ritm şi visare

Cum să-ţi construieşti casa visurilor

Primul an.
La capătul unui drum prăfuit descoperi o mlaştină malarică.
Deseacă-o. Acoperă-o cu pământ. Îmbolnăveşte-te.
Blestemă ziua-n care-ai venit.

Al doilea an.
Ridică-o cabană cu scoici în loc de clanţe, cu ceaţă-n loc de gemuri.
Întinde-te şi-ascultă valurile.
Aminteşte-ţi, erai bolnav înainte să ajungi.

Al treilea an.
Plantează seminţe.
Pământul va acoperi trecutul cu frunze şi rădăcini.
Acum, aşteaptă să vină cineva şi să te înţeleagă.

Al patrulea an.
Ajung păsările paradisului, iguanele se balansează pe plante.
Sosesc străini rătăciţi care nu vor să mai plece.
Zâmbesc atotcunoscător.

[...] Citeşte tot

poezie de Kapka Kassabova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limita ţipătului

Labirintul tăcerii

mă grăbeam să prind din urmă
trenul ultimei priviri
aruncată la voia întâmplării
printre gândurile mele chinuite
în iarba visului

Lanţul de lacrimi

doruri înnodate în acelaşi ADN
chipul umbrei descifrat
în raza sufletului
cu roua sărată
scobind obraz după obraz
chipurile mele
de tăcere

salcia cu lacrimile verzi

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Maxim
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Academicienii visului

Ne vom iubi
peste pi-
an şi chitări
vor rupe din lumina lunii
două
una pe sânul alb al zilei unei călimări
una pe sânul negru închis în radioul-undă
ritmate suflete pe valsuri peste mări
ce se vor întâlni cu valul ce inundă

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Palma mea

Palma mea sânul cuprinde,
Buzele... îl dezgolesc,
Degetul... coarda întinde
"Doamne", cât o mai iubesc.

Palma mea... binecuvântă,
Limba-i necuvântătoare,
Sufletul... în mine cântă,
"Doamne", câtă desfătare.

Palma mea... vise desface,
Ochii verzi... ademenesc,
Vinul în pahare... tace,
Degetele, doar, vorbesc.

Şi o fac... fără ruşine,
Nu au linişte, nici pace,
Nebunia o-ntreţine
Ritmul inimii buimace.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coşmar

şarpe din noapte, mistică cu venin,
tu, osmişcătoare născută din ritm,
m-ai văzut de atâtea ori visând,
elemental decupând vene cu degete lungi.

luna plină înseamnă dans pentru tine

umbră lilin cu buze fine,
brunetă succubus cu gene atemporale,
mă întrebi din ochii verzi de jad:
dacă te trezeşti eu ce fac?

te simt lângă mine în cameră

eşti primul păcat atât de sofisticat,
vînător negru da! suavă ajnat,
somnul meu e tatuat pe pielea ta,
cât am să trăiesc, am să te visez.

acest coşmar perfect este tot ce mi-am dorit

poezie de Hadrian Tănase
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce n-am iubit...

Aduce vântul frunze dantelate

lăsând în urmă arborii mai goi,

eu mi-amintesc iubirile ratate

rămase afară noaptea, după ploi.

Şi mă cuprind regretele, deodată,

că n-am ştiut atunci să le împac,

revin acum cu toamna-ntârziată,

plutind pieziş ca frunza din copac.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aleg poezia...

Dansând pe un parchet de constelaţii,
Oricine îmi va spune visător,
Dar nu va preciza în care spaţii
Mă voi limita ca muritor.

Dând concerte-n galaxii universale,
Ca solist al propriului meu eu,
Îmi voi etala şi calităţile vocale,
Dar nu le voi avea mereu.

Fiind polisportiv voi încerca,
Să fac salturi superluminale,
Recorduri îmi voi aduna,
Dar nu atât de colosale.

Căutând să prind cromatic,
Pe pânză chipuri de planetă,
Voi deveni mai enigmatic,
De ne-nţeles şi nu voi fi vedetă.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Leonte (26 ianuarie 1967)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci cand ploua

“Asculta” imi spuse ploaia
si-mi deschise fereastra
din suflet…
si undeva in adancul noptii
se auzea clar
fosnetul unei inimi
batand ritmic
intr-un colt de univers
palpitand.
Asa ca mi-am adunat in graba
toate tacerile,
visele si amintirile
gasite pe pamant
le-am daruit celeilalte,
asteptand.
Si am ascultat din nou
Sub streasina ploii
Ecoul se intoarse
Plin de parfum
Insa mut.

[...] Citeşte tot

poezie de Monica Danila
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nepriceput...

Sunt săritor de coardă-nspre abis,
Îmi simt în coccis lovitura de solid.
Am vise sadice să mă afund în interzis,
Să mă transform în altceva, din insipid.

Doresc continu, ce mulţi alţii se feresc,
Sunt hărăzit, veşnic să lupt, ca un erou.
Am ţinte, imposibil ş-izbutesc;
Căci am iubirea-n schimb, eternul nou.

E scrisu-o stâncă, munte, este o-ncercare?
Am oare darul să incit, să spun altfel?
Intuitiv am vise, sentimente... oarecare?
Am rima ne-nsoţind în ritm, sunt eternel?

Din litere ce ştiu, transmit cuvinte?
Pot ca să văd altfel, şi crez şi erezie?
Am 'ndeajuns suflet să te ţin, îţi pot fi minte?...
Şi merit, să fac vers, să-ţi scriu o poezie???...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Siluetă

Pe străzi gălăgioase se arată
Între lumini de seară şi vitrine
O doamnă toată-n negru îmbrăcată
Graţioasă în paşii unor membre fine.

Pielea sa de lapte sclipeşte-n întuneric,
O muzică străbate şi devine mistic
Jocul printre umbre ajunge unul feeric
Iar caracterul sobru dănţuieşte ritmic.

Privesc la o făptură care mă împresoară
Priviri magnetice revarsă asupra mea,
Fusesem un placid până astă seară,
Până n-o văzusem pe-aceea, care-i EA.

Un vals aud cum susură în minte
Acelaşi care demult el mi-o răpise,
Trupul îngheţat căldură acum simte
Plastice trăiri renunţă a fi vise.

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul de înalt

Îmi place teribil, lumină,
când ochii-ţi râd în latente dorinţe
vizitând aprig cele mai ascunse cotloane ale vortexului
în care se vindecă rănile cocorilor.
Îmi place când ghicesc în colţul buzelor rădăcina pasiunii
pentru ritmul mugurilor îndrăgostiţi de rodiri.
Se aprinde chibritul viiturii
când zâmbetul zilei sărută flămând, primăvăratic cireaşa căutării.
Mă preling din privirea adunată în zenitul viorelelor
în strugurii pleznind de zeama viselor.
Mă bucur de chipul anotimpului în care surâde viaţa.
Beau cu nesaţ strălucirea.
Se împreună hulpav buzele petalelor în picanteria vremii.
Din inima anotimpurilor, mă petrec cu voia cerului.
Ce privilegiu pentru dorul de înalt! (11. mai 2019-Iulia Dragomir)

poezie de Iulia Dragomir (11 mai 2019)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi suntem autorii acestor muzici

Noi suntem autorii acestor muzici sublime,
Noi suntem visătorii acestor vise înalte:
Hoinărind pe lângă însingurate stânci marine,
Adăstând lângă vaduri de râuri secate.

Noi suntem orfanii sorţii, cei fără nume,
Luminaţi de raza unei luni palide, amare;
Noi mişcăm şi reinventăm această lume,
Dându-i în neguri de vremuri sens şi culoare.

Cu magia cântecelor noastre fără de moarte
Construim oraşe de o grandoare-aparte,
Dintr-o fabuloasă, aeriană irealitate
Croim gloria unui imperiu şi-i dăm identitate:

Un singur om, atins de-al visului descântec,
Poate cuceri o coroana regală, înnobilat de cuvânt;
Iar trei, cu măsura şi ritmul unui proaspăt cântec,
Pot nărui un imperiu omnipotent la pământ.

[...] Citeşte tot

poezie de Arthur William Edgar O'Shaughnessy, 1844-1881, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ţi fiu femeia-vis...

e mai rece noaptea asta, şi-i fierbinte
e focul nesfârsit în care ard,
iubeşte-mă iubite o noapte, pana zorii
adorm prea obosiţi la sanu-mi cald.

cuprinde-mă-n bataia inimii din tine
să bata doar un ritm in ochii mei,
aprinde-mi steaua ce-mi străluce
în irisii pierduti, ramai prizonier in ei..

haide potoleşte-mi foamea de iubire
rămâi acum cand asfintitul inca-i orb
strânge-mi si ultima farama de lumina
să mă lumini cand dragostea iti sorb

cu gingăşia gurii tale sa-mi starnesti dorinta
să nimicim sudoarea viselor vibrand
să nu mai stim de noi sau de e noapte
să ardem amandoi intr-un albastru foc mocnind.

[...] Citeşte tot

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

It's all baloney!

Cu alte cuvinte – GOGOŞI, hrana, locul şi crima,
Spuse profesorul Blima, Excesescu îl contrează
Cu un brad şi cu o brează, iar eu vin din Engadin
Cu biciuşcă şi lumini, spectatoate nu-s doar Hus,
De poeme sunt sedus, nu alerg la maraton, prefer
Statul la balcon ori căderea-n gol deschis,
Cum se-ntâmplă şi în vis. Ochii, ochii, ochii mei
Au murit ca nişte miei, peceneg cu peceneg
şi cuman c-un singur neg, iar caii de-aluminiu să mă pască,
eu v-am iubit, am ars precum o iască. A trecut vremea,
schimbăm ritmul şi rima, deci a trecut vremea oiţelor fericite,
a lupilor cu rochiţe de vară, şeful cel mic îl naşte pe cel pitic,
din Marx în Lenin, în Stalin, apoi în salina amară, viaţă pe creştet,
la creşă e Beckett, el joacă-n persoană, absurdă hârjoană,
să-l batem sălbatic, iubim doar ce-i static şi logic şi clar,
că n-om fi măgari, s-au terminat şi funeraliile, succes,
s-a încheiat un an, progres nu văd, dar simt cum creşte
o ură oarbă ca-n Pacific doar un peşte, avea bătrânul meu
trei aripi de gigant, el poposi din Spania-n Levant,
apoi a fost un înecat frumos, zâmbea timid din piele şi din os,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritmul pandorei

Dansează cu mine în nopţi fermecate
şi hai să intrăm în sălbatica horă
a ielelor mândre, dorite,-aşteptate,
de fauni ce tremură-n ritm de pandoră.

