Citate despre prezent și tată, pagina 3
Samson: Mă las învins de visul unei rochii?
Eu, copleșit de valul ei de bârfe?
Nevrednică e vrerea-i, nelegiuiți i-s ochii!
Se tulbură oceanul la semnul unei cârpe?
Lili: Măgarule!
Samson: Cerul nu poate fi azil de vrăbii!
Și nici oceanul leagăn de corăbii!
Lili: Marțafoiule!
Samson (cade în genunchi): Și Dumnezeu suspină
Oceanul este o lacrimă divină...
Lili: Mișel, viclean, bandit și pierde vară!
Samson: Mă-apasă, Tată, sfânta Ta povară,
Azi, îndoiala prinde să se cearnă,
Mă-ntorc învins, la mierea ta amară,
În Paradis începe lunga iarnă...
Lili: Geambaș necredincios, samsar de doamne!
Samson: Eu sunt oceanul din lingura Ta, Doamne!
Lili (vulgară): De unde mă-ta găsești atâtea rime?
Samson: Sunt genial! N-ai citit ziarele, proasto! Află că ai distrus un geniu! Față de fapta ta, orice blestem e un suav alint! Te omor, nenorocito!
replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ca între Tată și Fiu
Astăzi tot ce vreau Doamne e
să stau de vorbă cu tine
ca între tată și fiu
nu o să întreb nimic despre cei
care se vând pentru câțiva bănuți și
nici despre lucrurile care nu există
dacă ți-aș cere să-mi spui
de ce mor oamenii
mi-ai răspunde
că sunt muritori
dacă te-aș întreba de ce
nu-i înveți să moară
mi-ai răspunde că tu
le-ai dat viața
și că
viața trebuie să-i învețe
când și cum...
dar cu tata ce-ai avut?
s-a dus într-o dimineață devreme
să stea de vorbă cu tine și
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din Volumul: Temnița de sub rană
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Toya
Cu tine simt c-aș vrea să zbor tot timpul,
Să nu rămână loc străin la care
Să nu ajung, măcar din întâmplare,
Și n-ar conta, deloc, nici anotimpul,
Căci tu îmi dai un plus de-adrenalină.
Îți simt, din plin, aroma, iar plăcerea
Cu care mă încânți, făcându-mi vrerea,
Mă face, azi, să te declar divină.
Mereu m-alinți c-o muzică modernă,
Cu Brennan, care-mi place mie, Moya,
Iar eu te văd frumoasă și eternă
Ca una din gravurile lui Goya.
Te îngrijesc c-o dragoste paternă
Și te iubesc atât de mult, La Toya!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără nume
De ce, mămico, m-ai abandonat?
Mi-e frig și-s singurel în pat,
Nu știu să zic mamă și tată
N-am cui să cer un strop de apă.
Sunt mame ce la sânul lor
Își cresc din greu al lor odor,
Îl cresc cu greu și din nimic
De azi pe mâine câte-un pic.
De ce sunt eu printre străini
Născut cu împărțite vini.
De ce în lumea asta mare
Nu ești să-mi dai o sărutare?
Cu ce-am greșit de m-ai lăsat
În pat străin și-abandonat
Ca să trăiesc de azi pe mâine
Nebotezat și fără nume?
[...] Citește tot
poezie de Vasile Coman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața e doar o luptă
Ca s-ajung cândva departe
Eu am plecat de nicăieri.
C-o singură dorință-n spate:
Să fiu mai bun azi decât ieri.
Nu m-au oprit ușile închise
Am luptat chiar de-mi era greu.
Credeam doar în ale mele vise
Și în bunul Tată, Dumnezeu.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (21 ianuarie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lauda suferinței
Atâția dintre semeni nu prea știu
ce să înceapă-n zori cu suferința.
Ei nu-și dau seama nici spre seară de prilejul
chemat să-nalțe mersul, cunoștința.
Suferința poate fi întuneric, tăciune în inimă,
pe frunți albastru ger,
pe coapsă ea poate fi pecete arsă cu fier,
în bulgăre de țărână
o lacrimă sau sâmbure de cer.
Nu mai calcă pe pământ
cine calcă-n suferință.
Ea schimbă la față argila, o schimbă în duh
ce poate fi pipăit, duios, cu stiință.
Tată, carele ești și vei fi,
nu ne despoia, nu ne sărăci,
nu alunga de pe tărâmuri orice suferință.
Alungă pe aceea doar care destramă,
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea Bobotezei
CRUCEA BOBOTEZEI
Astăzi pe pământ coboară
Cruce din înaltul cer,
Cu tradiții și mister
În credință milenară.
Cruce cu Sfânta Treime
De la Tată și Duh Sfânt
În porumbel coborât,
Cu credință-n timp ce vine.
Duhul Sfânt pe nor apare
Cruce zugrăvind în zori,
Cu ger aspru și ninsori,
De-a sfinții Agheasma Mare.
Pe Mesia să-l boteze
Sfânt Ioan a primit har.
De-al păcatului coșmar,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Poezie ortodoxă (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărbătorit
Mă nasc azi iar, în gând cu mamă
și sunt bărbat din tată... în fiu.
