Citate despre sfaturi și vorbire, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la sfaturi și vorbire, dar cu o relevanță mică.
O! dulce mămică
O! dulce mămică, ce mult te iubesc,
M-ai purtat în pânteci, m-ai ajutat să cresc,
M-ai învățat în lume, cum să vorbesc frumos,
Să mă comport în viață, cat mai omenos.
Mi-ai dat sfaturi bune, cum să trec prin viață,
În această lume, tu mi-ai dat povață.
Tot binele din lume, mămico ți-l doresc,
Să ai mulți ani în viață, cu tin' să mă mândresc.
Astăzi e ziua ta mămico, și-ți spun că te iubesc,
Despre tine-n lume, frumos am să vorbesc.
Ești o mămică bună, ai grijă de mine,
Să pot crește mare, cândva te voi susține.
Îți mulțumesc mămico, pentru tot ce faci,
Te-ador așa de mult și tare tu îmi placi.
La mulți ani! mămico, să mă iubești mereu,
Te las în grija, lui bunul Dumnezeu
poezie de Angelin Leru (21 februarie 2019)
Adăugat de Angelin Leru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tuning
A luat-o de soție
După ce a aplicat
Sfatul ce, de prin pruncie,
Maică-sa i-a repetat:
"În femei, să nu te-ncrezi,
Căci, sub chipul lor fardat,
Nu știi, maică, ce-ai să vezi.
Ia-o după îmbăiat! "
A lăsat-o să se spele
Și-a privit-o mai apoi
Pe-ndelete, -n toate cele,
C-o figură de vulpoi.
Roșie-n obraji, c-o piele
Ca mătasea: fină-fină,
Ce să mai vorbim de-acele...
Mijlocel ca de albină,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe patul de moarte
Un om pe patul de moarte lasă instrucțiuni
privind împărțirea averii sale celor trei fii.
El își devotase tot spiritul pentru educarea acestora.
Acum, ca trei cedri, ei stăteau în jurul lui,
tăcuți și puternici.
El i-a spus judecătorului din oraș: " Încredințez toată moștenirea
aceluia dintre ei care este CEL MAI LENEȘ."
Apoi a murit, iar judecătorul i-a adunat pe cei trei:
" fiecare dintre voi să-mi explice felul în care este leneș,
astfel ca eu să înțeleg exact CUM sunteți voi leneși".
Gnosticii sunt experți in lene. Ei depind de ea,
pentru că ei încontinuu văd pe Dumnezeu lucrând în jurul lor.
Recolta vine întotdeauna la timp, deși ei
nici măcar nu-și ară ogorul!
Hai! Povestiți în ce fel sunteți leneși.
Fiecare cuvânt rostit este un acoperământ al sinelui interior.
[...] Citește tot
poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vă aducem flori în glastră
Sunt copil, boboc de floare,
Școala îmi este grădină,
Dumneavoastră sunteți soare
Care mie-mi dă lumină.
Prin cuvinte și prin fraze,
Din cărți îmi trimiteți raze.
Mă învățați cum să vorbesc
În graiul dulce românesc.
Sunteți luminător de minți,
Exemplu bun pentru părinți.
Tuturor ne dați povață
Despre lume, despre viață.
Pentru lumina ce primim,
Cu mult respect vă mulțumim.
Iar de ziua dumneavoastră
Vă aducem flori în glastră,
Un munte de sănătate,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (4 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privit cu suspiciune
dacă nu vorbesc prea mult
lumea spune că sunt un tăcut periculos
care gândește prea adânc
și ori mă ignoră ori mă provoacă
dar niciodată nu mă apreciază
cel mult sunt privit cu suspiciune
mă prefac a nu observa nimic
și las pe fiecare să-și spună păsul
pentru că atunci știu
să-i surprind cu un sfat
plin de interes
atunci oamenii se contrazic
și încep să creadă
nu-n auzite
ci-n experiența proprie
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clima
Azi de dimineață
Puțin am citit
S-a pornit zăpada
Sudul iar îngheață
Stau și beau cafea
Nu prea vad de ceață
Despre anotimpuri
Am vorbit în timp
Clima iar mă face
Să spun ceea ce simt
Parcă iarna asta
Nu mai vrea să treacă.
Pomii înfloriți
Îmbrăcați în gheață
Gluma de iubire
Nu mă mai dezgheată.
Am trecut târziu
Cu un sfat banal
Să plantați un pom
Cu țurțuri pe ram
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Calancea (23 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul Zaverei
La Zavera
Popa Florea
Prohodește
Și citește
Din scriptură
Și din gură
Pentru glia
Rumânie
Sărăcie.
Cei o mie
De haiduci.
Cu plete lungi
Stau se-nchină
Pân-la tină
- Tudor domnul
Este omul,
Zice Petre
Lat în spete
- Sfaturi drepte
Ni le dete:
[...] Citește tot
poezie din folclor românesc
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cei care m-au vrut frumoasă
Plâng gutuii în livadă, dezgoliți, bătuți de ploaie
Și în piept încep să-mi ardă, amintirile-n văpaie...
Uite, se mai duce-o toamnă, ruginește-n tâmple viața,
Și mi-s anii blândă damnă, ce-au încununat povața.
Nu-i regret deși făcut-am, din furtuni noi curcubeie
Și paharele umplut-am cu speranțe de femeie.
Mă grăbesc tot mai agale, căutând frumosu-n toate
Zorii îmi sunt madrigale și-înserările-s bogate
În trăiri duminicale, ce au orizonturi date
Când, inima-mparte-ocale, cu emoție brodate.
În cotloanele gândirii, adunat-am mii de taine,
Șlefuind darul vorbirii îmbrăcat-am doru-n haine
Și-am ascuns tâlcul iubirii și ne/împliniri tăcute
În metafora uimirii și-n sintagmele durute.
Cei care m-au vrut frumoasă au pierdut lupta cu mintea
Ce-am iubit-o luminoasă, totdeauna fiind puntea,
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În singurătate
E-n amurg și dinspre vale,
În revărsare de petale
Florile răspândesc parfum;
Nimeni nu mai e pe drum...
Nici vântul nu mai adie
Și-i liniște pe câmpie.
În acest splendid decor,
Stând pe verdele decor,
Cu cântec plin de nostalgie,
Cu zâmbet de melancolie,
Plutind pe aripi de mister,
Colind oceanul de eter,
Străbat pe drum de ochi ascuns
Și văd ce gândul n-a pătruns.
Apoi din spațiul infinit
Cobor în suflet pustiit...
De lume sunt departe mult,
Singur vorbesc, singur ascult,
Mă bucur singur, singur plâng,
Singur deșertul vieții-nfrâng.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din În singurătate (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La sfat
În geam răsare luna plină,
Sufletul îmi este golit de lumină,
Acum se întâmplă o bucurie,
Crăiasa nopții îmi vorbește doar mie.
Ascult tăceri, povești inedite,
Cu luna la sfat îmi par infinite.
În tâmple îmi bat ciocane de dor
Aș vrea sa te strig, dar glasul mi-e gol.
Doar tainele nopții sunt simple și grele
De vrei să înțelegi, vorbește cu ele,
Așa cum odată, copilă fiind
Priveam la fereastră copaci adiind.
Și greierii cântă prin ierburi de vară
A lor armonie răsună în seară,
Prin toată peluza sclipesc licurici,
O, tu, lună plină, mai stai pe aici!
poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un sfat
Când cineva îți spune, din mândrie un sfat
Înainte ca să-l zică, tu îl ști de fapt
Și cum criticii goale îți aduce
Mai bine de te-ar pune răstignit pe-o cruce.
Nu că te rănește, dar îți ia la palme nervii
Și nu că îți vorbește sau că s-ar împotrivii
Vorbele lui te lovesc, nu c-ar vrea să te-ajute
Ar vrea să-i mulțumești când buzele-ți sunt mute?
Îl aprobi îi dai și mâna, nu eziți să-i mulțumești
Și aproape deschizi gura, te prefaci că larg zâmbești
Porți tu masca bucuriei! De i-ai scrie pe-un bilet
Cum îți fierbe al tău suflet și de-atâta timp stă fiert.
poezie de Ilie Dragomir (4 octombrie 2011)
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine moare
Moare câte puțin cine se transformă în sclavul obișnuinței,
urmând în fiecare zi aceleași traiectorii;
cine nu-și schimbă existența;
cine nu riscă să construiască ceva nou;
cine nu vorbește cu oamenii pe care nu-i cunoaște.
Moare câte puțin cine-și face din televiziune un guru.
Moare câte puțin cine evită pasiunea,
cine preferă negrul pe alb și punctele pe "i" în locul unui vârtej de emoții,
acele emoții care învață ochii să strălucească,
oftatul să surâdă și care eliberează sentimentele inimii.
Moare câte puțin cine nu pleacă atunci când este nefericit în lucrul său;
cine nu riscă certul pentru incert pentru a-și îndeplini un vis;
cine nu-și permite măcar o dată în viață să nu asculte sfaturile "responsabile".
Moare câte puțin cine nu călătorește;
cine nu citește;
cine nu ascultă muzică;
[...] Citește tot
poezie de Martha Medeiros
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cântul V
Lăsând acele umbre și plecând,
urmam deci urma dulcelui meu duce,
când, dindărăt, cu mâna arătând,
un duh: "Ia vezi, că parcă nu străluce
lumina-n stânga celui de desupt
și ca și-un viu el pare-a se conduce!"
Când m-am întors, văzui că ne-ntrerupt
fixat eram de-a lor căutătură
eu, eu și jos al zilei luciu rupt.
Atunci Virgil: "Ce gând nebun te fură,
încât și-urcării-acum zăbavă-ți face?
De-acești de-aici ce-ți pasă ce-și murmură?
Urmează-mă, iar ei șoptească-n pace!
Fii tare ca un turn ce nu-și clătește
coroana-n vânt, de-ar bate-oricum îi place.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul XXVII
Fiindc-apoi sfârșit vorbirii puse
și dreapta-n sus și-n liniște stătea,
cu voia dulcelui poet se duse.
Când d-alta ce din dosul ei venea
spre vârfu-i fuse-atenția-ne-ndreptată
prin sunetul confuz care-l scotea.
Precum siculul bou, ce-ntâiași dată
mugi cu plânsul cui l-a plăsmuit
cu pila sa și drept îi fu ca plată!
urla cu glasul celui chinuit,
încât părea cuprins de suferință
deși de-aramă-ntreg era cioplit,
astfel să iasă neavând putință,
nici drum, din foc, cuvintele lui fură
în felul său dintâi doar străduință.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Infernul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ruga unei mame
Veniți! Veniți acasă cât încă mai trăiesc!
S-aude ruga mamei, la capătul de fir:
Atât cât pe pământ pot încă să pășesc
Și, înainte de-a ști drumul spre Nadir,
O taină aș dori să vă împărtășesc.
Veniți mamă pe-acasă cât încă mai respir,
Cât ochiul prins sub cearcăn se poate bucura,
Degeaba mă veți plânge la cruce-n cimitir,
Doar somnul veșnicinei puteți a-mi tulbura
Și-aprinde-o lumânare și a stropi cu mir.
Veniți acasă mamă cât n-o fi prea târziu,
Să vă arăt ce straie-s în cufărul de lemn!
Cănd fi-va despărțirea și-n jur va fi pustiu
Iar dangătul de clopot va da și el un semn,
Atunci, copiii mamei, să știți că-i prea târziu!
Veniți să mai vorbim de rost și-orânduirea
Acelor creștinești, să nu vorbească satul
[...] Citește tot
poezie de Ionica Bandrabur din 101 pași spre nemurire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurg
Se-aprind rând pe rând felinare de seară,
Și-amurgul mai plânge lumini delicat,
Și țiuie-a greieri ca ultima oară,
Romanță de taină și gând nechemat.
Doar eu și amurgul, acum față-n față,
La sfat, ochi în ochi, amândoi ne vorbim,
Ne spunem de toate, de moarte și viață,
De bune și rele și-ndrăznim să zâmbim.
Mă-nvălui cu el și se-nvăluie-n mine,
Ne ținem de cald unu-ntr-altul băgați,
Că-n noaptea ce vine nu-i chip de mai bine,
Iar timpul ne-ngăduie și ne face uitați.
Și-așteptăm ca in zori s-auzim simfonia,
Ce mierla o cântă doar pentru noi,
Și-n umbrele nopții să simtim bucuria,
Efemeră simțirea, efemeri amândoi.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povețele mamei
Oh, mamă bună ce mă-ndemni să fiu mai bun și iertător cu cei din jurul meu!
Oh, mamă dragă ce mă-nveți respectul
Față de părinți, profesori, colegi, vecini, rude, prieteni, sau orișicine,
Că-i om pe străzi sau cunoscut, că-i vechi prieten sau iubit,
Că-i bogat sau sărac, un om oarecare,
Lipsit de iubire, ori lipsit de valoare,
De suflet, de vis,
Ori că-i om de temut,
Sincer sau prefăcut,
Cu toți trebuie să ne iubim și să trăim armonios...
Să ne surprindem zi de zi, cu sărutări, cu zâmbete duioase
Cu lacrimi în ochi să retrăim momentele din viața asta frumoase
Când inimile vorbesc în șoapte, colorând în violet... iubirea.
poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lia: Luci, oprește, te rog! Vreau să cobor aici. Îți mulțumesc că m-ai adus, dar o să merg singură până acasă, pe jos. Nu-i foarte departe...
Lucian: Ce tot vorbești? Cum să pleci singură? Și mai ales, pe jos?
Lia: Păi... Eu nu locuiesc aici.
Lucian: Știu că nu tu; aici stau eu. Te duc eu acasă la tine, cu mașina, puțin mai târziu. Te rog... Ești invitata mea.
Lia: Dar...
Lucian: Hai, numai puțin, să-i vezi pe Rikky și pe Nero!
Lia: Părinții tăi sunt acasă?
Lucian: Dacă sunt?!... Salut, blondule! Sunt. Sunt acasă...
Iulian: Luci... Te-ai întors; tot cu mașina asta, din câte văd. Dar fără body-guarzi și cu altă domnișoară, nu cu cea blondă. Tot colega ta e?
Lia: Laura-Lia Stancu, domnule.
Iulian: Ah, da, consilierul misiunii; cea cu sfaturile. Ai început deja, de pe acum să-mi sfătuiești fiul, domnișoară? Ai mare grijă cu el, are nevoie de niște sfaturi...
Lucian: Termină, blondule!
Iulian: Desigur, domnule comandant. Haideți în casă! Dar sper că dumneata, domnișoară, nu mai ai alte animale; cred că Rikky și Nero ne sunt de ajuns.
Lia: Nu, domnule, eu n-am decât un motănel gri, acasă...
Lucian: Un motănel gri? Haide, te rog... Nu te mănâncă nimeni!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor de fluturi
A trecut atâta vreme
C-am uitat să mai socot,
Am uitat a mă mai teme,
Și din suflet să te scot.
În noapte vorbesc cu luna
Și cu stelele vorbesc,
Aș vrea pentru totdeauna
Cu ele să mă sfătuiesc.
Cer păreri, ele-mi dau sfaturi,
Îmi arată calea bună,
Și plec într-un zbor de fluturi
Departe de-a ta minciună.
Voi cunoaște poate teama
Iubirii ce nu corespunde,
Și poate îmi voi da seama
Că nu mă mai pot ascunde.
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Isac (25 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Problema băboaielor și băboilor
Pe aici umblă puzderie de băbăciuni
de băboi cu coșuri pe fese
de plângăreți și plângărețe
din lipsa unui film turcesc.
Umblă băboi cu ruj pe labe
și babe cu băboi pe dinți
și te cotrobăie-n silabe
să te înjure pe la Sfinți.
Această șleahtă de cadavre
cu poezia pe cântar
păcat de câini că sunt numite" javre"
eu le-aș numi pe ele
așadar.
Aceste cârtițe poete
Acești cârțoi cu dicționar de rime
acestor fete mari de poezie fete
acestor bobârnaci de sinonime.
Ce nu mai stați pe-acasă să vă lingeți
din diplome
prăfosul anonim?
[...] Citește tot
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre sfaturi și vorbire, adresa este: