cadă așa devreme în țărână.
Era ca nufărul din heleșteie
Însă abia-abia dacă a știut
Că nu mai e fetiță, ci femeie
Atât de repede și dulce a crescut.
Sicriu de lemn și piatră foarte grea
Îi stă pe piept și aspru o strivește
Și simt acum că am inima rea
Când ea acolo jos se odihnește.
[...] Citește tot
poezie celebră de Oscar Wilde, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ducele: De moarte fii sigur; așa îți vor fi mai dulci
Și viața și moartea. Tu spune vieții:
Dacă te pierd, eu pierd un lucru pe care
Doar nebunii și l-ar dori: o respirare ești,
Supus puterilor stelare pe care le-nduri
În orice loc al hălăduirii tale
Oră de oră: ești măscăriciul morții;
Îți dai și sufletul fugind de moarte
Dar mereu către ea alergi. Nobil nu ești,
Când bunurile vieții tale în lume
Se hrănesc din josnicie. Nu ești viteaz,
Când ți-e frică de furca moale, fragedă
A unui biet vierme. Somnul e odihnitor,
Și-l cauți de-atâtea ori; dar te sperie
Moartea care este același lucru.
Nu ești tu însuți; mii de boabe ale țărânii
Te-au alcătuit. Fericit nu ești; tânjind
După ceea ce nu ai, tu mereu dai uitării
Cele ce ai. Statornic nu ești;
Starea ta se schimbă curios după lună,
[...] Citește tot
replici celebre din piesa de teatru Măsură pentru măsură, scenariu de William Shakespeare, traducere de I. Ieronim
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* Un profesor de română minunat: el a fost omul cu cartea în viața mea.
* Cred, totuși, că fiecărui profesor trebuie să i se ridice o statuie.
* Un loc fără un om sfânt, fără un om binecuvântat este un non-sens.
* Liturghia devine un moment de contemplare și unire cu Dumnezeu.
* Civilizațiile străvechi făceau un lucru admirabil: pe oamenii bătrâni îi așezau în centrul comunității.
* Vedem oameni tineri la televizor, care vorbesc, care fac show, dar bine-ar fi să înțelegem că tinerețea se îmbolnăvește, ajunge bătrânețe, și se întâmplă cu noi accidentul fatal, moartea.
* Sfântul Isac Sirul spune că iadul este cea mai de jos treaptă a cunoașterii lui Dumnezeu.
Pr.Visarion Alexa în 7 cuvinte ale iubirii (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gounod
Divinul vals se pierde'n noapte
Se stinge într'un parc cu flori -
De-o dureroasă armonie
Te simți cuprins - și parcă mori...
Să fie sfânta adiere
A geniului de artist,
Ce-atinge sufletele noastre
Nespus, ne'nchipuit de trist?
Sau este veșnicul tău farmec,
Dumnezeescul tău delir,
Când, singură, în orice noapte,
Îți plângi viața în clavir?
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu
Dumnezeu e-așa de mare!
E pământ și este soare.
Este cerul plin cu stele,
Având luna printre ele.
Stăpânește Universul
Și la toate le dă mersul.
Este apa, este vântul,
Este credința, e Sfântul.
Dumnezeu este în toate.
Este viață, este moarte.
poezie de Dumitru Delcă (21 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel mamei
Cuvântul Mamă este sfânt!
Să ți-l amintești cu dor,
C-așa fac și cei ce mor
Când părăsesc acest pământ.
Pân-ai fost mai mărișor
Te-a vegheat duiosul cânt...
Cuvântul Mamă este sfânt!
Să ți-lamintești cu dor,
Iar de vei fi rătăcitor
Prin lume hăituit de vânt,
Când ai de Mamă simțământ
Totu-ți pare mai uțor.
Cuvântul Mamă este sfânt!
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacia străbună
Ne-au călcat pe file de istorii...
Dorm în sânge plânși, nemuritorii...
'Nourată-i Dacia străbună,
Tristă doarme, patria Română.
Soarele s-a revărsat în zări...
Plângeți, dacii mei nemuritori!
Maci și sângeri s-au vândut pe rând...
Unde e pământul nostru sfânt?!
Ne-au vândut străbuni și oseminte!
Ne rugăm la Cerurile Sfinte,
Zimbrii și păduri, câmpii și ape,
Înapoi, Tu, Doamne, dă-le toate!
Lanțuri grele coapsele ne poartă!
Vântul morții, în cântări de șoaptă,
Ne străpunge-n inimi și ne cheamă,
Fii uniți, născuți de-aceeași mamă,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taina Crăciunului
O mare taină ni se dezvăluie în Ajun
E taina cea de preț a Sfântului Crăciun.
E-o taină mai presus de fire
Taina Cuvântului jertfire.
E taina Duhului ce prinde trup,
Taina păstorului care păzește oile de Lup.
E taina Împăratului care devine rob
Și taina trandafirului care răsare dintr-un bob.
E taina Soarelui ce stinge nopți,
Taina Luminii și-a dreptelor dreptăți.
E taina păcii ce se așterne peste lume
Și taina iubirii ce ne poartă nume.
E-o taină a patimilor pe cruce îndurate
Taină a milei și a păcatelor iertate.
[...] Citește tot
poezie de Adrian Artene din Colindător la porțile cerului (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plângea și Crucea însângerată
PLÂNGEA ȘI CRUCEA ÎNSÂNGERATĂ
De noaptea când pe Golgota, Crucea-Și ducea Iisus,
Toată omenirea știe că s-au cutremurat
Pământul și Cerul, de -Fiu ce-a fost sacrificat
Cu voia Celui de Sus.
Dar Iisus îndura chinurile în tăcere,
Cu sângele să spele păcatul necredinței;
Pe om să-l lumineze cu flacăra căinței,
Prin a Sa Înviere.
De mila Lui lăcrima Crucea însângerată,
Când spinii rugului Îi răneau fruntea divină,
Iar El chema pe Dumnezeu, în Duh Sfânt să vină,
Să-i curme crudă soartă.
Doar strigăt din rugăciunea Maicii se auzea
Peste întreaga suflare de la Pământ la cer,
Că numai Tatăl știa de-al Învierii mister,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Poezie ortodoxă (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul contemporanilor
Acești contemporani ai mei
Fac nencetat același sport
De treizeci de-ani îmi tot zic mort
Tot mai pizmași și mai mișei.
Strigoi, adesea-mi zic tot ei --
Bătrân, în ultimul resort
Acești contemporani ai mei
Fac nencetat același sport.
Deși par lei și paralei,
N-au cu talentul vreun raport,
Și n-au nici sfinți, nici dumnezei,
Trântiți în viață de-un avort...
Dar sunt contemporanii mei.
rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Slavă, slavă, slavă Ție!
Slavă, slavă, slavă Ție
Bun și blând și sfânt Păstor
Care-aduci cu bucurie
Mântuirea tuturor.
Slavă Ție ce din jalea
Morții ne-ai eliberat
Și ne duci la cer pe calea
Unui unic har curat.
Slavă Ție care-o turmă
Nesfârșită-Ți pregătești,
Ca mărirea cea din urmă
Peste ea să strălucești.
Slavă Ție-n fericirea
Unui veșnic viitor
Când pe toată nesfârșirea
Va fi-o turmă și-un Păstor!
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre moarte și sfinți, adresa este: