poker

Fiecare şi-a croit calea cum a ştiut, cum a putut, în funcţie de vremurile pe care le-a prins, de conducerea mai mult sau mai puţin deschisă la năstruşnicii, de cum i-a dat Dumnezeu talia şi sânul. E cumva ca la poker: dacă eşti foarte realist, nu e obligatoriu să-ţi pice cartea bună, e obligatoriu s-o joci bine pe cea pe care-o ai.

citat din Teo Trandafir
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumitru Dragomir, zis Mitică, condamnat de 4 ori la închisoare, a fost pus de Gabriela Vrânceanu Firea pe lista de consilieri a PSD-ului pentru alegerile din 27.09.2020 pentru primăria capitalei (pamflet)

Miliţian de la Bălceşti,
Azi nabab la Bucureşti,
Primitiv, cu gura mare,
Condamnat la închisoare
Pentru poker şi barbut,
Pentru-abuz, corupt temut,
Xenofob, recidivist,
Deputat fost PRM-ist
Bătăuş, antisemit,
Grobian şi necinstit,
PSD-ul l-a spălat,
L-a făcut nevinovat,
Iar acuma "mafiotul"
Numai bun e să-i daţi votul.

pamflet de George Budoi din Alegeri, Alegători şi Aleşi: aforisme, epigrame, pamflete şi satire (11 septembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea Phoenix

Renaşte, tainic, din cuvinte,
Sub cerul falnic, înstelat,
Poetul este stat în... stat,
La interval de două chinte.

Şi-i animat de simţăminte,
Adesea greu de egalat,
Renaşte, tainic, din cuvinte,
Buimac, suav şi siderat...

Şi înlăuntru-i exilat,
În simptomatica-i sorginte,
Poetu-acela făr' de minte,
Fiind de-Apollo posedat,

Renaşte, tainic, din cuvinte.

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul din lucrurile importante de ştiut în poker este că oamenii buni vor sta să piardă mai mult decât vor sta să câştige. Acesta este procentul cel mai important de ştiut. Dacă unii jucători pierd, sunt dispuşi să piardă totul. În cazul în care vor câştiga, aceştia se vor mulţumi de obicei cu suficient pentru a plăti pentru cină sau consumaţie. Cei mai buni jucători ştiu asta.

citat din Puggy Pearson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nerva (deschide frigiderul): Deşertăciunea deşertăciunii... Totul este deşertăciune... Iar bogăţia este o scurtă iluzie deşartă... Totul se topeşte şi alunecă în neant... Lichidele nu mai au formă proprie, deci curg... Şi nu e vina mea... Nu eu am inventat stările de agregare ale materiei. Într-o economie solidă ca a noastră, lichidităţile se evaporă. Trec imediat în stare gazoasă... Banii devin sublimi, deci sublimează... Şi acum să vedeţi, comedia erorilor! Când statul câştigă, toată lumea are de pierdut... Populus pierde banii la poker, Guţă îşi pierde capitalul circulant, partidul pierde un militant de nădejde, iar domnul Poporan pierde mult din inepuizabilul său capital electoral... Acesta e capitalismul cu faţă umană... (Trist). Dar ce pot să fac eu, un amărât de funcţionar public, într-o asemenea dilemă istorică? Lozul cel mare mi-a scăpat! Eu l-am tras, dar mi l-a subtilizat tânărul acesta fără minte. Noua generaţie a luat caimacul... Mie nu-mi rămâne decât aureola de bărbat incoruptibil! Şi o plasă cu roşii... Vedeţi câtă inechitate există în ţară? În zadar, atâţia oameni şi-au jertfit viaţa pe baricade! Ce pot eu să fac? Nimic! Trebuie să mă mulţumesc cu nişte legume, donate de un simpatizant al partidului, în Piaţa Obor! (Cu invidie). În timp ce alţii se scaldă în numerar... Câtă ipocrizie! Şi mai au tupeul să afirme că revoluţia a creat şanse egale pentru fiecare... (Se aud bătăi timide în uşă) Câtă ipocrizie!

replică din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul vieţii

Viaţa e-nflorire şi apus,
Un regret poetic nesfârşit,
E o rafinare spre zenit,
Din nadirul punctului opus.

Coborâre e, de jos în sus,
Timp fatal de-a pururi însuşit,
Zâmbet e şi plânset tânguit
E un lapsus într-un gând nespus...

Viaţa e alee pentru îngeri,
Calea adevărului spre moarte,
Viaţa e atuncea când tu sângeri,

E un pocker tern, cu chinte sparte,
În războiul caldelor înfrângeri,
Demon e, ce-mparte şi desparte!

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vacanţa mare!

Dintre anii mei de şcoală
Alegând la întâmplare,
Mi-a plăcut, fără-ndoială,
Cel mai mult... vacanţa mare!

Nu aveam clipe s-aud,
De citit, de studiat,
Ori vreuna să asud
C-aş fi prins la copiat,

Cărţile, de le-atingeam,
Fin, cu deştele, un pic,
Se-ntâmpla când mă-ncingeam
La vreun poker sau şeptic...

Uitam zile ce-am chiulit
De la ore de poveşti,
Şi de şuturi ce-am primit
După meciuri pe Giuleşti,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lehamite

Mi-e o lehamite de viaţă,
Zace un hoit la orizont,
Pe foaie scrie vârful bont,
Orice se târguie pe piaţă

Mi-e o lehamite de viaţă
Neaua acoperă noroiul
Arogant 1 dispreţuie 2-ul
Peste tristeţe încă o creanţă

Mi-e o lehamite de viaţă
Femeile toate m-au părăsit
Conjug apatic pe "a fi iubit"
Îmi măsluiesc Ursitele-n balanţa

Mi-e o lehamite de viaţă,
Aş evada spre Nord, departe,
Iluzia-mi de chinte sparte
Aşteapt-un popă. Ceaţă, ceaţă...

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un pocheraş la Cotroceni (parodie după Ioan Pribeagu)

După ce ieşise iară
'n ţara asta primul om,
Şi-şi sorbea cu calm paharul,
Wisky-amestecat cu rom,

Zeus o chemă pe blondă,
Pe piticul drăgălaş,
Să-şi alunge plictiseala
Învăţându-i pokeraş.

După nu prea multă vreme
De jucat(cam la plesneală),
Iată, s-au trezit în uşă
Chiar cu Banca Mondială.

Cine-i?- întrebă piticul,
Parca-am auzit de ea.
-Cea ce dă c-o mână banii
(Şi cu două mâini îi ia).

[...] Citeşte tot

parodie de Petru Miloş, după Ion Pribeagu
Adăugat de Petru Miloş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Populus: Ascultă, Guţă! Ai mare noroc că eu sunt băiat de caracter! Nu-ţi cer eu donaţii benevole! Îţi fac o propunere mult mai avantajoasă...
Guţă (speriat): Care?
Populus: Te invit să investeşti în ultima mea afacere...
Guţă (crispat): Ce fel de afacere?
Populus: O afacere sigură şi profitabilă! Un meci de poker!
Guţă: Aoleu! Nu vă jucaţi cu hazardul, boierule! Dacă pierdeţi?
Populus: N-am cum să pierd! Îmi place să mă hazardez! Hazardul este totdeauna de partea mea! Norocul îi ajută pe cei tari, băiete! Aşa spuneau bunicii mei, romanii!

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţeam că-s plină de păcat
când bangul inimii bătea...
cu fiecare clipă dragostea ardea
spre infinitul ce părea deja jucat.

Memoria îmi joacă feste iară,
nu ştiu dacă iubeam doar ce aveam
cu siguranţă însă, nu jucam
la poker aşteptări de gară...

Şi Doamne, ce stingher iubeam să mor
în tine şi în noi, tăcerea doare acum
sunt amintiri acoperite de magie, scrum
papirusul iubirii este, fără de fior.

Şi-s plină de atâtea urme de iubire
de vânatai şi cearcăne la suflet,
nu-i fericire de-o găseşti la outlet:
- Eşti viu dacă iubeşti, eşti nemurire.

Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jim Brown

În timp ce îl duceam de căpăstru pe Dom Pedro,
M-am prins de criteriul care împarte rasa omenească
În oameni care sunt pentru cântecul "Curcan în paie" sau
Pentru "Există o fântană plină cu sânge" –
(Obişnuia să le cânte Rile Potter la Concord);
Pentru poker sau pentru predicile preotului Peet despre pământul sfânt;
Pentru imagini stranii sau pentru simpla vopsire a gardului;
Pentru şorţ sau pentru lecţii de canto;
Pentru oameni sau pentru bani;
Pentru popor sau împotriva lui.
Asta-i tot: preotul Peet şi Clubul Purităţii Sociale
Condus de nevasta lui Ben Pantier
Au mers la Consiliul Oraşului
Şi au cerut să mi se dea ordin să-l mut pe Dom Pedro
Din grajdul lui Wash McNeely de la marginea oraşului
Într-un grajd aflat dincolo de graniţa ţinutului;
Motivul: armăsarul era un atentat la morala publică.
Well, Ben Pantier şi Violonistul Jones au salvat ziua
Considerând acţiunea drept o condamnare în anticipaţie mânjilor.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tom Beatty

Am fost un om al legii la fel ca Harmon Whitney
Sau Kinsey Keene ori Garrison Standard,
Pentru că am testat dreptul la proprietate,
Deşi numai la lumina lămpii, timp de treizeci de ani,
În camera pentru poker din clădirea operei.
Şi eu vă spun că Viaţa este un parior
Mai presus decât noi toţi.
Nici un primar în viaţă nu-i poate închide localul.
Şi, dacă pierzi, te poţi lamenta cât îţi place,
Nu vei primi banii înapoi.
Ea taie cărţile în aşa fel încât este greu să câştigi;
Aranjează pachetul să profite de partea ta slabă
Şi nu pentru a te înfrunta acolo unde rezidă forţa ta.
Şi-ţi acordă şaptezeci de ani să joci:
Dacă nu poţi câştiga în şaptezeci de ani,
Atunci nu poţi câştiga niciodată.
Aşa că, dacă pierzi, părăseşte încăperea –
Ieşi afară din cameră când ţi-a venit ceasul.
N-are rost să stai şi să tot amesteci cărţile,
Şi să-ţi blestemi pagubele, cu ochi încercănaţi,

[...] Citeşte tot

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele

iei cuvintele, un mit,
le semeni pe foaia albă
faci din ele bici şi salbă
şi le-arunci în infinit.

şi aşa te joci mereu,
faci din ele curcubeu,
pui o lună, semeni stele,
şi-ţi petrteci vremea cu ele.

mai pui iarbă pe tăpşan,
nori pe cerul plumburiu,
la viaţă încă un an,
la necazuri, un pustiu.

din cuvinte faci morminte
şi mai faci săbii de foc,
dacă vei avea noroc
faci roiala unei chinte.

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (2009)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istorii

A câta oară mugurii, a câta oară?
Fictive promisiuni de fericire.
Poţi fi scriitor, profesor de română,
Dar fericit? Dar... Un ochi de ţap speriat.
Doar concurenţa va distruge tot.
Primul coş gratuit cu caise. Ce om?
Explozia unei brânduşe în afara Nevadei.
Eram îmbrăţişat fără a fi văzut.
Un genunchi de aur strălucea printre ruine.
De când teatrul s-a mutat în mine, nu mai merg niciunde.
Am avut întotdeauna un respect pentru gunoierii de dimineaţă.
Avem ceva comun. Bătrâneii au fugit după mine toată viaţa.
I-am ajuns din urmă. Mais ou sont les poetes?
Îngerii aşezaţi pe scaune negre? Orice boală e o carte pierdută.
Pokerul se joacă până la moarte. Opacităţi? Mergeţi la RMN.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oblije

Un poker jucăm, acelaşi poker,
Viaţa nu este un oblije,
ţesuturile noastre sunt tot mai rare,
retardere, retardere, zvâc în pom,
Pomul Cunoaşterii nu este şi Pomul Iubirii,
şase băieţandri vorbeau despre viaţă,
unul a murit în accident, altul a plecat în Paraguay,
restul eu nu ştiu, uit şi ziua şi datele necesare identificării,
de mult am murit într-o încercare reuşită de sinucidere,
am dat peste un câmp de abur, doi îndrăgostiţi se fardau cu bulion,
e sânge zise ea, ei şi, zise el, filmul continua cu un măcel.
Pleoape albastre, cum tremură ele, avem care de aşi,
Dar cum, amândoi? Bunicul –incendiu ne-a mistuit cu drag.
Asta este numai o stare, în realitate eram la concert.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lady Gaga

Apariţia-i de-un stil nemaivăzut,
E peste aşteptări şi peste modă.
Fineţea-i mixul într-un necrezut;
Efort, imens talent... Din cântec face odă!

Din Stephanie, în idol îşi ia nume
În magistrală alegere de rock;
Titanii Queen cu şlagăr de renume
Sublimii muzicii moderne de artă-şoc.

Italianca nord americancă
- E prelungirea-n timp de la Madona
Simbol de secol pop, o emigrantă -
E noua muză a muzicii, e "Nuova Donna".

Divă-i deja, e-o muză a omenirii
Cu corpul impecabil ce n-ascunde...
Şi-l etalează, dând ascunşi fiori gândirii...
În amestec de vocal cu stil, lume-o pătrunde.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gaj

Ştiam că după cerul zdrenţăros
Diavolii se-ntrec în D'arts şi cros

Băbuţele, cu aripi sângerii
Şi cu bastoane mici, ca de copii,
Se întreceau şi ele, câteodată,
La o şeptică şuie, demodată.

Şi-mpreunam din mâini împrumutate
Pentru această mie de păcate,
Dar, pare-se că nimeni n-asculta.

În pauza de masă, la cafea,
Un Scaraoţchi tânăr, pişicher,
Turna cu sârg şi ură, până-n cer,
Din ceaşca nebăută, amăruie,
Şi iadul se nălţa o cetăţuie
Cu turla până-n patul meu de fier.

Credeam că-s îngeri simpli, servitori,

[...] Citeşte tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine noaptea

Vine noaptea şi usucă
Lacrimile pe obraz
Cine ştie ce caducă
Întâmplare fără haz

Şi uitând de soarta-mi tristă
Mă petrec prin alte lumi
Despre care mie nu-mi
Spunea nimeni că există;

Vin şi îngerii cu nimb
Diafani, mângâietori
Şi cu care eu mă plimb
Până dincolo de zori

Cine-a mai rămas de strajă
Peste câmpul cu narcise
Dacă numai mi se
Paşii-ntipăresc pe plajă?

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot să spun că ar exista un pericol real într-un viitor apropiat sau depărtat, în ceea ce priveşte probabilitatea de impact cu asteroizi, care pot cauza suficient de multe stricăciuni infrastrucurii terestre şi chiar oamenilor. Este aleatoriu, deci dacă un asteroid ca acela care a căzut în Siberia în anul 1908 cu diametrul de 45 m care a distrus 2000 km2 de pădure, flora, faună, vegetaţie, iar efectele luminoase şi sonore s-au simţit până în Anglia... Dacă probabilitatea ca un astfel de asteroid să cadă este de unul la 300 de ani acest lucru nu înseamnă că nu pot cădea doi într-o zi şi după aceea şase sute de ani să nu se întâmple nimic. Este aceeaşi probabilitate pe care o ceri unui jucător de cărţi când îţi intră o chintă royală, poate nu îţi intră niciodată în viaţă... poate îţi intră două, una după alta... la fel este şi cu asteroizii.

citat din Dumitru Prunariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!