Citate despre patrie și viață, pagina 3
Țării mele
Potecile mi se aștern în cale.
Sub pașii mei noi drumuri se întind
Mă-nalț în piscul frumuseții tale,
O, țara mea, adâncul să-ți cuprind.
De pieptul tău când îmi lipesc obrazul,
Bătaia clipelor să o ascult,
Auzul meu îți deslușește glasul
Ce din strămoși ne vine de demult.
Atâta soare e și-atât de bine
Sub cerul tău blajin, primenitor!
În tine m-am născut, trăiesc în tine
Și pururea de tine mi-este dor.
Te simt zvâcnind în ierburi și în muguri,
În fiecare sondă de țiței.
Cu freamătul pădurilor mă bucuri,
Ca pe un copil, de mână tu mă iei.
[...] Citește tot
poezie de Victor Tulbure
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pământul țării mele
mult aur adăpostește.
Tezaur în vremuri grele,
când viața rău ne lovește.
catren de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regina Victoria (către Consiliu): Sunt tânără, dar sunt dispusă să învăț și intenționez să-mi dedic viața slujirii țării mele și poporului meu. Aștept sprijin în acest sens și știu că nu voi fi dezamăgită. Vă mulțumesc.
replică din filmul artistic Tânăra Victoria, scenariu de Julian Fellowes
Adăugat de Dana Țugui MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumi diferite
Cu guvernanții țării mele
Trăiesc -așa-s semnalele,
În universuri paralele
Că ne despart paralele.
epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamna țării mele
Noi cu dânsa ne-am născut,
Ca un popor destoinic
Și cu dânsa am crescut
Ca un reper statornic,
Noi cu dânsa am trăit
Și azi durăm prezentul
Tot cu dânsa am grăit
Și ne-am probat talentul
Am crescut cu ea gândind
Purtați prin abnegații,
Am admirat cu ea privind
Acele mii de constelații
Cine-i Doamna țării mele?
Pe care veșnic o cinstim,
În clipe bune, vremuri grele
Ea-i limbă sacră ce-o vorbim.
poezie de David Boia (17 decembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru fascism, lumea adevărată nu este lumea materială, superficială, în care omul devine un individ izolat de toți ceilalți, trăind prin el însuși și cârmuit de o lege naturală care, instinctiv îl face să trăiască o viață de plăceri egoiste și trecătoare. Omul fascismului nu este decât națiune și patrie; o lege morală care unește indivizii și generațiile într-o tradiție și într-o misiune, suprimând instinctul de viață închisă în cercul restrâns al plăcerii, stabilind în datorie o viață superioară, liberată de limitele timpului și ale spațiului, o viață în care individul prin abnegație de sine, prin sacrificiul intereselor sale particulare, prin moarte chiar, realizează acea existență pur spirituală care face valoarea sa de om.
Benito Mussolini în Fascismul (1934)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doresc cu patimă un singur lucru: să-i implor pe oameni, de la Nicolae al II-lea până la ultimul tâlhar, să se cruțe pe sine, să uite tot, toate cugetările despre Dumnezeu, despre viața viitoare, nu mai vorbesc de stat, familie, propriul trup, și să-și îndrepte toată atenția, toate puterile asupura unui singur lucru, singurul care este fără de tăgada, viața lor, și să n-o dea nici pentru patrie, nici pentru glorie, nici pentru bogăție, nici pentru Dumnezeu, ci să trăiască pentru sine, pentru binele lor, să se folosească de binele vieții care e în puterea noastră. Binele ăsta care nu ni se poate lua, care atârnă mai greu decât orice altceva, care distruge tot ce poate fi greu în viața noastră. Binele ăsta e iubirea, iubirea față de tot ce e însuflețit, și chiar neînsuflețit, ba chiar și iubirea față de sine, față de sufletul nostru. E starea aceea a duhului în care totul e bine. Mă chinuie, mă ațâță, mă torturează, mă bat, iar mie mi-e milă de cei care fac asta, îi iubesc și mă simt cu atât mai bine cu cât ei sunt mai răi cu mine. Sădește în suflet sentimentul ăsta, căci e cu putință, și totul va fi bine, tot ce e considerat nenorocire, inclusiv moartea, totul se va transforma în bine.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patria mea
patria mea
este universul meu
"dodoloață" ciuntită,
denigrată, furată,
defrișată, mințită
părăsită de fii și fiice
rămâne pentru mine
mama
copilăriei mele
locul unde m-am născut
și trăiesc
orinde aș pleca
în universul
sufletului meu
rămâne patria mea
mai presus
de orice sentiment
păsările călătoare
migrează toamna
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întâlnire cu satul strămoșesc
Întâlnirea mea cu satul strămoșesc
I-a fiului cu mama sa cea bună,
O parte dintr-o patrie străbună,
Pe care ne-ntrerupt o regăsesc.
Aci, simt echilibrul strămoșesc
Cu anii ce-n imagini se adună,
Cu oamenii și locuri împreună,
Din nou copilăria o trăiesc.
În poarta casei văd copilăria,
Cu farmecul nespus din acei ani,
În ochii mamei mele, bucuria.
Văd șirul lung de plopi și de castani,
Simt permanența vieșii, trăinicia,
În strămoșeasca vatră de țărani...
sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio, mamă patrie, adio!
Probabil, mâine-aici va fi pustiu
Și toți în pribegie vom porni-o.
Drum bun, popor pierdut la un pariu,
Adio, mamă patrie, adio!
În loc să fim o țară numai frați,
Simțim, în noua epocă barbară,
C-am fost în viața noastră blestemați
S-ajungem chiriași la noi în țară.
Din tot ce facem, nu avem nimic,
Ne macină străine interese,
Făina noastră n-are spor nici pic,
Nici pâinea în cuptor nu ne mai iese.
Trăim același tragic simțământ
Sub politicieni și sub contabili,
Că noi, ca neam, avem destinul frânt
Și suntem de prisos și nerentabili.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul și patria
Eu sunt soldatul ce-i duce
ranița în spate;
îi dă din pâinea lui neagră
și din bidonul cu apă;
și nu-i permite să cadă
nici când
viața e o grenadă
scormonind în noi ca-n pământ.
poezie de Arthur Porumboiu
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inscripție
Drumurile, pe cari nu le umblăm,
drumurile, ce rămîn în noi,
ne duc și ele, fără număr, undeva.
Cuvintele, pe acre nu le rostim,
cuvintele, ce rămîn în noi,
descoperă și ele, fără margini, făptura.
Luptele, ce nu le dăm,
luptele, ce rămîn în noi
ne lărgesc și ele în taină patria.
Sămînța, pe care n-o dăruim,
sămînța, ce rămîne în noi,
multiplică și ea fără capăt viața.
Moartea de care nu murim,
moartea ec rămîne în noi,
ne adîncește și ea tăcerea.
Și pretutindeni prin toate
își pune temei poezia.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voim ca Românul să se restabileze în înșiși ochii săi ca om și să se întroneze în toate drepturile sale, ca să poată trăi după legile naturei sale, desvoltându-se, perfecționându-se și împlinându-și misia sa în societate, cu toată gloria și virtutea de care este capabil. Voim să aibă o patrie, unde toți să aibă aceleași drepturi și aceleași datorii și o parte întreagă și deopotrivă la viața națională, o familie, de vor merita-o prin iubirea și moralitatea lor o proprietate, de vor voi să muncească. Voim ca fiecare să fie stăpân pe roadele muncii sale, fără a putea să-i ia un pai măcar trântorii omenirei.
citat clasic din Ion Brătianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziua bună la țară
Țară dulce și frumoasă,
Tu, ce-ai fost gloria mea,
Eu mă duc, fii sănătoasă!
Nu știu de te-oi revedea.
Dar ce-mi pasă oare mie
Dacă pe pământ străin,
Dacă în călătorie
Moartea îmi va zice: vin'!
Vai! în sânu-ți dulce, oare
Sunt eu mai puțin străin
Când pe toată ziua moare
Visul sufletului lin?
Iară se ridică norul.
Vasul tău nu este-n port,
Vânturi rele ca și dorul
Către negre stânci te port.
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu din volumul: Reverii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E unu decembre. La mulți ani, România!
E unu decembre, salut, România!
De cugeți și simți cât de cât românește
Și crezi că faci parte din mare popor,
Cu patria-n inimi și-n sânge trăiește
Trecutul ce strigă că vrea viitor.
Adaugă-i speranța că asta-l hrănește,
Pentru judecată avem Creator.
E unu decembre, salut România!
La mulți ani cu bine, țara mea de dor!
poezie de Ovidiu Vasile din Cu Patria pe Tavă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recepția
Motto: Plahotniuc a sponsorizat recepția ambasadei României cu ocazia Zilei Naționale
Pân-și ambasada Țării mele
S-a-nfruptat cu cenți de la bastard
Înțeleg - o mână să mai spele
Însă cum să speli un miliard?!!
Chiar să n-aibă Țara vin și pâine
Să le pună-n masă la recepții
Un șoric din pestă ei porcină
Nu mai zic de sarea din concepții
Nu mai zic nimic de Centenarul
Ce-a ajuns prilej de sacrilegiu
-Să-l sponsorizeze ordinarul
Și hapsânul nostru hoț în lege
Nu mai zic nimic că România
Are-n teritoriu ambasadă
Țara cu popor în begenie
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (1 decembrie 2018)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măreață este forța morală a poporului rus. Multe adevăruri politice vor ieși la iveală și vor căpăta amploare în aceste momente atât de grele pentru Rusia. Sentimentul dragostei înflăcărate față de patrie, sentiment care s-a ivit și a crescut din nenorocirile Rusiei, va lăsa pentru multă vreme urme pe tot cuprinsul ei. Oamenii, care acum nu-și precupețesc viața, vor fi cetățeni ai Rusiei și nu vor uita jertfa lor. Ei vor participa cu multă demnitate și mândrie la viața obștească, iar entuziasmul dezlănțuit de război va întipări pe veci abnegația și noblețea în caracterele lor.
citat celebru din Lev Tolstoi (1854)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Trăiască Regele
Trăiască Regele
În pace și onor
De țară iubitor
Și-apărător de țară.
Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susține cu a Ta mână
Coroana Română!
Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
[...] Citește tot
cântec, versuri de Vasile Alecsandri (1881)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
trăiască patria româna
Moșteniri
avem drept președinte trădător de țară
ales de cel mai prost popor din Univers
dă-mi, Doamne, dă-mi o rimă nucleară
să-l pot dezintegra cu-n simplu vers
avem și parlament ales a câtă oară
de cei mai proști rămăși în țara mea
dă-mi, Doamne, dă-mi o altă rimă nucleară
să pot cu-n simplu vers o sută spânzura
și mai avem din moșteniri totalitare
un hoț în lege ce ne scuipă-n față
dă-mi, Doamne cât mai multe rime nucleare
să-l pot trezi poporul meu la viață....
poezie de Iurie Osoianu (5 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă ostașilor români
Juni ostași ai țării mele, însemnați cu stea în frunte!
Dragii mei vultani de câmpuri, dragu mei șoimani de munte!
Am cântat în tinerețe strămoșească vitejie,
Vitejie fără seamăn pe-acel timp de grea urgie
Ce la vechiul nostru nume au adaos un renume
Dus pe Dunărea în Marea și din Marea dus în lume!
Vin acum, la rândul vostru, să v-aduc o închinare,
Vin cu inima crescută și cu sufletul mai tare,
Ca eroi de mari legende, vin să vă privesc în față,
Voi, nepăsători de moarte, dispretuitori de viață,
Ce-ați probat cu-avântul vostru lumii pusă în mirare,
Că din vultur vultur naște, din stejar stejar răsare!
(...)
poezie clasică de Vasile Alecsandri din volumul Ostașii noștri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre patrie și viață, adresa este: