Citate despre religie și răutate, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la religie și răutate, dar cu o relevanță mică.
Lăsata secului
de azi, ducă-se răutățile sau
fix la acestea nu ținem post
«... nu băga carne-n gură... nici...»
în mine se-nalță mândri războinici
trufași învățători «a toate»
superlativizabili preoți prea...
laolaltă viețuiesc în oasele mele, cum
să țin cele rânduite?!
Postu-i o încercare, o atitudine, măsoară
așa:
dacă sunt un mare credincios
țin post
dacă sunt un mic credincios
«nici nu veți ști măcar ce fac»!!!
aș vrea să pot umbla gol
prin mine
desculț și... împăcat, aș vrea...!
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
În mine nu e atâta cruzime cum crezi
în mine ești tu
cu toate nefericirile adunate pe buze
gata să rotunjești plânsul
și totul să se prăbușească
oare ce ai cu tine
suflete
cât de mult te urăști
în mine nu e atâta răsfăț cum se vede
în imagini trucate
în mine e strigătul tău
gata să ne coboare în infern
dar eu nu am atâta cruzime pe cât crezi
eu am o mână întinsă spre tine
și dragostea la fel
cât a mai rămas din ea
după amputările succesive
în mine nu e atâta întuneric și nici atâta răutate
încât să te las în mijlocul unei sinucideri
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decât să trăiești o mie de zile în prezența răutății, mai bine trăiești o zi în prezența Lui Dumnezeu.
aforism de Betty Marcovici (ianuarie 2013)
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Scrisoarea unui copil către mama plecată la muncă
Mamă, de ce nu vii mai repede acasă?
Mi-e dor de tine. Mi-e atât de dor!
Te-ai dus în țări străine, dar ce-mi pasă?
Cine-mi mai spune mie "Somn ușor"?
Eu știu că n-aveam nici un ban, mămico
Mergeam la școală ca un zdrențăros
Pofteam o ciocolată, sau un Cico
În timp ce alții le vărsau pe jos.
Colegii mei vin tot în limuzine
Au bodyguarzi, și bani de buzunar
Dar eu, măicuțo, te am doar pe tine
În poza scumpă, din Abecedar.
Când nu mă vede doamna-nvățătoare
Eu scot fotografia și-o sărut
Colegii-mi spun "orfan", și cât mă doare!
Atâta răutate nu am mai văzut.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (2 august 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
* * *
Când mergi braț la braț
cu moartea
privește-o în ochi
cu un cot în coasă
Coboară
Coboară în vocea ei
Mestecă-i rumegușul înalt
stai în prispa tălpii ei
și o încălțăminte cu pantofii
pe care
bocitoarele le-ar pune sub capul tău
căpătâi.
Nu sta pe gânduri!
Smulge-i mască
și Dumnezeu se va așeza în oglindă ta
răutate...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jucătorul de tenis în momentul...
Jucătorul de tenis în momentul
în care, cu mare măiestrie, lansează mingea
e posedat de-întreaga inocență-a unui animal;
filozoful în momentul în care surprinde-un adevăr nou
este-o bestie perfectă.
Anatole France susținea
că religia este-un produs secundar
al unui anumit organ din corpul ființei omenești,
necunoscut deocamdată, de-aceea
se poate de-asemenea spune
că chiar în acel moment în care organul respectiv
e pus la treabă,
atât de eliberat de răutate un credincios devine
încât cineva l-ar putea considera o legumă. Ah,
suflete! Oh, gândire! O, Marx, Oh, Feuerbach!
poezie de César Vallejo, 1892 1938, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Feciorul de împărat a pornit ca primejdia, s-a dus ca pedeapsa lui Dumnezeu, s-a bătut cum se bate, cum numai el se bate și, când în a treia zi au crăpat zorile, iarăși a fost la curtea împărătească, sosind cu inima stâmpărată prin luptă și cu ea plină de dor neastâmpărat să știe ce și cum, de când s-a dus! Hei! dar ce-auzi? ce văzu? îmi vine nici să nu mai povestesc când văd atâta răutate, atâta suflet fără milă, și urâtă, și supărăcioasă, și grozavă treabă, încât nici nu se poate spune fără ca să răsufli o dată cu greu! Adică a fost așa: în clipita când stelele se strâng pe cer, când feciorul de împărat era numai trei pași de la poarta curții, s-a întâmplat întocmai precum a fost zis Lăptița: doi feți-frumoși, feciori de împărat, unul ca altul, cu păr de aur și cu luceferi în frunte. Dar era ca lumea să nu-i vadă. Vitrega, rea precum era în gândul ei, în pripă puse doi căței în locul copiilor, feți-frumoși, iar pe copiii cu părul de aur și cu steaua în frunte îi îngropă în colțul casei, tocmai la fereastra împăratului. Când feciorul de împărat intră în casă și cercă s-audă și să vadă, n-auzi nimic, ci văzu numai pe cei doi cățeluși, pe care vitrega i-a fost pus în patul Lăptiței.
Ioan Slavici în Doi feți cu stea în frunte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă avariția, duplicitatea, falsitatea, fariseismul, fățărnicia, invidia, ipocrizia, înfumurarea, îngâmfarea, lăcomia, luxul, minciuna, nerușinarea, orgoliul, perfidia, răutatea, șiretenia, trufia, vanitatea și viclenia i-ar împietri pe oameni, mulți preoți, episcopi, mitropoliți, cardinali, patriarhi și papi s-ar transforma în stane de piatră.
aforism de George Budoi din Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (15 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune pentru un umor sănătos
Dă-mi, Doamne, digestie bună și, totodată, ceva de digerat.
Dă-mi un trup sănătos și umorul necesar pentru a-l întreține.
Dă-mi un suflet simplu care știe să se bucure de tot ce este bun
și care nu se înspăimântă lesne la vederea răutăților,
ci, mai degrabă, găsește mijloacele de a pune lucrurile la locul cuvenit.
Dă-mi un suflet care nu știe ce-i plictisul, bombănitul, oftatul și lamentările,
nici stresul în exces datorat piedicilor puse de-acel lucru numit "Eu."
Dă-mi, O, Doamne, simțul umorului pentru a găsi în viață puțină veselie,
veselie pe care să fiu în stare s-o împărtășesc cu alții.
poezie de Sfântul Thomas Morus,alias Thomas More, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi încerca...
Voi încerca să calc în viață numai pe cărările dreptății în ciuda tuturor spinilor otrăvitori, care mă provoacă la duel împiedicându-mi înaintarea.
Mă voi înconjura în viață de trandafiri spirituali care să-mi imunizeze sufletul atunci când este trist.
Voi spulbera praful răutăților din jurul meu ca vântul, când împrăștie puful păpădiilor mature.
Voi căuta lumina înțelepciunii printre norii negri ai destinului, până când îmi va fi simțită căutarea.
Voi mângâia caracterul stâncilor neânduplecate de dreptate, până când vor înțelege valsul armoniei.
Voi încerca să-mi slefuiesc caracterul până când îl voi simți pe Dumnezeu zâmbindu-mi.
poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rămân cum am fost
Tot ce s-a întâmplat departe de mine
era o poveste ruptă din rai,
nu m-a lăsat mama în gija altora
când totul părea că am sosit prea devreme,
dar Dumnezeul meu era cu mine în același trup,
nu m-a lăsat niciodată pradă întâmplărilor
și de aceea am devenit un muritor credincios
cu respectul pentru legea pământului.
Nu înțeleg minunea care mi-a deschis ochii minții
și mă face să sîngerez în rana tuturor
cu dragostea sângelui picurat prin lacrimi
pe fața celor ce mă însoțesc spre mântuire,
vă înțeleg ruga dar niciodată fapta
ce nu mă lasă să dorm liniștit,
întunericului care mă obsedează
îi caut lumina stelelor în ferestre.
Întotdeauna drumul care mă duce acasă
mă eliberează de răutățile lumii,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sayuri (bătrână, povestește): Pentru un bărbat, o gheișă poate fi doar pe jumătate soție. Suntem soțiile serii. Să înveți ce este bunătatea după atâta răutate... Să înțelegi că o fetiță care dispune de mai mult curaj decât credea, va afla că rugăciunile ei au fost ascultate... poate fi aceasta numită fericire? La urma urmei, acestea nu sunt memoriile unei împărătese sau ale unei regine. Acestea sunt altfel de memorii.
replică din filmul artistic Memoriile unei gheișe, scenariu de Robin Swicord, după Arthur Golden
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roata
Roată, roată, roată, roată,
Te-aș mai inventa odată!
Tot ce merge-n lumea toată
Are totuși și o roată!...
Vrei să spui că omul n-are
Și o roată-nvârtitoare?
Ba să știi că și el are
Și-încă două-n angrenare!
Gândul... este roata care
Merge fără încetare!
Colindă lumea-ntr-o clipă
Și nu bate din aripă!...
Roata gândului lucrează
Chiar când dormi, ea este trează!
Și nici nu visezi pe unde
Mintea merge să colinde!
[...] Citește tot
poezie de George Petre (6 mai 2010)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Specific românesc
Ce românești sunt astăzi căsuțele din Șchei!...
Sunt vesele și albe și curate -
Și totuși, altădată, ce triste și-ncruntate
Te-ntâmpinau aceste căsuțe strămoșești,
Prin care țărăncuțele minore,
De teama slujitorilor domnești,
Își ascundeau panglicele lor tricolore,
Căci zbirii stăpânirii din cetate,
Când năvăleau în Șchei să-și încaseze birul,
Le despuiau de salbe,
Inele
Și cercei;
Și le-aruncau pe toate, aproape goale,-n ploaie,
Ca să-nmulțească crucile din cimitirul
Bisericuței Sfântul Niculaie...
Așa era pe vremea-aceea-n Șchei
Când zbirii stăpânirii din cetate
Vânau doar pungi de aur
Și... femei...
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Cuvântul liber, nr. 22 (27 aprilie 1934)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Așa grăit-a tata...
... Și, dintr-odată, tata, îmi spune fără glas
Căci gândul său, în creier, ușor mi-se prelinge:
"Băiete, viața asta, e-un chinuit popas
În care nedreptatea, de când e lumea-nvinge..."
Și îmi mai spune tata, cu glas neauzit
Ce mintea mi-o coboară din prea deșartă slavă:
"Băiete, în viața asta, doar banul nemuncit
Deschide orice ușă căci lumea e bolnavă...
Bolnavă de avere, de pizmă de-orice vrei,
Căci calcă pe alături pân' va călca în gol...
Ajungă, însă, zilei, doar răutatea ei
Tu planuri chibzuiește gândindu-le domol;
Nu plăsmui iluzii deșertăciune-i tot -
Nu-i viața cale dreaptă ci drum pietros și greu...
Mândriei pune-i, strașnic, căpăstru peste bot
De vrei să fii prieten cu Bunul Dumnezeu..."
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Duhoare, gândire și cenzură
Infirmieră, soră, dragă soră,
Cred că e nevoie de mai multe medicamente
Dacă chiar trebuie să rămân docil;
Am început să-mi simt iarăși mâinile și picioarele...
Așa că s-ar putea să mai fiu
Încă în viață...
Dacă sunt în viață va deveni necesar să mă exprim
Cum cred eu de cuviință și asta ar putea însemna
Că-i posibil să încetez
Să mă gândesc la curcubeie și la îngeri, și doar bunul Dumnezeu
Știe ce răutăți vor voma mațele mele...
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine suntem cu adevărat? Ce lăsăm în urma noastră, cum trăim alături de ceilalti, ce daruim si mai ales, cum facem viața mai frumoasă celor de lângă noi... suntem prea săraci în sentimente care cer vama sufletelor, mici în comparație cu poveștile de dragoste, înecați în propriile războaie și lipsiți prea ușor de umanitate, de parcă civilizația doar acoperă instinctele primare. Aceste erupând atunci când totul devine un focar de infecție - răutatea, lipsa altruismului, ura și nepăsarea în fața morții, individualismul rece și crud, teama de noi înșine, capitalismul feroce ce mușcă din tărâna idealurilor fiind germenii propriei distrugeri. Și nu ne mai putem opri, iadul fiind purgatoriul nesfârșit al visului numit umanitate... raiul promis devenind un vis prea îndepartat și totodată nemeritat!
Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sper în prezentul luminos
Frica îmi vine când se lasă seara,
Când stau afară amintirile curg ca ceara,
Iar întunericul infernal
Mă face să tremur ca în final,
Amintirile frumoase a clopotelor trecute,
Le văd în zare și sunt tăcute,
Dar timpul nu are dus și întors,
Ca și parfumul fără de miros.
Văd chipul tău când zorii se ivesc
Și-aud din nou glasul tău firesc,
Simt inima ta parcă în mâna mea,
Aș vrea să strig, dar nu m-aude nimenea.
Cred că durerea mă străpunge
Și-n gândul meu îmi zic, ajunge.
Revin din nou la realitate
Și văd în jur multă răutate,
Dar eu repet o bună rugăciune,
Că să mai scap de astă amărăciune.
Prezentul vreau să fie luminos,
Că vreau să am un vis mult mai frumos.
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Calancea (20 iunie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mulțumesc îngerului de rouă
Iubirea pură cât voi
Ați încerca să o înnegriți
Între doi oameni de rouă ce se iubesc
Cu pietre cu noroi drăcesc
Ei mai tare in lumina ei strălucesc
Și pe voi vă orbesc
Fiindcă se albesc
Și la un moment dat
De o să treacă pe lângă voi
Cu zeci de mii de telescoape
Nu o să-i mai vedeți...
Fiindcă ea iubirea pură
Nu mai poate fi prinsă
De smoala ce vă ține pe voi
Prinsi în iadul de noroi
Nebăgând în seamă
Nici un punct negru
Al răutății de voi...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, Maică Sfântă
O, Maică Sfântă, prea curată.
Ce pe toate le împlinești
Și omului păcătos.
Lumina îi dăruiești
Tu atunci când ai plecat
Ierusalimul a lăcrimat
Măslinii s-au aplecat
Pământul s-a cutremurat.
Roagă-l pe fiul tău
Sa scape lumea de rău,
Să se uite pe pământ,
Fiindcă lumea s-a-nrăit,
Pământul s-a umplut de răutate,
De ale noastre grele fapte.
Azi am uitat de sfinți și pocăință...
Cât de ușor ne lepădăm azi de credință.
Pământul s-a umplut azi de păgâni
Ce nu mai știu de rugăciuni
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre religie și răutate, adresa este: