prezent şi serviciu

Noaptea asta ca o serenadă

Noaptea asta ca o serenadă
Să ne-o petrecem amândoi în vis
Iubita mea cu trupul de zăpadă
Iubita mea ca floarea de cais

Gândeşte-te la mine sau măcar
Dedică-mi doar atât: o melodie
La colţul meu de masă, solitar
Să te văd ca prin telepatie

N-are importanţă că noi doi
Unul de-altul suntem azi departe
Tot ce ne-a unit pe amândoi,
Paradoxal, ne poate si desparte

Domnule redactor de serviciu
Viaţa-i ca un joc la o ruletă:
Pierzi, câştigi, faci orice sacrificiu
Oferă-ne şi nouă o casetă!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afară plouă

Viaţa-i grea şi dificilă uneori.
Dar nu pleca capul şi stai drept, ca n-ai să mori.
Afară plouă, este mohorât, frig şi înnorat.
Îţi trebuie doar o umbrelă şi pe tine un parpalac.
Zâmbeşte larg celor ce astăzi îi întâlneşti.
Astfel în sufletul şi ochii oamenilor tu ai să creşti.
Serviciul pe care-l ai este greu şi ai un şef cam imbecil.
Nu te mai plânge, pentru a face totul mai dificil.
Priveşte la oameni suferinzi, ce handicapul şi-l înfrâng
Muncesc cu drag şi nu stau toata ziua şi se plâng.
Şi întrucat viaţa este uneori grea, dificilă şi mai ales scurtă.
Nu trebuie să aspiri la imaginea ideală, a unei vedete ce apare pe o copertă.
Prin urmare, trăieşte-ţi viaţa înţelept şi bucură-te de orice clipă.
Deoarece zilele pierdute în van, sunt doar risipă.

poezie de Romulus Rapcea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă profesorului de Limba Română

Azi batjocura se numeşte laudă şi invers
Chiar dacă-s binemeritate şi unele şi alte
le Toţi de la conducătorii (care-s mulţi şi
de diverse naţii) şi până la oamenii de
serviciu ai acestei ţări Te-au transformat
HALAL PROFESOR
în ţinta batjocurii naţionale
Ce nevoie mai este de profesor
dacă toată lumea-i liberă să facă ce vrea
muşchii ei (cu care şi gândeşte
fără doar şi poate)
Din profesor din convingerile sale
Din pregătirea şi speranţele lui de-o viaţă
POŢI EXECUŢI
NU POŢI VALEA
Că stau la rând destui
Mai capabili mai frumoşi mai pupincurişti
Gata să folosească limba română ca dezinfectant
prin părţile mai moi
Profesore culcat

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (3 octombrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este ca şi agricultura. Semeni seminţe bune sau rele, le uzi şi le pliveşti de buruieni, apoi le aperi de dăunători şi de urgiile naturii, iar la sfârşit culegi recolta pe care tu însuţi ai semănat-o. Oamenilor le este greu să accepte pe deplin întreaga responsabilitate care vine din aceste afirmaţii. Spui că nu e vina ta că acum nu îţi găseşti un serviciu, că e criză şi încerci să mă convingi că tu eşti bine intenţionat şi soarta e rea. Iar eu am să te pun să îţi aduci aminte că în ultimii 5 ani ai deschis televizorul în loc să citeşti o carte. Că în loc să îţi dezvolţi abilităţi pentru a deveni foarte bun la ceva, ai stat pe calculator şi ai frecat menta. Ai sădit seminţele lenei şi comodităţii care azi au rodit şi te-au făcut să fii gras şi sărac. Cu alte cuvinte: Educaţia este noua religie! Educo adică a dezvolta din interior.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este de o dimensiune incidentală. În ce sens? Să spunem că duci o viaţă fericită: eşti norocos, ai un job, te întâlneşti regulat cu prietenii, nu eşti îndrăgostit, ci ai doar aventuri de-o noapte ici-colo, te găseşti în fiecare seară cu amicii, bei, mergi pe undeva, şi aşa mai departe, şi, apoi, cu neaşteptate, într-un fel cu totul întâmplător, să spunem că dai pe stradă peste cineva care te ajută să te ridici deasupra acestor lucruri, o femeie sau un bărbat, şi, desigur, este dragostea vieţii tale. O întâlnire întru totul întâmplătoare, dar al cărei rezultat poate fi o schimbare a întregii tale vieţii. Nimic nu mai este le fel, cum se spune. Ajungi chiar să percepi spontan că toată viaţa ta trecută a condus la acest moment unic. Ştii, iluzia dragostei este, "Ah, Doamne, te-am aşteptat toată viaţa pe tine!" Ceva de genul asta ar putea fi evenimentul dragostei, şi cred că este din ce în ce mai rar astăzi.

citat din Slavoj Zizek
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem banal, într-o zi banală

Dumnezeu e visul nostru
Iar noi suntem visul lui optimist
Pe câmpuri, macii fac copiii de floare
Florile sunt copiii lui Dumnezeu
În numele visului meu, trist

Tu esti cuvantul meu efemer
Pe cărarea ce duce spre stele
Uneori lucrurile au căderea lor aurie
Care aduc infinitul aproape
Cu oglinda cerului din ele

Stelele sunt doar niste maci
Tânguindu-se vara pe câmpuri
Tu cea care ţi-ai pus frezii în păr
Femeia banala din visele mele
Cu care vorbesc minunate nimicuri

Azi voi avea multă treabă la firma
Sunt băgat tare în priză

[...] Citeşte tot

poezie de George Terziu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a lungul timpului preferinţele noastre se schimbă, unele dispar, altele noi apar. Aceasta este normalitatea fluxului schimbător al vieţii. Dacă astăzi îmi place un lucru, nu există nicio garanţie că îmi va plăcea şi în viitor. Oamenii se schimbă, gusturile se modifică, preferinţele noastre urmează calea singurei constante din viaţă şi anume schimbarea. Faptul că astăzi îţi place o anumită activitate, un om, un job, un fel de mâncare sau o haină nu înseamnă că aceste lucruri îţi vor plăcea şi în viitor. Nu are niciun sens să te străduieşti să rămâi loial preferinţelor pe care le-ai avut la un moment dat în trecutul tău, dacă nu simţi asta. Să-ţi rămâi loial ţie însuţi înseamnă să-ţi dai voie să evoluezi şi să te schimbi, să cauţi mereu răspunsuri noi la interogaţiile existenţei. Nimic nu rămâne la fel, totul este într-o continuă schimbare şi acceptarea acestui fapt este în acord cu legile universului în care trăim. Viaţa înseamnă schimbare şi evoluţie şi nu stagnare sau regres.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e tare, tare dor

Din cerul Tău căzând, cel mai de jos,
Doamne, eu sunt cel mai păcătos
Că după sfântul Tău supliciu
Nu Ţi-am adus un cât de mic serviciu

La vreme de Calvar eram alături
Cu farisei, cu cerşetori şi alte pături
Ce Te huleau parcă ieşiţi din minţi,
Cum fiii-i persecută pe Părinţi;

Când universul şi-a fost frânt o roată
Am strigat şi eu cu-această gloată:
- Crucificaţi-L pe Iisus
Căci gloria Lui astăzi a apus!

Voiau şi ei, voiam şi eu
Să-L omorâm pe Dumnezeu
Izvorul cel de-viaţă-dătător
De-atuncea plâng şi mă-nfior!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chirurgel

Chirurgel, medic cu ştaif şi cu şpăgi la buzunar,
"A tăiat" la viaţa sa, cât penaj pe-un alunar,
Babe ce-au murit cu zile, însă fără lumânare,
Şi mulţi tineri fără job ce n-aveau Asigurare...

N-a ratat nici pe Ion, fraged ca o viorea,
Cu maneaua arvunită... mâine se căsătorea...
Doar cu Mara a dat greş, i-a ciuntit întâmplător,
În loc de un neg pompos, degetul arătător.

A tăiat ca într-un tort şi burtica lui Pilat,
Că văzu la ecograf un stomac gigant, umflat,
Şi-a decis să îl reducă, că e viaţa tare grea,
Şi-a scurtat... de azi îmbucă un boţ cât o acadea.

Soacrei, ca o gălbenea, de la sfântul pancreas,
I-a cotrobăit prin foale mai puţin parcă de-un ceas,
L-a certat că insulina n-o secretă, şi-un hormon
Parcă a luat-o razna... Hop! scăpă un telefon

[...] Citeşte tot

pamflet de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce anume ţi-e frică azi? Că nu vei avea ce să mănânci dacă îţi pierzi job-ul sau că o să ajungi într-un şanţ dacă rişti să îţi urmezi pasiunea din toată inima? Că nu vei avea un job dacă nu mergi la şcoală? Că te înşală iubitul sau iubita şi pierzi sursa ta de iubire, stimă de sine şi satisfacere a nevoilor? Că nu te va suna nimeni în weekend să te cheme la vreun party/club/ieşire? Gândeşte-te bine de ce ţi-e cel mai frică şi vei vedea mai clar închisoarea în care eşti prizonier. Aşa cum nu cunoşti pe nimeni care să fi murit de foame, nu vei muri nici tu. Aşa cum există foarte mulţi oameni de succes care au refuzat prostirea unui sistem educaţional, poţi să devii şi tu unul din ei. Aşa cum foarte mulţi oameni au fost părăsiţi/trădaţi/înşelaţi doar pentru ca în viaţa lor să apară ceva mai bun, la fel ţi se poate întâmpla şi ţie. Dacă odată depindeai de alţii ca să îţi dai voie să fii fericit şi să te distrezi într-un grup de cunoscuţi, acum poţi să fii perfect fericit singur cu tabieturile tale sau poţi să fii tu persoana care conduce grupul şi iniţiază distracţia şi buna dispoziţie.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Ceea ce a omis să precizeze reputatul filosof, om de cultură Andrei Pleşu este faptul că, în spatele acestor drame şi atrocităţi istorice româneşti, greu de descris ideatic, se află serviciile secrete ca poliţie politică, deosebit de active şi astăzi. Această organizaţie criminală (crime "prin acoperire" nedetectabile, încă, de Justitie) foloseşte cu predilecţie două arme, una seculară, psihiatrică, a doua modernă, dispozitivele psihotronice, neletale sau letale. Prin implicarea terorismului de stat declanşat în perioada începutului regimului comunist de către serviciile secrete, anii 1947-1961, au fost arestaţi, hărţuiţi şi eliminaţi fizic între 350.000 şi un milion de români, inclusiv majoritatea intelectualităţii ţării. Şi în vremurile noastre tulburi au fost executate numeroase crime [decese aparent din cauza naturale] de către personajele "sub acoperire" ale serviciilor secrete ca poliţie politică. Organele de anchetă penală şi justiţia sunt depăşite total de fenomen, ele aflându-se în colaborări secrete în numele apărării "securităţii statului."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice", Editura Pansofia, 2013 (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

John Marr şi alţi marinari

De vreme ce-n cartul nopţii mele sunteţi prezenţi,
De ce oare nu vorbiţi cu mine-acum, băieţi,
Colegul vostru de echipaj de altădată?
Odinioară, pe-nviforata mare-ntunecată

Vocile voastre răsunau nespus de clar
Spărgând în cioburi cântecele a sute de furtuni;
Voi încă navigaţi, în gând; ridicând vela pe catarg,
Furtună-i viaţa, bate vântul – tu, inimă, răsuni.

Acceptând lucrurile ca fiind un dat al sorţii,
Ca-n joaca lor nişte copii, aţi împânzit o lume;
Iubind viaţa, dar neîngenunchind în faţa morţii,
V-aţi pus-o-n mâinile talazurilor mari, în spume –

Navigatori – albatroşi pe toate cele şapte mări,*
Iar pe uscat ciocârlii cu tril melodios –
Voi nu treceţi niciodată dincolo de ale amintirii zări,
Nu sunteţi pierduţi, uitate tulpini lipsite de folos,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Herman Melville, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Untitled.gif

o dimineaţă în care fumezi absent pe o bancă
soarele se împrăştie pe tot cerul ca o ambarcaţiune improvizată
eşuată pe o plajă din tripoli
repeţi obsedant diferenţa
photoshop-ul lucrează cu pixeli
indesign-ul cu vectori
te gândeşti la vectorii ăia ca la furnicile glonţ
apare brusc o femeie se uită dezorientată la tine
mă scuzaţi mi-aţi furat banca pentru fumat
în fiecare dimineaţă când merg la serviciu aici e locul meu
de fumat

îţi vine să-ţi dai pumni în cap
ai crezut că e una din alea care se plâng că au rămas fără credit
te roagă să-i împrumuţi telefonul apoi dispare cu el
prin cămaşa de in îi vezi sânii cum freamătă ca un alambic pentru rozmarin
şi tot ceea ce poţi e un zâmbet tâmp
tot ceea ce spui rămâne în piept ca o pumă
ce iese la vânătoare doar noaptea

[...] Citeşte tot

poezie de Emilian Valeriu Pal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lista peţitorilor

Lista peţitorilor?! Deschisă
Pentru anul ce urmează-a fi
An prolific (sigur, pentru mine).
Amănuntul prim?! Nu vreau copii.

Nu vă-ngrămădiţi a cere-o mână!
Cumpăniţi! Vă spun că nu-i uşor...
Nu-mi doresc un soţ aşa, de formă.
Mi-aş dori să-mi fie de-ajutor.

Legea doi: să aibă loc de muncă
Co-asigurat să pot să fiu.
Întruniţi această calitate?!
Îndrăzniţi! Eu zic că nu-i târziu.

Şi cum vine vorba de salarii,
Minim, vreau vreo zece milioane,
Căci cu bruma mea de patru sute,
Împreună, n-am muri de foame.

[...] Citeşte tot

pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nunta de mâine

încotro
lunecă sfânta pereche omul
şi femeia lui?
... încă puţin şi cununia devine vodevil
arhaic joc precum de-a Moş Crăciun şi sfântul Valentin comercial
vor fi căsătorii şi naşteri virtuale
"Te cer în companie, miss *Live2842punct02aroundpunctTerra*."
rosti în stânga sus vibrând pe un banner îngust *Beta2868punct
psiaroundpunctMarte* un flăcău... mândru...
preoţi metalizaţi virtuali, ceremonii tridimensionale
din holograme rogvaiv, şampanie virtuală, horă virtuală...
"Să facem un copil, *Live2842*, vrei?"
"Desigur, începi tu
scheletul, culorile, surâsul circumstanţial şi vocea o pun eu
am software nou uranian... Gata."
Mamă şi tată nu veţi mai şti ce este: Conceptor
designer – iată cum îşi vor chema copilul virtual
pentru mersul bun al umanităţii se vor ocupa
laboratoare genetice sofisticate
vor anula perioadele inutile: copilăria, bătrâneţea

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, voi, bărbaţi glumeţi ce m-aţi iubit!

O, voi, bărbaţi glumeţi ce m-aţi iubit,
Cu muşchi de fier, cu palme cât lopata,
Ce vă făcuse munca - şi armata -
Cu piept bombat şi spate dăltuit!

Volubili, puşi pe glume şi smintiţi,
Muşcaţi cu ironia pân' la sânge...
O, ce vă mai plăcea pe-atunci a strânge
Femeile în braţe! V-amintiţi?

De pildă, Noni... Noni ce părea
Neptun abia ieşit din spuma mării,
Ce meşter, Doamne-n arta acostării,
Un ceas nu am putut a-i rezista.

Vai, ce-a ajuns! Din câte-am auzit,
A strâns o sută patruzeci de kile,
Se mişcă greu, mănâncă doar pastile
Şi e confuz, peltic şi bâlbâit.

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt vinovat

Da, sunt vinovat că iubesc florile arzând pe câmpuri,
că iubesc caii nechezând sălbatic în bătaia vântului,
apele dulci şi sărate, cu mirosul lor suav, de iasomie,
colinele şi dealurile, şi munţii, şi spicele, şi bulgării din brazdă.

Da, sunt vinovat că îmi pasă de căţeluşul şchiop,
de copacul tânăr ori bătrân culcat cu fierul la pământ,
de măcelul de miei şi de porcul înjunghiat în cotineaţă,
de câte o statuie dărâmată şi de copilul născut fără noroc.

Da, sunt vinovat că respir cu plămânii înspre trecut,
că mă mişc mecanic şi forţat prin prezentul meu şi al altora,
că plâng după o împărăţie a ierbii înalte şi a râului cu umbre şi susur,
că îmi vine să arunc în aer civilizaţia mizerabilă şi năucitoare.

Da, sunt vinovat, şi vinovăţia mea mă pârjoleşte ca o rană vie,
cu fiecare zi care trece mă simt tot mai bătrân, mai uscat şi mai condamnat
la drumul ăsta silnic şi făţarnic, la sărăcia definitivă a lumii,
cu fiecare nouă adormire mă bântuie coşmarul trezirii la suprafaţa albă.

[...] Citeşte tot

poezie de Dragoş Niculescu din Duminica poemului mut (2015)
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XXI

Al doamnei chip din nou acum fixându-l
cu dragi priviri şi-ntregul duh în ele,
nu-mi sta spre-altce nimic în lume gândul.

Dar nu zâmbea, ci: — "Zâmbetele mele
te-ar face jertf-acum acelei stări
ce-avu, când spuză se făcu, Semele.

A mea lucoare, ce pe-aceste scări
din vecinicul palat mereu s-aprinde,
cum vezi, urmând gradatei mele-urcări,

de n-aş mai înfrâna-o, s-ar încinde
aşa că-n ea puterea-ţi muritoare
o creang-ar fi ce-un fulger o desprinde.

Suntem aci-ntr-a şaptea strălucoare
ce-acum, subt pieptul Leului de pară,
luceşte-n jos, slăbind a lui valoare.

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flota tăcută

Nu vom afla din ziare şi nici din cele şoptite prin împrejurimi
Unde sunt cei din Serviciul Tăcut, cei întotdeauna anonimi.
Noi azi nu putem fi siguri unde vor fi mâine, toţi şi fiecare,
Cei care ieri erau ‘undeva', iar mai alaltăieri erau pe mare.

Vei găsi Flota Tăcută sub fiecare stea strălucitoare;
Poate vânând submarine sau poate deminând o strâmtoare;
De la Insulele Cocos* la Dogger Bank* vei găsi Flota Tăcută
Sau de la Bight* la Falkland – şi-oriunde trebuie să se dea o luptă.

O vei găsi iarna tangând şi rulând pe mările-ngheţate,
Când vântul şi valurile se joacă de-a ciocârliile-mbufnate;
O vei găsi navigând în sus şi-n jos sau în port la buncherare
Apoi iarăşi, pe ploaie şi pe ceaţă,-n misiuni de patrulare.

Vei găsi Flota Tăcută acolo unde vin navele de peste oceane
Cu zahăr pentru ceaiul nostru, cu carne, cu soldaţi sau cu cereale,
O vei găsi pe mare sau pe canale, zeberind mărfuri de contrabandă,
O vei găsi aproape sau departe, prinsă-n a valurilor sarabandă.

[...] Citeşte tot

poezie de Cicely Fox Smith, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă Mamei Românii pentru mult iubiţii fii

În cotloane insalubre, trişti, filozofăm şi plângem,
Către cer, ameninţare, pumnul împietrit îl strângem.
Risipirea nefiinţei, azi în fiinţă se-ntrupează
Şi ne pierdem în uitare... În regres se progresează.
Plâns de lacrimă acidă spală rănile murdare,
Umbre de furtuni nocive vin mai ameninţătoare.
Trec îngenunchiaţi strămoşii, în mormânt vuiesc şi urlă.
Ura-n noi se risipeşte... Iar sunt semne de furtună.

În cotloane insalubre, trişti, filozofăm şi plângem...
Prin analfabetizare, unde oare-o să ajungem?!
Frângeţi ramurile vieţii prin sortita sărăcie
Şi lăsaţi înlăcrimată veşnic, maica Românie...
Întunericul se-afundă-n suflet şi cu mucegai
E pavată calea vieţii... Lungă-i calea către Rai!
Am primit promisiunea de-a ne fi mai bine, dar
Se tot minte, se tot fură şi speranţa e-n zadar.

Către cer, ameninţare, pumnul împietrit îl strângem,
Risipiţi printre dosare, sfânt şi drept, oftăm şi plângem.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!