Citate despre Soare și flori, pagina 39
Gând înverzit
Îmi fac intrarea pe o foaie albă,
În zori ajung la forma unui om,
Adun toate tăcerile-n zăpada
Pe care primăvara a agățat-o-n pom.
Aș scrie într-o grădină însorită
Și liniștea aș lua-o dintre flori,
Aș umple foaia care-i cucerită
De vers lipit de soare fără nori.
Când scriu acum, mi-e dor de primavară
Și port în gânduri versul înflorit,
Iubirii dărui veșnica povară
A gândului ce-a stat și-a înverzit.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde-s viață anii mei
Unde-s viață... anii mei?
Doar tu știi ce am făcut,
Tu m-ai pus în păr scântei
Și speranțe-n așternut.
Unde-s clipele nebune
Și iubirile... de ieri?
Numai tu îmi poți a spune,
Dintr-o mare de tăceri.
Unde-s viață... anii mei?
Rătăciți prin astă lume
Și-mbrăcați în flori de tei,
Pentr-o dragoste anume.
Te tot duci ca o nălucă
Înspre visele... deșarte,
Ai pus soarele în furcă
Și-amintirile-ntr-o carte.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primavară
Miroși a flori de primăvară,
A brândușă, a tămâioară.
Căldură emani prin orice por,
Să-mi aline al meu dor:
Dor de copaci înfrunziți,
Dor de ghiocei pitici,
Dor de păsări cântătoare,
Dor de ploi trecătoare,
Dor de soare strălucitor,
Dor de liliac mirositor,
Dor de râsete pe câmpii,
Dor de viață, copilării.
Miroși a liniște, a iubire,
Gânduri bune și fericire.
Emani prin pori doar bunătate,
Primăveri îndepărtate.
Privirea ți-s copacii înfrunziți,
Ghiocei abia înfloriți
Zâmbetul strălucește-n zare,
[...] Citește tot
poezie de Adriana Monica Burtea
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lângă leagăn
Dormi acum, odorul mamei,
Dormi că ești pe prag,
Strânse-n aripa năframei
Flori de rug ți-am pus, din vale
Roșii strămături de bete,
Să fii drag așa la fete,
Cum ești drag măicuței tale,
Dragul mamei, drag.
Ieri pe când cântau cocoșii,
Peste piept ți-am pus
La cămașă panglici roșii,
De deochi, ca el să piară
Unde spaime-l înspăimântă
Și cocoșii-n zori nu-i cântă
Să rămâi curat, ca fața
Soarelui de sus.
Dormi în pace și te scoală
Tânăr plugărel!
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara-n crâng
Cu frunze negre, cu flori de soc,
Mă ține primăvara-n loc,
În crângul mic pe care-l știi
Cu dragostile fumurii.
De iarbă crudă și de lut
Mi s-a făcut dor neștiut,
Obrazul la pământ l-am pus
Să-mi amintesc de-un dor apus.
Dar altcum inima-i zvâcnea,
Pământului, sub fața mea,
Îndepărtate țări și ape
Veneau din toate, mai aproape.
Am pus urechea la pământ,
Să prind o pulbere de cânt,
Dar firul mic, ca de vioară,
Un cântec larg mi-l împresoară.
[...] Citește tot
poezie clasică de Maria Banuș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Averea sufletului...
Aș vrea să fie un soare galben arzând,
ploi sau vânt în murmur curgând,
flori, păsări și fluturi spre soare zburand,
balans de lumini pe cer cuprinzând,
iar traiul omenesc se-nalță suferind
și esența divină din sfinți, viața ocrotind.
poezie de Eugenia Calancea (10 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soldatul [The soldier]
Dac-o să mor cumva, așa gândiți de mine:
Că pe-un ogor străin e o bucată
Ce veșnic Anglia va fi. Și-acolo bine
Țărâna mea mereu va sta-ngropată;
O pulbere ce-a fost de Anglia născută,
Ce i-a dat flori și-alei să hoinărească;
De văi udată mult, de-al ei soare bătută,
Trup englezesc, suflare englezească.
Și-acest suflet al meu, spălat de orice vină
Un puls, și-atât, în mintea veșniciei
Va da 'napoi gândirile ei toate;
Și sunete și visul de lumină;
Și râs și ce-a fost drag prieteniei,
Sub cerul englezesc, cu bunătate.
poezie de Rupert Brooke, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpuri
Iarna-i încă-n mine, sloiuri picurând,
Am pierdut și timpul din vremuri ce-au fost,
Cu speranța vie c-or fugi curând,
Vise colorate se zbat fără rost.
Drumurile, toate, le-am uitat pe rând,
Rătăcită-n doruri, mă caut în van,
Pe tarabe,-n târguri, aș vrea să le vând,
Dar se pare, însă, nu iau niciun ban.
Roabă îmi sunt mie gând necugetat
Limanul se-ascunde, peste văi și munți,
Într-un fel anume, ce n-a existat,
Îmbrăcat în soare, cu ochii cărunți.
Și-atunci, primăvara se așterne-n vis,
Florile ca macii vor scrie pe cer,
Se întâmplă, tocmai, cum ne este scris,
Ruga-i împlinită, ce-aș putea să cer?
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colibriul
Colibriul verde, rege pe coline,
Văzând greaua rouă și un soare blând,
Strălucind în cuibul tors din ierburi fine,
Raze răcoroase-n aerul vibrând,
Zboară la izvorul apelor vecine,
Unde-n bambus marea vuietul și-a frânt,
Unde-asoka roșă, cu-adieri divine,
Înflorește-n inimi jilav fulger; vânt,
Către floarea de-aur se coboară-n poză:
Dragoste atâta bea din cupa roză,
Până îl ucide, neputând s-o sece
Pe-a ta gură pură, prea-iubită, scut,
La fel al meu suflet moare și petrece,
Parfumând-o, grabnic, primul meu sărut.
sonet de Leconte de Lisle din Poeme barbare, traducere de Savin Badea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aici,unde viorile canta
Visez cu ochii deschiși
un colț de paradis se deschide
soarele auriu apare
e stare de bine,
inchidere a pleoapelor grele de vis
gânduri îmi poartă pașii
prin iarbă,
flori
și mare...
auzi cum sună valul?
cântă melodia sufletului
în acord de zefir
dezmierdând plete lungi de alge
acum....
când primăvara
etalează veșmânt de curcubeu.
Desfac palmele;
din brațele zefirului
culeg sunetul mării
în mângâierea caldă a soarelui
[...] Citește tot
poezie de Maria Nicolae
Adăugat de Mona Dinici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără El, Crăciunul nu ar exista și nu ar avea niciun motiv să existe!..
Omule, rupe o bucățică de pâine din bucata ta de pâinea,
șiîmparte-o cu cei rătăciți și departe de casă.
Și când de Crăciun ne veselim în numele Lui,
ne facem cadouri unul altuia,
Amintește-ți că El ne-a dăruit cerul înstelat,
soarele,
luna,
pământul cu pădurile,
munții și oceanele lui
și toți cei care trăiesc și trec prin ele.
El ne-a dat toate pajiștile verzi
și tot ce înflorește pe ele și dă roade.
Și S-a pogorât pe pământ și S-a dat pe Sine Însuși pentru noi.
Este timpul ca omenirea să realizeze că Iisus Hristos
nu este stăpânul sau slujitorul nostru;
Este conștiința noastră.
Hristos este inima noastră.
Fără El, Crăciunul nu ar exista
și nu ar avea niciun motiv să existe!
Acesta este Crăciunul sfânt!
poezie de Camelia Oprița din WordPress, Condeiul de Aur (25 decembrie 2005), traducere de Ioan Tudor Tudoran
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul - creație sfântă
Azi, în lacrima zorilor, fața mi-am scăldat.
În parfumul florilor, sufletul mi-am adăpat.
De la soare am primit, lumina în privire.
Cerul sfânt mi-a dăruit, tainică iubire.
Sunt un om ființă cultă, între multe câte sunt,
Un om creație sfântă, a Domnului pe pământ.
Adânc mă plec și mulțumesc, creatorului meu sfânt,
Că mi-a dat ca să trăiesc, un timp, pe acest pământ.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am plâns aceeași lacrimă amândoi...
Tu ai plecat, dar ești aici cu mine,
Să-ndeplinim destinului cuvânt...
În rostul scris al legilor divine
Nu poți desprinde cerul de pământ.
Ne-a fost sortită o singură lumină,
Un singur cer, un soare și-un pământ,
Un singur Eden ne va fi grădină
Și viață doar un singur legământ.
Am fost legați de-o singură chemare,
Un singur rost și-un singur adevăr.
Cum poate trece timpul în uitare,
Când am crescut aceleași flori de măr?
Același gând l-am prefăcut în șoapte,
Același dor iubirea ne-a cuprins,
Am străbătut aceeași zi și noapte
Și-aceleași timpuri tâmplele ne-au nins.
[...] Citește tot
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt clipa unui fluture în zbor
Sunt floarea ce râde în soare,
sărutul de fluture mângâie ușor,
ecoul zborului său vibrează
frumusețea iubirii de o clipă.
Sunt clipa unui fluture în zbor
rămasă cu privirea pierdută
după aripa ce se zbătea,
mângâindu-mi petalele ude.
poezie de Eugenia Calancea (13 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire sfântă
Mă întreb dacă aș putea opri,
pentru o clipă, lacrimile ploii
când zorii se revarsă
din umbre tremurânde
și-n raze de lumină
soarele răsare
din visul fără nume
tristețea să dispară
cu o dulce rugăciune
iubirea-n valuri mă înconjoară
lângă voi, locul l-am găsit
sufletul de dragoste-mi cântă
adun parfum din stele
brodez cu el apusul
să gust răcoarea iernii
am adunat flori
pe care primăvara le-a așezat
în drumul meu
împrumutând raze de infinit
să împart cu voi nesfârșite bucurii
[...] Citește tot
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutăm
Căutăm soarele când cerul e acoperit de nori.
Căutăm frumosul când grădina n-are flori.
Căutăm sănătatea după ce ne-îmbolnăvim,
Căutăm tinerețea după ce îmbătrânim.
Căutăm prietenii pe care i-am pierdut,
Căutăm înălțarea atunci când am căzut.
Căutăm totul.
Ce căutăm, nici noi nu știm.
Căutăm viața când este prea târziu.
O căutăm, dar n-o mai găsim.
poezie de Dumitru Delcă (7 ianuarie 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
XI
Eu care am dormit
(atâția ani)
fără foc, fără opaiț
eu care îmi îmbrățișam doar
umbra mea tăcută
mi-am dezvelit buzele
ca să preaslăvească
venirea ta.
Atât de sărac eram, iubire,
atât de sărac
încât nu aveam în palmă nicio mângâiere
ca să îmi cumpăr ceasurile
în care nu aveam obolul unui sărut
ca să-l dau căpitanului umbrelor
să mă treacă pe celălalt mal.
Toată viața mi-am risipit-o
săpând în pustie
și așteptând fără să o cunosc
sămânța privirilor tale.
Călit
[...] Citește tot
poezie clasică de Yiannis Ritsos din Simfonie de primăvară (2009), traducere de Tudor Dinu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cheia
Tu ești grația, zambila ascunsă
De-o privire sedusă,
Floarea rară cu miezul schimbat
De cheia secretă a unui bărbat.
Ești eclipsa rotundă de soare
Proiectată pe sufletul meu,
Trupul tău luminează și arde
Și-n interiorul cheii sunt eu!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Meditație "Toate-s vechi și nouă-s toate'' M. Eminescu
În calea timpurilor care trec
Ca viitor mi-apare-ntreg trecutul;
Mă strânge-n lanțul greu necunoscutul
Și-n idealul cu care-mi petrec,
Îmi aflu veșnicia mea și scutul.
Un fluture-n livada înflorită
Se rătăcește-n razele de soare,
Gustând nectar, ciupind din floare-n floare.
În capătul livezii mărginită
Și-oprește zborul--floare obosită!--
A obosit dar tot ar vrea să zboare...
Se-așează jos pe-o galbenă petală
Și-și înfrânează-al aripilor zbor,
Și capul mic l-apleacă-n jos, ușor.
Adoarme-o clipă, somn cât o clipeală.
O, dulce-i somnul muncitorilor!
Se mistuie pe dat-întreaga lume
[...] Citește tot
poezie clasică de Nicolae Martinescu din Brevi finietur... (1926)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cățelușul Zmeu
Gâsculița mea cea mică
Este tare frumușică.
Are aripi lungi, pufoase,
Gulerașe-gulerașe.
Cârdul de surori o -ntreabă:
- Surioară, vii la iarbă?
- Nicidecum nu voi veni,
Sunteți tare cenușii.
Eu sunt albă ca o floare,
Voi prea negre pe spinare!
Vezi ce aripi lucitoare?
Nourași bătuți de soare...
- Tot ne spui că ești frumoasă,
Zise gâsca cea mai grasă.
... Dar ai glasul fioros,
Zise alta fără rost.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din cartea pentru copii - Povestiri și poezii La Castelul Regelui -
Adăugat de Mircea MONU
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Soare și flori, adresa este: