Citate despre noapte și privighetori, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la noapte și privighetori, dar cu o relevanță mică.
Noaptea de Mai
Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge
Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri,
Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge
Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri?
Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă,
Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți,
Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă,
De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți?
Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze
Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze,
Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități
Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută
Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută.
Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit;
Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit.
Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară
Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară,
Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit,
Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise... dulci
Intr-o floare de te culci
Îți doresc visele dulci,
Când te-ntorci între stamine,
Să dai noaptea peste mine,
Te-aș înveli cu petale
Dulci ca frăguțele tale
Buze moi, buze focoase
În iubire norocoase.
Culcă-te sub clar de lună,
Ține visele în mână
Și prin ele, dorul meu,
De-a fi grădinarul tău
Care știe-n orice clipă
Să te ia sub o aripă,
Să te poarte pe sub stele
În vise de filomele.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca și când altcineva...
Când umbra începu
să muște din mine,
tu mi te-ai făcut lumină
în sânge,
ai curs de nu știu unde,
desfăcând lacătul nopții
pentru mine,
să îmi cadă stelele în brațe,
ca și când altcineva
ar scrie cu mâna mea
și eu aș privi dintr-un colț,
mirându-mă că exist,
că tu ești cel care
îmi udă rădăcina...
Nu-i așa
că și privighetorile
ne cântă în inimi,
ca și când ar sta
pe turla bisericii?
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O ghicitoare-a trasat aici o ciudată urmă de melc
O ghicitoare-a trasat aici o ciudată urmă de melc. Acum, la culcare!
O voi reciti și-înțelege mâine dimineață, când va bate soarele-n ferești,
Dar până-atunci, îmi voi atinge iubita într-un fel
Care nu a mai fost niciodată dăruit unei altei ființe-omenești.
Te-am mângâiat... Ai fost atinsă de arama buzelor mele
Așa cum un auditoriu este atins de fiorul melodiei cântate,
Iar săruturile au fost fluturii acelei veri întârziate
Furtuna a venit mai târziu.
Și-am băut, am băut apoi chemând pasărea uitării. Din gâtlejul
Stelelor curg sunete cristaline pe lanuri și pe frunzele de plop,
În vreme ce privighetori înfiorate își ridică ochii
Spre cer, sorbind noaptea strop cu strop.
poezie de Boris Pasternak, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La așa-zisul "superrevelion" dintre anii 2021-2022, la tembeliziunea manelistă rRomânia TV au cântat manele toată noaptea o mulțime de păsări: ciocănitori, ciori, ciuhurezi, ciutaci, ciuvici, corbi, coțofene, cuci, cucuvele, curci, fazani, gaițe, gâște, ghionoaie, grauri, guguștiuci, huhurezi, papagali, prigorii, pupeze, rațe, sticleți, strigi și ulii. Nicio ciocârlie, nicio mierlă, nicio privighetoare...
George Budoi în Tembeliziunile în aforisme, epigrame, pamflete și satire (1 ianuarie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo...
Acolo unde iarba răsare din pământ
Și-n firul ei plăpând simbolul vieții saltă,
Sălbatica-i privire ne pare-atât de-naltă
Și dorul ei de viață ne pare atât de sfânt.
Acolo unde roua se varsă-n dimineți,
Țintind mărgăritare pe umbre și pe flori,
Săgetă de lumină, a astrului din zori,
În murmururi tăcute cântate de poeți.
Acolo unde floarea ne-mbată de parfum,
Culori nemuritoare și vise de iubire,
Crescute parcă-n dor, din firul ei subțire,
În leagăne celeste la margine de drum.
Acolo unde noaptea auzi privighetori,
Pierdute voci de îngeri în cântece de iele,
La umbra nevăzută a darnicelor stele,
Pierdute-n bolta-naltă spre clipele din zori.
[...] Citește tot
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ieșirea din iarnă
Începe astrul iernii măreț să se topească
treptat îl simți cum arde pe-al primăverii rug
și-n urma lui rămâne o țară românească
mai pură și mai plină de semne de belșug
această iarnă aspră a fost un dar al firii
urcând pe cai de jertfă dintr-un trecut ocult
prin gura ei, pesemne, pelasgii și ilirii
ne-au spus ce ierni domniră la Dunăre, demult.
Azi, suflă băltărețul ca soarele prin lupă
surpând împărăția zăpezii pe pământ
un singur colț al ierbii e de ajuns să rupă
cu răsuflarea-i caldă armuri de neînfrânt
în staule jilave nasc alte generații
de vietăți și ierburi cu trup îmbălsămat
și-n nopți de ovidenii simți cum tânjesc Carpații
de aurul și vlaga care le-au fost furat.
Împung orbește puii prin bulbii de răchită
în cruciada hranei pornesc în zori de zi
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Carte Românească de Învățătură
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Portret retoric
Cândva, am fost o casă de bilete
Înspre destine roz și violete
De zori promițători cu-amurguri inerente,
În care se-ofileau mâglisitor culorile
Landșaftului de nonvalori pe care sângerau valorile...
Am devenit apoi o streașină, cu uzuri iminente,
Pe care sforăiau din când în când ciorile
Din culorile nopților cu ciocuri proeminente,
Ce-mi ciuguleau devastator toate bunurile...
Dar țineam totuși piept tăiosului vânt din pădurile
Uitate, în care cântau înduioșător privighetorile,
Fiindcă-n mine creștea un vultur lungindu-și aripile
Spre Soarele alb ce-aprinde zorile,
Un vultur cu ochi mistici, țintind comorile
Ce eu n-am știut nicicând să le prețuiesc.
Acum sunt călător spre-un destin minunat, ce-l doresc
Absolut, într-un fel absurd și prostesc...
Spre-acolo biletul mi-e gratis dar pălesc și pălesc
Zdrobit sub un preț ce n-am știut să-l plătesc...
Acum l-ași plăti hotărât dar nu pot, obosesc
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Sandu Gabor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privighetori șoaptă
Cântă-mi cucuvea cu ciocul
Mi-a plecat cu ea norocul
Și-mpietrit-mi este trupul.
Inima-mi urlă ca lupul..
Tu să-mi smulgi din jale
Să o duci sus la lună
Și acolo să rămână
Printre ale ei bucle
In păsări de șoapte
Pierdute mereu prin noapte
Ca ale tale surate
Printre ramuri goale
Cu privirea mea uscată
Fără muguri de zâmbete
De mult cu tine, plecate..
Cu privighetori șoaptă
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai, vino,-i primăvară!...
Iubite,-i luna mai și-i liliacu-n floare
Mi-ai spus că ai să vii după apus de soare
Când stelele răsar, pe boltă se adună,
Să ne plimbăm pe-alei în nopțile cu lună
M-am îmbrăcat în voaluri lila și te aștept
Să-ți simt căldura vocii și clocotul din piept
Tu să-mi presori poteca cu flori de liliac,
Eu să îți pun pe buze, pecete,... flori de mac...
Din cupa de lalele să bem ca din potir
Nectarul fericirii, iar îngerii cu mir
Pe frunte să ne ungă a binecuvântare
Și să alunge dorul de-atâta așteptare!...
Parfumul de narcise, zambile și lalea
Să-nvăluie-n mister... iubiri de catifea...
Din albe flori de măr să-mi pui pe cap cunună
Să-ți fiu regina nopții sau raza ta de lună
[...] Citește tot
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O pisică
Avea, printre copii, un nume; dar nu era iubită;
Aparținea unor oameni binecrescuți,
Care-o dădea afară din casă noaptea
Și care-i înecau întotdeauna pisoii abia născuți.
Cu toate-acestea primăvara pisica
Mânca mierle, sturzi, privighetori,
Și alte păsări cu tril fermecător și zbor înalt,
Cum și resturi din găleata vecinilor, uneori.
Am detestat-o, am urât-o pentru asta;
Un pistrui pe pieptul unui sturz, o dungă,
Valora de-un milion de ori mai mult; și totuși
Domnul Dumnezeu i-a îngăduit o viață lungă.
poezie de Edward Thomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Armonie de vis
la baza muntelui am construit o casă
lângă un mândru codru de stejari
privighetori cântă rapsodia duioasă
drumul spre fericire e plin de birjari.
la carul timpului e înhămat un murg
hrănit doar cu ovăz cu mere răscoapte
cunoaște lumina drumul spre demiurg
aleargă ca vântul și zi și noapte.
murgul mi-e prieten are stea în frunte
frumoasă călăuză pentru întunecare
demoni din coșmare poate să înfrunte
bezne și tenebre calcă în picioare.
timpul se rotunjește cu dragi amănunte
armonii de vis întâmpin sub soare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când tac privighetori
Adio-mi spui și lacrima în gene
Se-oprește-ncet în capăt de cărare,
E drum fără de-ntors, sfâșietoare-i
Iubirea cea oprită prea devreme.
Sfârșitul unui început. Otrava și durerea
Amorului tăiat din rădăcină,
Trecutul e nimic, tristețe-i ce-o să vină
Cuvintelor frumoase, le va urma tăcerea!
A fost poveste și iată se sfârșește
Și prințul și prințesa s-au rătăcit pe drum,
Se-mbată noaptea de-a teilor parfum
E clipa despărțirii venită fără veste.
De-atâta plâns și lacrimi și oftat,
Privighetoare-n crâng, să cânte a-ncetat!
poezie de Florica Iacob (29 mai 2010)
Adăugat de Florica Iacob
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul lui Ștefan cel Mare
Seara răspândește umbrele-i ușoare.
Și melancolia trece gânditoare.
Dar Ștefan cel Mare, rătăcit prin văi,
Dintr-un corn de aur cheamă bravii săi.
Inima-i zdrobită ca a lui oștire;
Țara-i întristată ca a lui gândire!
Pe un colț de piatră șade el în dor;
Vântul suflă păru-i lung, fluturător.
Pentru-ntâia oară inima lui plânge!
Ochii lui revarsă picături de sânge.
Acolo dă capul somnului mijind
Ce-i închide ochii cu-aripa-i d-argint.
Iată că-i apare o fecioară jună,
Ale cărei plete strălucesc la lună,
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu din Cartea - Legende Istorice
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jelanie de toamnă
moto: Constantine, Constantine
Câte nopți au plâns în mine
De cu seară până-n zori:
Și ciori și, privighetori!
-------------------------
Luați-l pe septembrie din noi
Că dăm din el pe dinafară
Și plouă toamna cu nevoi
Și iar ne suntem o povară
Și aruncați-l în cocori
O dată sau de două ori
Și-n locul gol, rămas vacant
Să nu ne dați nimic în schimb
Facem oricum figură tristă
Pentru paloarea unui nimb
Atâta timp cât mai există;
Așa că vă rugăm frumos
Cum calea ni se tot bifurcă
Acest septembrie ne-ncurcă,
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem cu aripi
m-am cuibărit ca pitpalacul sub pleoapa dimineții
visul nocturn să-l duc la bun sfârșit
ramuri de doină îmi mângâie pomeții
timpul ce mi-a rămas este pentru iubit.
vreau să îmi crească aripi de cocori
toamna să zbor către țările calde
să nu-i simt iernii glaciarii fiori
valuri smaraldine penele să-mi scalde.
hoinară ca vântul lumea să o străbat
cântul privighetorii să unească perechi
să fac salturi pe sârmă ca un acrobat
împletind cu raze amintirile vechi.
în fantezia mea nimic nu s-a schimbat
vara poeziei mă crește cu tradiții străvechi.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Julieta: Vrei să și pleci? Departe-i ziua încă!
Privighetoarea fu, nu ciocârlia
Ce-ți săgeta auzul sperios.
Ea cântă noaptea colea, între rodii...
O, crede-mă, iubitul meu, a fost
Privighetoarea...
Romeo: Ciocârlia fu...
Ea, care-i solul dimineții, nu Privighetoarea...
Vezi, iubita mea,
Lumina cea pizmașă ce tivește
Și norii îi desparte-n răsărit.
Și-a mistuit opaițele noaptea,
Pe culmile ce fumegă răsare
Voioasa zi... Atârnă de plecare
Viața mea. Întârzierea-i moarte!
Julieta: O, nu-i lumina zilei, nu-i, iubite,
E-un meteor ce soarele-l trimite
Ca purtător de torță-n noaptea-aceasta,
Să-ți lumineze-n drum spre Mantaua!..
Rămâi dar: nu-i nevoie să pleci încă...
[...] Citește tot
replici celebre din piesa de teatru Romeo și Julieta, scenariu de William Shakespeare (1597), traducere de Șt.O. Iosif
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântați-mi
Acuș o să plecați
Cântați-mi, cântați, cântați!
Graure privighetoare
Ciocârlie și tu soare!
Și tu frunză-n adiere
Și tu apă-n susure
Și iarbă-n doină verde
Și tu, da tu fluture
In diezuri efemere
Infinite de mirare
In vara care trece
Ce umbra mi-o petrece...
In iarna mea prea rece
Când șoapta ei nu trece...
In stoluri de izvore, păsări
Prin ale mele doruri.
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
LA POARTA NOPȚII
La poarta nopții dacă iele bat,
Rămâi, în visul tău, de Cer legat
Și nu răspunde la chemarea lor,
Cât Cerul nu-ți dă aripi pentru zbor!
La poarta nopții, chiar de-ar bate-acum,
Trei magi porniți dup-a lor stea la drum,
Rămâi în visul tău ocrotitor
Că Domnul nu te vrea în timpul lor!
La poarta nopții dacă va suna,
Din trâmbiță, un înger dintr-o stea,
Atunci, deschide poarta către Cer,
Că nu te vrea pierdut blândul Oier;
Luminii, ochiul să-i deschizi mereu
Și-n somn, de-auzi un glas de Dumnezeu,
În cântecu-nvierilor din zori,
Pe care îl aduc privighetori!
poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tembeliziunea manelistă rRomânia TV le-a otrăvit românilor și revelionul din noaptea dintre anii 2021-2022 cu manele cântate de măgari și măgărițe care n-au simțul ridicolului și care se cred privighetori (cu cât sunt mai afoni, cu atât răgetele lor au fost mai tari și mai stridente), de videochat-iste cu sânii siliconați atât de mult de parcă erau vaci gata de muls, de muieri părăsite și disperate atât de rău de singurătate încât și-au arătat cracii goi până la chiloți, de fufe tinere măritate cu boșorogi cu bani, pe care i-au lăsat acasă să aibă grijă de copii, ele "dansând" lasciv pe scena rRTV.
George Budoi în Tembeliziunile în aforisme, epigrame, pamflete și satire (1 ianuarie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre noapte și privighetori, adresa este: