onoare şi suflet

Mai vrei sa zbori?

Aş vrea să ştiu că nu mai ştii
Doar fraierii fac nebunii,
Mai râzi?
Oamenii nu vor să creadă.
Tot ce-am văzut era minciună,
Când am zâmbit
Doar voie bună.
În rouă, inimile merg în vacanţă.
Minunea mea din altă lume,
Prea mult zâmbeai şi fără glume.
Ai pornit sângele la vale
Eu te... tu vrei senzaţii materiale.
Cu cauciucuri te-am cunoscut,
Iluzii multe ai vândut
Dar ca o zână fără zmei
Împărţeai inima în trei.
O cizmă este prea banală,
Iar Burebista n-a prea fost la şcoală!
Ciocolata belgiană e cea mai bună,
Păcat că vine în ambalaje mici

[...] Citeşte tot

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alfabetică

Am aruncat armura alambicată a antitezei,
Blocând bănuielile, bifând bucuria,
Călcând coruptibila cauză crâncenă
Dau de datoria dreptăţii desluşite...
Emană energie, erupe entuziasm!
Freamătă fariseii-n focul fără final!
Găsesc gerul grăunte grimase germinând,
Heliomat hăţiş hrănind hoarde hulite...
Instinctul iniţial inundă isteria;
Juvenile jigniri; juraţii judecaţi;
Katharsis kantian karma kilogramează,
Las liberă lansarea legendei lăuntrice,
Mă minunez molatec mergând marginal.
Nici nu naşteţi norocul, nici nu negaţi neputinţa,
Ori opriţi orgia, ori oprimaţi onoarea,
Pe patul procustian palpită pacea Pământului!
Râdeţi rar, rostind rugi reprobatoare,
Săvârşiţi sacrul sacrificiu sfidând stigmatul sufletesc
Şi şuşotiţi şovăielnice şoapte, şfichiuind
Terna tumoră travestită, tăgăduind treptat;

[...] Citeşte tot

poezie de Leliana Rădulescu din Labirint de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta timp...

Atâta timp cât mai avem o ţară
Şi ştim că locul nostru e aici,
Chiar dacă soarta-i crudă şi amară
Pe-acest Pământ nu suntem venetici.

Atâta timp cât mai avem o viaţă,
Bună sau rea, aşa cum este ea,
Putem să stăm cu moartea faţă-n faţă
Nu să ne-ascundem după o perdea.

Atâta timp cât mai avem onoare
Aşa cum am avut de când ne ştim
Chiar dacă umilinţa rău ne doare
Putem pe toţi în ochi să îi privim.

Atâta timp cât mai avem un suflet
Şi o iubire-n noi de oferit,
Cât ne păstrăm curat al nostru cuget
Suntem măreţi chiar dac-am suferit.

[...] Citeşte tot

poezie de Octavian Cocoş (11 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desfinţenie

E într-adevăr ea, lumea, astăzi ipocrită,
Sau doar poporul meu, ce nu-l mai recunosc,
Că-şi lasă peste tot parfum de sconcs drept mosc
Şi amar-migdal îl împrăştie cian... arde iperită?!

O fi fost tatăl meu un snob închipuit,
Că doar ştia bun-simţ, onoare, despre cinste,
Sau azi nu se mai poartă vechituri ariviste...
C-ai mei, cei noi, n-au trunchi... să şi le fi-altoit?!

Sunt toţi născuţi ciungi astăzi, că nu mai ştiu de mână,
Ce n-o mai dau de gaj, sau o întind alene
Şi judecăţi de-s puse, de dat cuvânt... mecene
S-au dus şi scris se uită, în schimb minţit e-arvună?!

E naţia mea-n peril, să fi pierdut virtute
Şi atâţia ce-a îngropat şi ce ni-s hrană-n holde
Să nu-mi mai dea schelet şi caracter drept solde...
Să fie ţara mea, încet, pe dispărute?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jertfă şi onoare

Cu abnegaţie şi dăruire,
Mereu în slujba ţării am luptat.
Am fost un camarad neînfricat,
Am dat şi mi mi s-a dat onorul
Spre a-mi sluji cu fală tricolorul.

Prin foc şi sabie-a trecut cuvântul,
Nu mi-am călcat o clipă jurământul,
Mi-am apărat pământul şi strămoşii,
Carpaţii şi câmpia şi copilaşii voştri.
Eu am ţinut cadenţa militară
Şi am jurat să mor doar pentru ţară.

Din inima eu am purtat respect,
Celor ce-n lupte grele-au ţinut piept
Şi scut au fost pentru neatârnare.
Sub uniforma lor de militar,
Pulsează azi un suflet secular.
Un suflet bun şi cald ca o lumină,
Ce s-a jertfit pentru a lumii tihnă.

[...] Citeşte tot

poezie de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curaj de-a spune

Îmi caut idoli din străbuni ca să-i pot plânge,
Să-i venerez pentru dreptate, cinste şi onoare,
Dar nu-i găsesc şi sufletul profund mă doare,
Că-mi sunt doar vaşnici vărsători de sânge.

Mi s-au înscrijelit în scoarţă mulţi războinici,
Ca să-i cinstesc după omoruri săvârşite;
De-un Mihai, Mircea, Ştefan... mi-au făcut ispite
Educatori de crudul cult, înfipt în vârf de bici.

S-au mai pierdut un Cantemir sau Brâncoveanu,
Dar am un neam, al lumii ca şi-al meu,
Ce-şi soarbe răul cu nesaţ, omorul-zeu...
Ce-l cântă-n plai un Delavrancea, Sadoveanu...

Dar mi-e ruşine şi nu vreau model cruzime,
Nu vreau să preamăresc... să iert pedeapsa;
Nu cred că inima e un buzunar şi suflet ţeasta
Şi vreau morală multă, multă limpezime!...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesaj de la natură

Nu mai faceţi voi campanii ce-au ca scop sume de plată.
Omorâţi-vă în pace, făr' a media pe plantă!
Chiar vă înţelegem sensul, mândrilor cu capul mare
Creaţi arme spre-a decide cin' rămâne în picioare
În acest război al vostru, un nonsens al legii firii,
Omorâţi chiar prim maestrul ce-a dat viaţă omenirii...
Şi nouă, străbunii sacri, ş-altor specii osebite
Spre-a-ndruma sufletul vostru întru el prin taine sfinte.
N-aţi fost singurii ce-n goană au ras tot spre nicăierea,
Dar consumatori de sine?!... o specie de toată jena.
Dacă tot vreţi adevărul şi nu-l căutaţi în om
Nu mai vindeţi oxigenul ca bilet de avion!
Voi visaţi doar la mai mare, la etern necontenit,
Dar distrugeţi tot ce astăzi cu onoare v-a slujit!
Chipuri pale cu machiaje... creatori de mode mute,
Surdă-i dogma surzitoare care vă transformă-n brute.
Brute calme, sfidătoare, cu inimi la metastază
Ce-s conduse de "iubire" doar când camera stochează.
Judecata vine-ndată, nepoţi vom salva pe front...
Că noi suntem cerul vostru şi calea spre orizont.

poezie de Silviu-Gabriel Obreja (21 iunie 2017)
Adăugat de untimidsijumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul III

"Prin mine mergi la cuibul întristării,
prin mine mergi la veşnic plâns fierbinte,
prin mine mergi la neamul dat pierzării.

Justiţia mişca pe-al meu Părinte,
puterea cea divină m-a durat,
iubirea primă şi suprema minte.

Când eu n-am fost, nimic n-a fost creat,
ci veşnic tot şi-n veci voi fi durată,
să lase-orice speranţă cine-a intrat."

Aşa scria-n coloare-ntunecată
deasupra unei porţi. Şi-am zis: – "Ce scrie,
maestre,-aici e vorbă-nfricoşată."

Iar el atunci ca unul care ştie:
– "Se cade-aici să stingi orice prepus,
şi-oricare spaimă moart-aici să fie.

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Infernul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prunc născut în Betleem

Ne plecăm cu mulţumire

O Isus în faţa Ta

Şi-ţi cântăm azi cu iubire

Căci prin har neprihănire

Ne-ai schimbat Tu inima

.

Prunc în Betleem născut

Acum noi te lăudăm

De noi milă c-ai avut

Şi-ai venit să ne fii scut

[...] Citeşte tot

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiască Unirea!

~ TRĂIASCĂ UNIREA! ~

De câteva decenii, omagiem unirea,
Această zi e mare, ca ziua unui sfânt
Să nu lăsăm duşmanii să tulbure trăirea
Românilor din gând!
.
Nu se destramă ţara, când este unitate,
Nu suferă poporul, când este înfrăţit,
Este precum o stâncă, când valul în ea bate
De neclintit!
.
Cu sufletul deschis şi dorul greu, povară,
Cu inima aprinsă, precum un mare foc,
Să ne unim cu toţii, români plecaţi afară
În fiecare loc!
.
Poporul e stăpân, când nu e rob tăcerii,
Să ne-amintim de Horia, de Cloşca şi Crişan,
Când s-au jertfit pe dânşii, în lacrima durerii,

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Tudorache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XIV

— "Al nostru deal ce om ni-l ocoleşte,
cât timp e încă viu şi ochii lui
se-nchid şi se deschid precum voieşte?"

— "Nu pot să ştiu, dar ştiu că singur nu-i.
Întreabă-l tu, că stă mai lângă tine,
şi-l roagă dulce-aşa ca să-l dispui."

Vorbeau, plecaţi spre-olalt-, aşa-ntre sine
la dreapta, doi şi-apoi plecata faţă
o-ntinseră ca spre-a vorbi cu mine

şi-mi zise-un duh: — "Tu, suflete, ce-n viaţă
şi-acum fiind, în trup spre ceruri treci,
mângâie-ne de milă şi ne-nvaţă:

de unde vii şi cine eşti? Ne pleci
să stăm de-atâta har ce ţi se face,
miraţi ca şi de-un fapt nefost în veci."

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitatele nave

Uitaţi sunt cei care-au servit pe nave anonime,
Ai căror tovarăşi zac în albastra tăcere-înfrigurată.

Pentru valoarea, onoarea şi gloria lor patria-ar trebui să plângă,
Altminteri sufletele lor nu-şi vor afla pacea niciodată.

Iar faptele de vitejie ale multora uitaţi printre puţinii
Amintiţi de ziua eroilor nu-s cântate-n nici o poezie.

Când ţara-i fericită, navele anonime-şi reiau locul în flota tăcută
Şi despre ele nimic nu se mai ştie.

Ele-au instaurat pacea printre spinii
Multor ţărmuri străine şi, da, au transportat războinici la luptă.

Astăzi istorii despre vitejie si patriotism
Se mai aud doar în poveştile marinarilor.

Cântaţi un cântec pentru cei bravi, puternici şi frumoşi,
Care-au arat toate oceanele şi fluviile cu navele lor;

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Kozak, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrem Isus să te slujim

Mesia — Isus Hristos
Eu te laud şi îţi cânt
Ce-ai făcut Doamne frumos
Viaţa — pe pământ aicea jos
Şi chiar Noul Legământ

Îţi aduc Isus onoare
Şi te laud te slăvesc
Căci Doamne de la pierzare
Ne-ai adus Isus salvare
Şi-n veci vreau să te iubesc

Mă închin Isuse Ţie
Fii în veci glorificat
Căci mi-ai dat Lumina vie
Să îţi cânt în veşnicie
Să am sufletul curat

Mâna Ta Isus întinsă
Lasă-o azi peste noi

[...] Citeşte tot

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XIII

Nici n-apucase Nes a trece-acum,
când noi într-o pădure-ntram grozavă
ce n-avea nici un semn de nici un drum.

Iar frunza ei nu verde, ci bolnavă,
nu linse crengi, ci strâmbe şi-nnodate,
nu fructe-n pomi, ci numai spini şi-otravă.

Între Cornet şi Cecina-nfundate
păduri ca asta n-au, nici mai pustii
acei mistreţi ce-urăsc câmpii arate.

Aici au cuib spurcatele Harpii
cari, dând de ştire-amarul ce-o să-l paţă,
din insule-au gonit pe-ai Troiei fii.

Au aripi mari, dar de-om şi piept, şi faţă,
cu pene-un pântec larg şi gheare-având
şi-apururi plâng prin pomii făr' de viaţă.

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Infernul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ulise

Nu-i niciun profit în faptul că un rege leneş
Zace acasă lângă sobă, printre pietroaie sterpe,
Alături de vârstnica lui soţie – eu fac legi şi ţin judeţ
Pentr-un neam sălbatic de oameni, nişte trântori
Care mănâncă, dorm şi care nici măcar nu mă cunosc.
N-am de gând să mă odihnesc după lunga călătorie:
Îmi voi bea vinul vieţii până la drojdie.
Întotdeauna când m-am bucurat mult, am suferit mult,
Împreună cu cei care mă iubeau sau singur, pe ţărm.
Iar atunci când vijeliile ploii biciuite de ploioasele Hiade*
Au învrăjbit cumplit marea-ntunecată: am devenit un nume;
Cutreierând mereu cu inima fămândă,
Am văzut şi-am cunoscut multe, oraşe şi oameni,
Obiceiuri şi clime, adunări şi guverne –
Niciodată ultimul, ci, dimpotrivă, onorat de toţi;
Eu, beat de plăcerea luptelor cu oameni pe măsura mea,
Departe pe câmpiile răsunătoare-ale vântoasei Troia.*
Sunt o parte a toate pe care le-am întâlnit;
Iar experienţa e o arcadă prin care licăre
O lume necunoscută al cărei orizont se tot îndepărtează,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Hristos e mântuirea

cel mai scump dar pe pământ
e Isus din Nazaret
al Lui Dumnezeu Cuvânt
şi-al vieţii vii Profet

cea mai scumpă dar comoară
care ni s-a oferit
este Domnul ce coboară
până lângă cel smerit

lâng-un suflet care zace
astăzi fără ajutor
însă vrea eterna pace
al vieţii Creator

cea mai scumpă azi lumină
e lumina mântuirii
ce ne face fără vină
de pe căile pieirii

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (2 octombrie 2018, Mănăştur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Georgine Sand Miner

O mamă vitregă m-a alungat de acasă, înrăindu-mă.
O lepădătură de om, un pierde vară şi un diletant, m-a făcut femeie.
Ani de zile, fără să ştie nimeni, i-am fost metresă.
De la el am învăţat şmecheriile parazitului,
Arta de a mă hrăni, înşelând, ca puricele pe câine.
Cu diferiţi indivizi nu avem decât relaţii "foarte private".
Apoi Daniel, militantul, a trăit o vreme cu mine.
Sora lui mă numea amanta;
Şi Daniel mi-a scris:
"Ruşinos cuvânt, pătând dragostea noastra frumoasă!..."
Însa ura mea se încolăcea, ascuţindu-şi dinţii.
Prietena mea de alături, lesbiana, mi-a dat ideea.
Ea o ura pe sora lui Daniel,
Iar Daniel îi dispreţuia pocitania de soţ.
Ea a văzut şansa muşcăturii otrăvitoare:
Trebuia să mă plâng soţiei lui Daniel de hărţuire!
Dar, mai înainte să fac asta, l-am rugat să fugă cu mine la Londra.
"De ce să nu stăm, ca acum, aici în oraş?" a întrebat.
Am dispărut o vreme şi m-am răzbunat pentru refuz
În braţele prietenului meu diletant.

[...] Citeşte tot

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi aduc Isus onoare

mă închin Isuse Ţie
şi te laud şi îţi cânt
fii slăvit în veşnicie
de aici de pe pământ

în lumina Ta Divină
vreau Isuse să mă-nchin
de har cu inima plină
înaintea Ta eu vin

îţi aduc Isus onoare
şi te laud te slăvesc
căci îmi dai a Ta salvare
pentru veci eu te iubesc

o Isuse scump şi drag
îţi cânt azi Numele Tău
şi-ţi dau inima din prag
că-mi eşti Domn şi Dumnezeu

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (7 august 2018, Mănăştur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântarea cântărilor

am zile când îmi amintesc
soarele
intră în casă iar eu
mulţumesc lucrurilor din apropiere
că am
pentru ce să nu caut ceea ce caută lumea
bani
respect
onoare
libertatea de-a alege binele şi răul
tot mai aproape de buzele tale
false precum zâmbetul unui clown ce reprezintă
atracţia vieţii
în oraşul meu ridicat pe acte de violenţă
lipsurile provocau anii întunecaţi peste care
iubirea trecea cu buretele
ploaia umplea trotuarul de spumă
mă aplecam în faţa acelei ape de sus
şi ziceam
asta-i sare din trupurile celor care n-au ascultat

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Petruţ Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru veci Mire iubit

Cât de scumpă ţi-e Fiinţa
Scumpul meu Mântuitor
Pe veci Domn al domnilor
Ce ne dărui biruinţa

Cât de scump o Doamne eşti
Tu al vieţii Sfânt Cuvânt
Ce dai viaţă pe pământ
Şi în ceruri ne primeşti

Prin Lumina Ta vedem lumina
Şi ne-mbraci în curăţie
Slăvit Numele îţi fie
De acum şi-ntodeauna

Slavă Ţie scump Isus
Slavă cinste şi onoare
Căci dai omului salvare
Şi-l ridici în ceruri sus

[...] Citeşte tot

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!