Să-ncingem pământul, să facem s-apară,
sub paşi strecuraţi printre raze de lună,
din recele iernii, preludii de vară,
din voaluri de noapte să facem cunună.

Să fim: eu, un faun, iar tu, printre iele
aceea pe care o-aştept să-mi arate
ieşirea-mpreună din visele mele
în viaţa reală ce-adună din toate.

Ne fie pandora şi dansul plăcere
în lumile-ascunse în nopţi de tăcere.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare şi poezie

Mă iartă, domnişoară, că-ţi dăruiesc o floare,
E floarea minunată, cântec şi poezie.
Doresc întreaga viaţă să zburde-n căprioare,
Iar inima să-ţi bată valsând o melodie.

Hangiul fericirii să te invite-n taină
La masa cea de piatră sculptată de Brâncuşi,
Şi să-ţi îmbrace visul, mirajul, într-o haină
Când fredonezi minunea în ritmuri de arcuş.

Mă iartă, domnişoară, că-ţi dăruiesc o floare!
E poate o dorinţă venind din veac străbun.
În tine porţi mereu grădinile solare,
Iar gândul este paznic pădurilor de-alun.

Şi dragostea, vâltoare pe margini de cascadă,
Vibrează în arpegii, note-mplinind iubirea,
Căci paşii tăi şi dorul dansează pe-o estradă
Să apere, de stânci, mireselor menirea.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicu Petria
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Itinerar simbol

Sunt descendentul unei premoniţii
Din persistenţă şi proprie iniţiativă
Mă simt stingher poate nu singur
Ca într-o povaţă rostită din strămoşi
Preludiu unui ascendent specific
Înţelepciune palpabilă cu fard străvechi
În genul unui răsărit de sintagme pure
Vibraţii exoterice îmi tremură în vine
Din alte epoci printre raze de lumină
Străluciri palpitante pe trasee emotive
Dinspre ficţiuni spre realităţi abstracte
Mai efemer când îmi prevăd destinul
Mai adânc ca visul unui infinit alert
Mai fugitiv decât lumina albă-n transă
Of câte străfulgerări îmi răscoliră gândul
Şi plăsmuiri clocotitoare de poeme
Multiple faze se mai succed pe roluri
Cu plăsmuiri asocieri şi combinaţii
Răstălmăciri cu iz de viziune şi legendă
Văpăi ce ard în ipostaze fremătând

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (24 decembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Serenitate

când mă simt floare când mă simt pom
petale şi frunze sunt gândurile mele
s-au trezit sentimente cu esenţe de rom
emoţii solare circulă sub piele.

zilele-s decorate cu corole de lumină
vise curcubeice prind ritmuri şi culoare
romantismul verde mă menţine senină
prietenii solare vreau să mă înconjoare.

mă poartă în extaz aripi de anvergură
splendori din univers strâng cu ardoare
iubiri fără păcate vibrează în nervură
surprizele nopţii sunt mângâieri stelare.

am primit de la viaţă tot ce mi-am dorit
visul de afirmare pluteşte-n infinit.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngăduinţa veşnicilor fapte

La masa stelelor întinse-n cer şirag
Cântă veşnicia pe un vârf de ac,
Serafică asculţi, vieţii selectezi
Poezia dulce-n care mă visezi.

Coboară înflorirea-n umeri tărăboi,
Inima ascunde-un fluture vioi,
Bate din aripi în forma de statuie
Cu dragostea cea dulce şi-amăruie.

Şoaptele se-ntrec să ţină poezia
În vraja împlinirii cu mândria,
Zorii vieţii în zodii stau deschise
Femeilor ce tăinuiesc în vise.

Tu ai cântat serafic ritmului festiv
Rotunjind misterul în diminutiv,
Cer îngăduinţa veşnicilor fapte:
Sădeşte-te în mine, zi şi noapte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritmuri frenetice

muzica mă ţine-n ritm de frenezie generală
purific în vibraţii stările de tristeţe
se umplu toate golurile de plictiseală
vidul se converteţte la plenitudini măreţe.

pasiunea muzicală crează mari revelaţii
cu ea descopăr noi viziuni despre viaţă
trăire completă, avânturi cu reacţii
ca zborul spre stele cu zâmbet pe faţă.

muzica-i remediu împotriva disperării
ea deschide veşnici de seninătăţi
farmecul eteric transparenţa visării
pe aripi de cântec traversez cetăti.

sufletul transfigurat la marginea mirării
pătrunde-n lumea artei cu personalităţi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!