Doar poza de azi mă mai reclamă
că ziua a fost... așa târziu.
Plângeam că părăsisem mamă
și-o plâng azi... că m-a părăsit.
La tată am râs, să-l bag în seamă,
c-ar fi și el... Acum dorit.
În atâtea nașteri, ani la rând,
m-am alipit... de simbol, mamă,
și tată am devenit, nu-n gând...
Am probă... poza dintr-o ramă.
Trăiesc, c-am avut tată, mamă,
și voi trăi... printre copii
când gândul lor, cândva mă cheamă
și eu nici gând nu voi mai fi!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 februarie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tatălui meu (care azi ar fi împlinit optzeci de ani)
De acolo sus, de unde ești
Știu că veghezi la mine
Mai știu că încă mă iubești,
Și vrei să-mi fie bine.
Dar oare care-i steaua ta
Din miile de stele?!
Că-n fiecare noapte stau,
Și tot privesc la ele...
Și încă nu m-am dumirit
Dar tare mult aș vrea
Să știu de jos, de unde sunt
Cam, cum arată ea...
Eu cred că-i mare, luminoasă
Ca și inima ta.
C-așa a fost de când te știu
Când mic copil fiind,
Îmi aduceai bomboane-n pungi
Ce le-auzeam foșnind,
Prin buzunarul de la haină
Ce o purtai mereu.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Simionescu (17 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Fiul nerisipitor
Cu cel ce nu-i decât un ciob,
cu un hoinar te bucuri, tată.
Eu ți-am dus greul ca un rob
și n-ai fost vesel niciodată.
Da, fiul meu, tu ai robit,
dar eu te-aștept de-o veșnicie
ca să-mi slujești ca fiu iubit,
din dragoste, nu pe simbrie...
Cu-acest fugar, cu-acest proclet
petreci sub viță și sub cetini.
Și mie nu mi-ai dat un ied
ca să mă bucur cu prieteni.
O, nu un ied, ci zeci de zeci
ți i-aș fi dat, căci se cuvine.
dar tu voiai ca să petreci,
vai, cu prietenii, nu cu mine...
I-ai dat inel împărătesc
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare la mormântul părinților mei
Mamă, proaspăt ți-e mormântul,
Parcă-ai murit astăzi, zău,
Mamă-acum, mi-aduce vântul
Pâinea sufletului tău...
Tată, suflă lin zefirul,
Peste crucea ta și, iată,
Vai!, mi-aduce elixirul
Dorului sublim de tată!
Mamă, Tata-i lângă tine,
Ați avut aceeași soarte
Și va fost scris în destine
Să vă întâlniți în moarte...
Tată, cu al firii sânge,
Eu v-am scris aceste rânduri,
Deși sufletul îmi plânge,
Sunteți vii la mine-n gânduri!
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am făcut cunoștință cu acest mediu artistic de când eram un bebeluș. Tata și mama făceau parte din Corul Filamonicii din Timișoara și, stând azi în brațele unui tenor, mâine în ale unei soprane, pur și simplu am fost "infestat" de acest "microb".
citat din Marius Țeicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la prezent și tată, dar cu o relevanță mică.
Autoanaliza mea este de fapt lucrul cel mai important de care dispun în prezent și ea promite să capete pentru mine cea mai înaltă valoare, dacă e dusă la bun sfârșit... Nu e deloc un lucru ușor. Sinceritatea absolută cu tine însuți e un bun exercițiu. O singură idee cu valoare generală mi-a venit în minte. Am descoperit, chiar și în cazul meu, (fenomenul) îndrăgostirii de propria mea mamă și al geloziei față de propriul meu tată, iar acum îl consider un eveniment universal petrecut în prima copilărie, chiar dacă nu atât de devreme la copiii deveniți isterici. - Asemănător inventării obârșiilor (legendele de familie) în paranoia - eroi, întemeietori de religii. Dacă-i așa, putem înțelege puterea pe care o are asupra noastră Oedipus Rex, în pofida tuturor obiecțiilor pe care rațiunea le ridică împotriva presupozițiilor destinului; și putem înțelege de ce "drama destinului" era sortită să eșueze atât de lamentabil.
Sigmund Freud în scrisoare către Fliess (15 octombrie 1897)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În amintirea țăranului zugrav
Azi trăiești în legenda ta
cum ai trăit în câmpuri și în sat:
Mi-aduc așa de bine aminte
de mânile tale grele ca tăvălugul
cu care pecetluiau sămânța-n arătură.
Mi-aduc aminte de ochii tăi verzi ca mura necoaptă
și de meșteșugul blând cu care zugrăveai
sfinți atât de fragezi
parcă veneau de-a dreptul din lună.
Erai prieten cu toate minunile.
O fată ți-a venit în ogradă să-ți zică:
Spune-mi, spune-mi, cum s-a născut
pruncul Isus fără tată?
Într-o icoană-nchipuită de tine
i-ai arătat în aur și-n albastru ceresc:
Astfel stat-a Maria-n genunchi,
cu ciocul întins peste ea
o pasăre, plutind, a scuturat o floare.
Ce-a mai venit se poate-asemăna numai c-un vis.
Din pulberea de floare
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1924)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare pentru mama
Mi-e dor de tine draga mama mea
De cand veghez dreptatea si-adevarul
Mi-e sufletul curat precum ti-e parul
Ce-i nins de timp cu-argint cazut din stea.
Pe fruntea mea mai port o mangaiere
Si palma-ti aspra simt cum ma alina
Mi-e inima de barbatie plina
Desi copilaria ma mai cere.
De tata nu intreb si nu am teama,
El e barbat si vesnic va ramane...
Tu mama mea, gandind de azi la maine
Ai toate grijile vietii-n seama.
Nu dispera, caci mai tarziu, candva...
Am sa ma-ntorc acasa pentru-n ceas
Numai sa vad ce este, ce-a ramas
Si-am sa ma intorc din nou spre-a veghea....
poezie de Cătălina Mihăiță
Adăugat de Cătălina Mihăiță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cântecul lui Pan
Brațe-n brațe stau stejarii în pădurea seculară.
Azi, fiind cu voie bună, vechiul cântec și-l cântară.
A-nceput departe-n margeni cel mai tânăr să s-alinte
Și un freamăt și un clatin s-au pornit apoi-nainte:
Alerga un vajnic ropot, se umflau bogate valuri,
Și vârtejul printre vârfuri se rostogoli pe dealuri.
Iar acum cânta-n coroane, șuiera-n văzduh furtuna,
Până-n rădăcini de-a valma duduia trosnind într-una.
Când și când huia stejarul cel mai nalt din creștet, falnic
Codru-n cor întreg pe urmă răspundea vuind năvalnic!
Mândru joc era, asemeni unei mări când se revarsă,
Albă se bătea-n sclipire frunza spre nord-est întoarsă.
Tata Pan făcea doar însuși vechea ceteră să sune,
Învățând copiii, codri, melodiile, străbune.
[...] Citește tot
poezie celebră de Gottfried Keller din Sămănătorul, an. III, nr. 39 (26 septembrie 1904), traducere de Șt.O. Iosif
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tatăl în oglindă
În ultima vreme când privesc în oglindă... nu sunt sigur pe cine văd.
Azi l-am văzut pe tata... îmi zâmbea, așa cum o făcea mereu.
E-adevărat, nu-mi pusesem, ochelarii... iar lumina nu era slabă.
Dar, pentru un moment, m-am simțit grozav... i-am zâmbit și eu.
poezie de Jim Yerman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flautele fricii
Sat de lemn, biserică de piatră
cum s-a dus copilăria mea
în cadența ploilor de toamnă
nicovala soarelui pleznea
Timp înalt și fără nici o grijă
nu știam ce vreau și cine sunt
flori de cositor topit pe plită
pocnitori de fosfor și pământ
Anii mei de glorie supremă
demiurg am fost, și nu credeam
ce n-aș da acum să-ntorc ocheanul
să mă văd din nou copil la geam
Să simt iar mirosul sărăciei
ca de rufă înflorată-n ger
să-l aud pe tata de cu noapte
cum se rade cu un ciob de cer
Te revăd la vremea de cireșe
te revăd în jilț de iarnă grea
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de Crăciun
Ieșim ca niște cârtițe din hruba
În care picuri grei de apă cad.
În fața porții ne așteaptă duba
Să ne transporte undeva-n alt iad.
Îngrămădiți pe coridor de-a valma,
Pășim în gând cu semnul sfintei Cruci.
Ne-mproașcă cu ocara și sudalma,
Cordoanele de cerberi politruci.
Și, înșfăcându-ne cu lăcomie,
Ne-nghite duba ca un căpcăun.
În tot orașu-i liniște pustie,
În noaptea asta tristă de Crăciun.
Sub streașina cu țurțuri și cu vată,
Nu mai vibrează glasuri argintii.
Dintr-o copilărie-ndepărtată
Răsună-n noi colindele târzii.
Nu-și mai vestește nimeni bucuria
Că s-a născut în noaptea asta Crist.
Doar îngerii îi cântă-n cer solia
Crăciun amar, însângerat și trist.
[...] Citește tot
poezie clasică de Ionel Zeană din Acești mari poeți mici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Lumea de ieri și de azi
Lumea asta de milenii încoace,
A fost măcinată de războaie și boli,
De cruzimi, de nedreptăți și trădări,
Și n-a cunocut niciodată o pace!
Am avut sclavi și imperii întinse,
Inchiziții și ruguri aprinse,
Holocaust, genocid și deportări,
Detractori, execuții și condamnări.
Avem acum săraci și bogați până-n dinți,
Și copii malnutriți uitați de părinți,
Petreceri și vile de lux peste mări și oceane,
Și bolnavi, care ne mor în spitale.
Limuzine și iahturi unii adună,
Iar alții muncesc din greu și suspină,
Că nu le ajung să dea copiilor cină.
Și atunci te întrebi: Cine-i de vină?
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Alionte (9 februarie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre prezent și tată, adresa este: