Citate despre monarhie și noapte, pagina 3
Am suferit tăcerea
Am revenit pe planetă născut dintr-o moarte
A unui despotic rege bătrân,
Cu mâini desperecheate de-atâtea despărțiri
Cu o coroană ruptă și-nfiptă între tâmple
Cu picuri grei de sânge scurgându-mi pe obraz.
Nu vreau s-adulmec noaptea trăirilor trecute
Nici vreau să duc abisul gândirilor ce-au fost
Pe culmea voastră sfântă de-atâta inocență,
Vreau doar să stau la umbra cuvintelor nescrise.
Am suferit tăcerea luminii-n miez de noapte
Am călărit pe caii ce mi i-ați dat odată
Pe caii care însă nu i-ați hrănit de-atunci
Iar eu n-aveam nici apă și nici n-aveam ovăz.
poezie de Christian W. Schenk din Răstignirea ultimului cuvânt (mai 1994)
Adăugat de Constantin Dorin Stancu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Când nu voi fi cu tine...
Atunci când nu voi fi cu tine,
Să știi că mi-am lăsat parfumul
Pe florile de iasomie.
Zorelelor le-am dat canon
Să-ți spună: bună dimineața;
Dar peste zi te-or însoți
Frumoșii noștri trandafiri.
Și mi-am lăsat sărutul meu,
Pe macii încă-n floare;
Îmbrățișat vei fi cu drag,
De clematitele din prag.
Iar umbra mea va fi mereu,
Mușcata din fereastră;
Și-ți va zâmbi în locul meu,
Cu drag, ca o mireasă.
Iar noapte bună îți va spune
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (18 iunie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Toamna
Toamna târziu
În noaptea cu lună,
Cum vâjâie codrul
Și geme și sună!
Din nordul cu neguri
Un vuiet răsare
Și vine și crește
Mai iute, mai tare;
Iar codrul aude,
Puternicul rege
Aude prin noapte
Și bine-nțelege
Al oștilor vuiet
Din norduri pornite -
El vrea să răscoale
Puteri obosite
Și-njură și urlă,
Că-și simte pierirea.
Și galben se face,
Nu poate s-adoarmă,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
basmul se rescrie
în fiecare noapte
acum greierii uriași
au răpit prințesa
pentru regele căpcăun
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povestea renaște cu mine, cu tine...
Alerg prin romane la timpul prezent,
Semne îmi las pe vârfuri de creste
Să mi scoată regina și-un rege dement
Din tabla de șah găsită n poveste.
Se spune că timpul se ntoarce în noi
Să pună sechestru pe amintirea finală,
Când ziua de mâine o rupem în doi
Vom spune prezent la povestea de gală.
Poeme împart în poarta stelară,
Printre aplauze îți fur un sărut.
Iubita mea cu sânge de fiară
Să râdem de moarte cum a trecut.
Privește în mine să prinzi de veste,
Primul semn de carte vei fi.
Veni vor ursite să ți bată în ferestre
Că am plecat când noaptea e zi.
[...] Citește tot
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru Ana
Cine-ar fi crezut ca vântul
Va avea un scop al lui,
Si că -mi va purta cuvântul
Oriunde si chiar oricui.
L-am rugat să nu se ducă
Mai departe de-al tău sat,
Si de-atunci umblă nălucă,
Dar te tine nu a dat.
L-am ghidat cum am putut,
Chipul tău i-am arătat,
Pur si simplu n-a văzut
Chipul tău în acel sat.
A venit plângând la mine,
Suierand că n-a găsit
Stau si mă gândesc mai bine,
Oare ce l-o fi oprit?
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș fi rege
De-aș fi rege-aș duce-o tot în chefuri
Și-aș întinde-ospețe noaptea toată,
Dar pe cei cu care-aș face-o lată
I-aș ucide-a doua zi în beciuri.
Mi-aș vopsi picioarele cu roșu,
Și-aș iubi bomboanele și danțul,
Seara aș ieși, plimbând cu lanțul,
Când ogarul verde, când cocoșul...
Și din țara mea și-a frumuseții
Tuturor le-aș face câte-o parte,
Încât veacuri multe după moarte
M-ar cânta tâlharii și poeții.
poezie celebră de Radu Stanca din Poezii (1973)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
El a marcat pagina c-un băț de chibrit
El a marcat pagina c-un băț de chibrit
și-a adormit în timp ce mă săruta;
în vreme asta eu, regina
stupului răscolit, stau trează și îngân:
jumătate de regat pentru un strop de miere,
jumătate de viață pentru un cuvânt de alint!
Fața lui jumătate întoarsă.
A trecut jumătate de noapte. E unu jumătate.
poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replici
Poetul
Tu ești o undă, eu sunt o zare,
Eu sunt un țărmur, tu ești o mare,
Tu ești o noapte, eu sunt o stea
Iubita mea.
Iubita
Tu ești o ziuă, eu sunt un soare,
Eu sunt un flutur, tu ești o floare,
Eu sunt un templu, tu ești un zeu -
Iubitul meu.
Tu ești un rege, eu sunt regină,
Eu sunt un caos, to o lumină,
Eu sunt o arpă muiată-n vânt -
Tu ești un cânt.
Poetul
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Am fost, iubito, cerșetor și rege
Am fost, iubito, cerșetor și rege,
În patul tău, cel mai frumos regat,
Cerșind iubirea, am făcut-o lege
Și-am fost la fericire condamnat.
Am fost stăpân pe trupul tău o noapte,
Supusul tău până în zori de zi,
Am construit în dragoste palate
Și-am înălțat în vis împărății.
Ajuns, acum, la margine de lume,
Nici rege nu mai sunt, nici cerșetor,
Când văd că timpul dragostea-mi răpune
Și că singurătățile nu mor.
De-aceea în sonet vreau să rămână
Iubirea amândurora stăpână!
sonet de Nicolae Silade din Iubirea nu bate la ușă (octombrie 2008)
Adăugat de Nicolae SILADE
Comentează! | Votează! | Copiază!
Turandot: Care este fantoma care îi urmărește pe toți muritorii, născându-se în fiecare noapte, murind în fiecare dimineață?
Prințul Tătar: Speranța.
Turandot: Ce se aprinde ca focul, se răcește când îți pierzi curajul sau mori, se încinge din cauza pasiunii?
Prințul Tătar: Sângele.
Turandot: Care este gheața care îți dă foc și pe care focul tău o îngheață și mai mult; te înrobește dacă îți permite libertatea și te face rege dacă te acceptă ca sclav?
Prințul Tătar: Turandot!
replici din libretul Turandot, Actul II de Giuseppe Adami, după Friedrich Schiller (25 aprilie 1926)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acuarele mov
E cea mai frumoasă
noapte
când greierii se întrec
în simfonii nedefinite
și privesc cerul
desenând nori,
Doamne,
dă-mi acuarele mov
să colorez
Calea Lactee
pe care va păși
regina nopților mele
ivită din extaz!
poezie de Ion Țoanță din Rapsodie în mov
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mesaje din flori
Mi-a picurat în palmă lăcrămioara
Iar crinul ca un rege mi-a surâs
O violetă a-nflorit pe culme
Regina nopții râde spre apus
E prinț în câmpuri vara macul roșu
Sunt freze-n primăvară peste noi
Ne plouă cerul cu parfum de vise
Și ne îmbatã seara pe-amândoi
În dans de gladiole prea mărețe
Sunt pași de ghiocei mici și stingheri
Sorbind nectarul clipelor mărețe
Ne scufundăm în valuri de plăceri
Și peste toate rege, trandafirul
Deschide ușa marilor iubiri
Rămâne falnic să ne-ncânte viața
Și ne îndrumã-ncet, spre nemuriri...
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de Mariana Eftimie Kabbout
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
E noapte, e noapte, e noapte,
zorile sunt departe,
florile nu sunt moarte,
revolverul cu versuri -doar șoapte.
Parcă o spaimă cuprinde,
oglindă, oglinzi și oglinde,
regate, regine, fregate,
iubește-mă, Lise, e noapte.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Horia
Să priveasc-Ardealul lunei i-e rușine
Că-a robit copii-i pe sub mâni streine.
Ci-ntr-un nor de abur, într-un văl de ceață,
Își ascunde tristă galbena ei față.
Horia pe-un munte falnic stă călare:
O coroană sură munților se pare,
Iar Carpații țepeni îngropați în nori
Își vuiau prin tunet gândurile lor.
- Eu am, zise-un tunet, suflet mare, greu,
Dar mai mare suflet bate-n pieptul său
Fruntea-mi este albă ca de ani o mie,
Dară a lui nume mai mult o să ție.
- Nalți suntem noi munții, zise-un vechi Carpat,
Dar el e mai mare, că ni-i împărat.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1866)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Luna printre stele se arată,
Regina nopții de vânt este curtată,
Liliacul încântă plin de floare,
Cu greu adoarme muza călătoare.
catren de Valeria Mahok
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conversație galantă
"Mult sentimentala nostră prietenă luna!", remarc,
"Sau ar putea fi (cumva fantastic, recunosc, în acest caz )
Chiar balonul vestitului Prester John, preotul monarh,
Sau o veche lanternă uzată atârnând pe cer
Pentru-a lumina călători în drum spre propriul necaz.
Ea, atunci: "Divagați, vă dați după macaz! "
Iar eu: "Cineva inventeaz-o scenografie splendidă,
Acest cadru nocturn prin care se simulează-acum
Noaptea și luna; muzica pe care-o sechestrăm, de pildă,
Ca să exprime întregul nostru vid interior"
Dar ea: "Vă referiți la persona mea, vă rog?"
"Oh, nu, cred ca iar pășesc pe lângă drum."
"Dumneavoastră, madam, sunteți eternul umorist,
Eternul inamic al ideii de absolut,
Interzicând cantonarea-n interiorul autist,
Din aerul dumneavoastră indiferent și imperios
Poezia poate-înțelege erorile-i de neconceput "
Și "Atunci noi chiar trebuie să luam totul în serios?"
poezie clasică de T.S. Eliot, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiul vorbind maicei sale
Maică, jale, măicuță,
regina a nopților melc,
de ce pier tinerețile, clare cântărețele,
când, în cezarice valuri cernită,
de frunte-mi senină te-apropii?
Simt răcoarea mutei, a măicuței, a gropii!
Părăsitu-m-au visul, voioșia, pădurile,
uitatu-m-au ceruri și ape sihastre
și tremuratele prietene astre.
Ah, maică, sicriu pregătește,
așterne de moarte măsurile,
făclieri și steaguri și alaiuri tocmește.
Ah, totu-i tăcere,
și zidul uitării tot crește și crește.
Nu-i nimeni în jur, nu e nime,
nici undă nu bate, nici undele știme.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintire
Mintea uită o mie de lucruri, bune sau fărădelegi,
De pildă, aniversarea unor războaie sau moartea unor regi,
Își amintește-n schimb o clipă de perisabilă fericire
"Era pe la amiezi, lângă clopotnița din sat, înaltă și subțire..."
Sau "într-o noapte cu lună plină, în luna mai,
Când un vânt rece bătea prin lanul de grâu bălai
Încrețind obrajii pârâiașului de dincolo de drum,
Poposind aici și-a descărcat povara de parfum,
Aromele de pin... scuturând, indolent și leneș,
Două dintre micile petale-ale unei flori de măceș".
poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiul vorbind maicei sale
Maică, jale, măicuță,
regina a nopților mele,
de ce pier tinerețile, clare cântărețele,
când, în cezarice valuri cernită,
de frunte-mi senină te-apropii?
Simt răcoarea mutei, a măicuței, a gropii!
Părăsitu-m-au visul, voioșia, pădurile,
uitatu-m-au ceruri și ape sihastre
și tremuratele prietene astre.
Ah, maică, sicriu pregătește,
așterne de moarte măsurile,
făclieri și steaguri și alaiuri tocmește.
Ah, totu-i tăcere,
și zidul uitării tot crește și crește.
Nu-i nimeni în jur, nu e nime,
nici undă nu bate, nici undele știme.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre monarhie și noapte, adresa este: