Citate despre pericole și religie, pagina 3
Orice Biserică este în pericolul de a cădea sub dominația umană a "specialiștilor" în lucrurile sfinte. Teologia îi "te-ologește" pe unii și-i împiedică să mai pășească normal printre ceilalți creștini.
citat din C.H. Spurgeon
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ceea ce ne preocupă și ne alarmează, în primul rând, pe mulți dintre noi, sunt problemele care apar din cauza fanatismului religios. Atâta timp cât entuziaști militanți, în număr mare, sunt convinși că numai ei au acces la adevăr și că noi, restul, suntem necredincioși, vom rămâne sub amenințare. Formularea faimoasă a lui Lord Acton, despre putere, poate fi folosită și cu referire la alt pericol. Dogma tinde să corupă, iar dogma absolută corupe absolut.
Anthony Storr în Distructivitatea umană (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haide
Dacă ochilor tăi le-ar plăcea
Nevăzutul și neștiutul, ai putea
Veni la mine, parcă,
Și te-ai lăsa primejdiei din barcă.
Și nu te-ai mai gândi la nimic,
Nămolurile tainelor toate
Zac în mine răsturnate.
Luntrea târâtă de ele
Se lovește de nuferi și stele.
Într-o limbă barbară
Ți-aș spune povești dintr-o țară.
Vorbele, ca o țărână
Din șesurile ei ți le-aș presăra pe mână.
Și-n lacrimi se vor trezi
Apele țării dinspre miazăzi.
Ascultă: râurile-i trec prin mine.
Le auzi tu destul de bine?
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pericolul credinței religioase este acela că permite unor ființe omenești altminteri normale, să culeagă fructele nebuniei și să le considere sfinte. Deoarece fiecare generație de copii este deprinsă cu ideea că afirmațiile religioase nu trebuie justificate la fel ca celelalte, civilizația continuă să fie asediată de armatele absurdului.
citat din Sam Harris
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul sensibil la artă se află față de realitatea visului în același raport în care se află filosoful față de realitatea vieții; el se complace în a privi totul cu un interes acut, căci își tălmăcește viața tocmai prin aceste imagini; astfel își face ucenicia vieții. "Atotînțelegerea" lui nu prinde numai imagini plăcute și surâzătoare; tot ce este grav, tulbure, trist, întunecat, piedicile neașteptate, capriciile hazardului, așteptările anxioase, pe scurt toată "comedia divină" a vieții cu "infernul" ei îi trece prin fața ochilor, nu numai ca un joc de umbre căci și el participă cu toată firea și durerea sa la aceste scene dar păstrând totuși acea impresie fugară că totul e aparență; poate că mulți își amintesc, ca și mine, cum au reușit să se îmbărbăteze, în spaimele și primejdiile visului, spunându-și: "Este un vis! Să visăm înainte!".
Friedrich Nietzsche în Nașterea tragediei din spiritul muzicii (1872)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai suntem încă vii
Mai suntem încă vii
Să mai răbdăm urgii?
Că peste răul ce l-am adunat
A mai venit un rău neașteptat.
Acest rău numit Covid,
Un virus periculos și perfid,
S-a răspândit ca un blestem
Făcându-ne viața un infern.
O cumplită pandemie se instalează,
Și oamenii se izolează,
Stau in carantine
Și la ei in case.
O, Doamne, câtă suferință
Pe oameni, și câtă neputință,
Când virusu-i doboară!
Și câtă jale,
Când stau la rând să moară
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Alionte (17 noiembrie 2020)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om care n-a trecut prin infernul pasiunilor sale, nici nu le-a depășit vreodată. Atâta timp cât omul renunță la prea multe, lasă prea multe în urmă, există posibilitatea și pericolul ca lucrurile abandonate să revină și cu forță dublă.
citat din Carl Gustav Jung
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era cel mai periculos taur din întreaga Spanie, și mii de oameni s-au adunat să vadă ce se va întâmpla. Ei au urmărit fenomenul... răsuflarea li s-a oprit, ochii nu le mai clipeau... Taurul s-a apropiat tot mai mult, și cu toții se temeau că Delgado va muri într-o clipită. El avea însă în buzunar mică telecomandă... Chiar atunci când taurul a fost la numai un picior distanță de el, a apăsat un buton în buzunarul său - nimeni nu văzut asta - iar taurul s-a oprit brusc, înghețat, ca o statuie. De atunci, Delgado a făcut experimente pe multe animale, și pe oameni de asemenea; iar concluzia sa este că ceea ce făcea cu electrozii săi, religiile au făcut prin condiționare. Încă din pragul copilăriei sale condiționezi un copil; nu încetezi să repeți, să îi repeți o anumită idee ce devine implantată în centrul inteligenței sale, și care îi tot îmboldește centrul să facă ceva sau să nu facă ceva.
citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În general, oamenii nu caută să-și eleveze conștiința. Dimpotrivă, ei trăiesc prin mintea colectivă a societății, prin psihologia maselor, urmând orbește mulțimea din jurul lor. Conștiința este un fenomen individual - pe care trebuie să-l creezi singur. Societatea nu te poate ajuta; dimpotrivă, ea te va împiedica în toate modurile posibile să devii cât mai conștient. Societatea nu are nevoie de oameni rebeli, ci de roboți care să respecte status-quo-ul, stabilimentul, biserica, statul. O ființă rebelă este periculoasă, deoarece ea nu va accepta nimic care i se impune din exterior, nimic care este în contradicție cu trăirea ei interioară - și va crea această revoluție interioară și în ceilalți.
Osho în Dhammapada
Adăugat de Adriana Georgiana Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la pericole și religie, dar cu o relevanță mică.
Învățături
I
Să te ferești de omul bun
El știe toate ce se spun,
El toate cursele le vede,
Se face toate a le crede.
Și, cum nu spune niciodată
Ce suferință i-a fost dată
Și nu se plânge în zadar
De tot ce-i poți da mai amar,
El cu acest blând chip al său,
Te face zilnic tot mai rău
Și peste capul vinovat
Adună tot ce a iertat.
Și, neînștiințat, te duci,
Mânat tu însuți de năluci,
Cu gândul la prostia lui
[...] Citește tot
poezie celebră de Nicolae Iorga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce este Soarele?
Încă din anul 10.000 înainte de Christos, istoria abundă de scrieri și picturi ce reflectă respectul și adorația oamenilor pentru acest astru și nu e greu să înțelegem de ce, de vreme ce Soarele răsare în fiecare dimineață, aducând lumina, căldura, speranța și siguranța, salvând omul de frig, de pericol și prădătorii de la adăpostul nopții. Civilizațiile au înțeles că în absența Soarelui grânele nu ar crește, viața pe planetă nu ar supraviețui. Aceste realități fac ca Soarele să fie cel mai adorat lucru din toate timpurile de către om.
Însăși dictatorii au subliniat adorația Soarelui, atribuindu-și Soarele în persoană ei fiind soarele și dumnezeul națiunii din care făceau și ei parte ca simpli muritori.
Civilizațiile timpurii nu doar au urmărit soarele și stelele, dar le-au și personificat prin mituri elaborate privind mișcările și legăturile dintre ele. Soarele, dătător de viață, era considerat reprezentantul Creatorului nevăzut sau Dumnezeu.
DUMNEZEU-SOARE, LUMINA LUMII, MÂNTUITORUL OMENIRII.
Camelia Oprița în WordPress.com, La porțile universului
Adăugat de Elena Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vremea de pe urmă-aduce
Vremea de pe urmă-aduce
Mai puțină bucurie
Dar orice ar fi să fie,
Dumnezeu ne-a dat o cruce...
Cel ce-n urma Lui și-o duce
Cu evlavie și smerenie,
Bea din Stâncă apă dulce,
Poate Muntele să-l urce
Și-n primejdie prin Pustie
Poate-n pace să se culce
Și să umble-n voioșie.
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieții (13 iulie 2020)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândește și zâmbește acum pe al vieții magnific drum: Dumnezeu te iubește, te ocrotește, te liniștește, te hrănește, te înțelepțește, te salvează, te luminează, te energizează, te înalță, cu tărie te încalță, cu bucurie te îmbracă, de orice primejdie te scapă, la izvorul bunătății te adapă cu sfințită apă!
citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătoream
într-un infern de câteva zile
sate și orașe pârjolite de foc
unde șobolanii, holera
și ciuma bubonică reprezentau
pericole constante
călătoream printre ruine
de blocuri turn și carcase de mașini
pe străzi cu șiruri de case părăsite
unde mișună câinii
sălbăticiți și șobolanii agresivi
întâlneai liderii diferitelor grupări
religioase sau războinice
și acoliții lor cu fețe tatuate
care îngrozeau populația
sărăcită și dependentă de drog
călătoream peste întinderi
de beton și fier contorsionat
era microcosmosul unei noi lumi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Feciorașul marinar
S-a sculat în zori și, plin de-ncredere,
A sărit dincolo de dig în marea creață,
A ajuns nava și s-a prins de-o parâmă,
Și-a fluierat către luceafarul de dimineață.
Și-n vreme ce fluiera ascuțit, prelung,
A auzit un strigăt vibrant de sirenă, "Ce faci,
O, fecioraș, deși ești tânăr și foarte mândru,
Eu văd de pe-acum locul în care o să zaci.
Nisipul și drojdia valurilor se-amestecă
În peșterile-ntunecoase din golful mohorât,
De coastele tale-s prinse lipitori și inima
Ți-o mâzgălesc lighenii cu scrisul lor urât."
"Naivo," a răspuns el, "moartea-i ajunge pe toți
Oamenii, pe cei de pe țărm și pe cei de pe mare,
Dar eu unul nu voi accepta niciodată
Să lâncezesc acasă, cu mâinile-n buzunare.
[...] Citește tot
poezie clasică de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi pare rău
Îmi pare rău că Dumnezeu pe toți,
Ne ia drept niște spărgători și hoți
Și niște haimanale,
Crezînd că tot umblăm după parale
Și după giuvaierele Mariei - Sale.
Le leagă noduri, le chitește într-ascuns,
Că să ne mință, cu lumină el le-a uns
Și le arată doar pe dinafară,
Că înlăuntrul lor e noapte chioară,
În care ține totul să îngroape.
Îl supără să le vedem mai de aproape.
Că nici n-ajunge mînă la zăvoare
Și se zgîrcește și te doare.
Pe toate celea scrisă-i fără carte,
Pedapsa lui - " Primejdie de moarte ",
Pe om, pe bobul mic și pe gîndac,
Pîn' la sămînța cît un vîrf de ac.
Nu mai vorbesc de cele mari detot;
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până la urmă, tot smerenia este vârful tuturor virtuților. Dacă cineva are fapte bune și n-are smerenie, se răstoarnă din căruță; este în primejdie. Unii n-au fapte bune, dar au smerenie, căință, păreri de rău, pe aceia îi mântuiește Bunul Dumnezeu mai mult ca pe aceia care au fapte bune și li se pare că au ceva.
Părintele Proclu Nicău în Lupta pentru smerenie și pocăință (2010)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autorul și hoțul
În întunericul lăcașului de umbre,
În tartarul cumplit
Unde de grozăvii trist sufletu-ți se umple
Și unde merge omul de fapte osândit,
Sosiră totodată
La aspra judecată
Un hoț răutățit,
În sânge încruntat
Care au și murit,
Pe viață spânzurat,
Și un autor vestit,
Puternic în condei,
Care au dezvelit
Mult slobode idei,
Ce-ntocmai ca Sirene*
Era la glas duios,
Dar, potrivit cu ele,
Și mult primejdios.
Orânduielile la iad sunt cu grăbire,
Nu este ca la noi zadară prelungire
[...] Citește tot
poezie clasică de Alecu Donici
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acela să mă judece
Cine mi-a potrivit cu stimă în inima stinsă,
rima versurilor ce-mi ardeau amarul din suflet,
Cine-și legăna arcușul pe vioara pasiunilor mele
mângâind-mi sufletul ce-și tăia suflarea în strunele ei,
Cine-a crezut în mine și mi-a pus un umăr sub inimă
când sufletu-mi ceda sub ascunse și aspre poveri,
Cine mi-a cunoscut și mi-a măsurat atent diminețile
în care sufletul pustiit nu mi se mai putea trezi,
Cine mi-a îngenuncheat discret și-n surdină nopțile
În care visele-mi prăpăstuiau pe deplin conștiința,
Cine-mi limpezea în foc și în dragoste cunoștința
de relicvele ce-mi tulburau neînduplecate cugetul,
Cine mi-a vegheat îndeaproape căile primejdioase
pe care sufletul mi le torcea dintr-o soartă străină,
Cine m-a ocrotit și m-a ferit de prăpăstiile morții
care-mi pândeau cu lăcomie pașii pe cărările vieții,
Cine mi-a astupat toate gropile acelea adânci
care-mi pândeau fără saț pașii inimii în viață,
Cine mi-a oblojit toate rănile, când zăceam sleit
de loviturile imprevizibile ale tâlharilor din văzduh,
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Cătălin Dunca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tandrețe (Satiră)
Gălbuie ca o omletă,
Iubito, ești o cometă
În primejdie să cadă,
De nu te-aș ține... de coadă.
În zboru-mi de asteroid
O clipă ochii nu închid,
Să fiu alăturea de tine
Atât la rău, cât și la bine.
O veritabilă purcea
Să știi că ești, iubita mea,
O scroafă din care-i plac
Să se urce în copac.
Pe câmpul unde-ncântă macii
Iubita mea, ești Coada vacii,
O buruiană ca oricare,
Care se crede că e floare.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre pericole și religie, adresa este: