Franţa şi România

Ochelari de cal

Nu are nicio logică politica
aleşilor poporului
Niciun tiran luminat
n-ar putea scoate
România
la
liman
Suntem
o
ţară condamnată
Şi
trebuie
să executăm
sentinţa
la
locul de muncă
infernul cotidian
Avem vecini buni
şi
indiferenţi

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (5 februarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939) – Astăzi, se ştie că, cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) "Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine", românul Dr. Ştefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al Academiei Române, 1990), publică în 2 volume "Psihologia consonantistă", 1938-1939, la Editura "Maloine", Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini), în care stabileşte legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acesta face "paşi peste graniţele psihologiei" trecând de la om la alte sisteme complexe (comunităţi, organizaţii sociale etc.), inventând o nouă ştiinţă: Cibernetica.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui nea Iancu Caragiale

Chiar dacă anii trec agale
Şi-n raiuri ochii şi-a deschis,
La fel şi azi, prin ce a scris,
E viu nea Iancu Caragiale;

Îl regăsim în mod burlesc,
Cu-acelaşi zâmbet ceas de ceas,
"La Moşi","La poştă", la taifas,
Unde-i "Boborul" românesc,

În vreo "Fifină", "Marghioală",
Sau în vreun Rică, Pristanda,
La vreo "Pastramă trufanda"
De pe "La hanul lui Mânjeoală",

În cei de-şi vând, simandicoşi,
Un Farfuridi, orator,
Un Dandanache, luptător,
"Parlamentarele gogoşi",

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Franţa, perioada de sarcină nu este o problemă atât de extraordinară ca aici, în România. Noi n-avem greţuri, pofte, toate astea sunt psiho-somatice, noi mergem la serviciu până în ultima zi, iar după, ne reluăm imediat lucrul. E frumos, se bucură toată lumea, facem tot ce trebuie să fie bine, dar nu-i dăm atâta importanţă. Şi folosim produse de îngrijire, creme, absolut în continuu, tot timpul sarcinii.

citat din Domnika Ghika
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turixmul românesc intenţionat

la gara de coşmar Lehliu-Gazdă
Tanţa şi Costel comandă
la masa de bine
facere din câmp
bere-mici-bere-mici-bere-mici -

sceleratu lui Ciopârţeanu, ah, nu trece pe-aici
(eu aş zice că-i plictiseală)
spune cocardul Păun
decorat
cu Nelegiunea Franceză (?!)
pentr-un Fapt
re
probabil cu-nregistrări
de cacao -

la televizor se vede alb
negru e un tip mai atletic mai în
erecţie prelungită - oare
ce va zice dacă va zice

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vede că orice prost poate primi "Steaua României", emigrează în Franţa; măcar acolo se dă "Legiunea de Onoare".

aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drum bun, România

Cu francezii... zmei de zmei,
Am băgat spaima în ei.
Şi România, la Paris,
Deja trăia un frumos vis.
Cu Elveţia cam relaxaţi,
În a doua repriză, intimidaţi.
Parcă de la vestiare
Sosise alte adversare.
Şi cu Albania, din păcate,
Meciul pe viaţă şi pe moarte,
L-am pierdut foarte ruşinos...
Suntem pe patru, cel mai jos.
Visul frumos s-a terminat
Acasă primii am plecat.
Români-s şocaţi, uimiţi,
Noi ne credeam favoriţi.
După ani şi ani de aşteptare
Venise o şansă unică, mare.
Dar de jucători ratată,
Ne merităm această soartă.

[...] Citeşte tot

poezie de Alina-Georgiana Drosu (20 iunie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939). Dr. Ştefan Odobleja (1902-1978), publică în 2 volume "Psychologie consonantiste ", 1938 şi 1939, la Editura "Maloine", Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini), în care stabileşte legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Astfel, a ajuns la definirea celor 9 legi universale, printre ele fiind legea reversibilităţii / cercului vicios, feed-back. Cele 2 volume reprezintă conceptele şi studiile pentru o nouă ştiinţă: Cibernetica.

Ştefan Odobleja în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine, spectator român vibrând de două ori cu scenă, surpriza serii a fost Viorica Cortez, pe care nu am ascultat-o până acum în niciun spectacol. Premiul cel mare de anul acesta la Concursul "Enescu", s-a dovedit mai mult decât pe deplin meritat. Am admirat-o pentru muzicalitatea ei cuceritoare, pentru glasul egal cu un timbru mângâietor, pentru frumoasa ei concepţie a rolului. Nimic ostentativ în cânt şi în joc: Dalila nu a fost o curtezană dură, gândeşte Viorica Cortez, ci o femeie cu farmec, care ştia să dea voluptăţii iubirii o poezie suavă. Şi apoi, bine au remarcat francezii: "plastica scenică!".

Ada Brumaru în Însemnări răzleţe (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virusul nu face deosebire

Mă uit cu mare uimire
cum pe-întreaga omenire
corona pune stăpânire.
Nu face deosebire.
Nu ţine cont de naţie,
Nu-i intrăm în graţie.
Fie chinez sau japonez,
fie român sau albanez,
spaniol sau chiar francez,
italian sau anglican
american sau german...
Ea pe tot globul s-a întins,
Pe toţi în casă ne-a închis.
Nemulţumită cu atât,
Pârdalnica vrea mai mult.
Ne trimite-n carantină.
Apoi fără nicio vină,
Sufletul din noi îngheaţă
Şi ne lasă fără viaţă.
Ea nimic nu ocoleşte

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (29 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca un biet şi brav român soldat, ce am fost în vechea armată română, văzând numai în ultima lună zece filme sovietice despre victoria lor, alte zece ale aliaţilor despre victoria lor, m-a cuprins deodată o nesfârşita milă după caii şi ţăranii ce au murit stupid şi total inutil în acest al doilea război mondial; Noi am dat peste 800.000 de morţi în Răsărit, alţi 300.000 în Apus; faţă de numărul locuitorilor ţării mele de atunci, avem un procent uriaş, de zece ori mai mare ca al Angliei/SUA. Despre lupta noastră doar noi vorbim, între noi, în şoaptă; deşi, eu ca bătrân sergent, ţină-ţi aminti ca astăzi, la aceasta teribilă aniversare a înfrângerii a uneia din marile puteri fasciste, noi, aşa cum ne vezi, şi ne ştii, că suntem singurul popor din Europa care, fără să fim deloc fascişti (vorbesc de armata română, în toată divizia mea - 18 infanterie Sibiu - erau doi foşti legionari din Răşinari), am luptat împotriva bolşevismului (de care ştiam şi nu ştiam mai nimic), şi fără sa fim deloc comunişti, am luptat şi împotriva hidrei fasciste. Cehii cât au luptat? Dar polonezii? Dar francezii? Dar bulgarii?

Ion D. Sîrbu în Traversarea cortinei (15 mai 1985, Craiova)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mata Hari: Sunt clona Mata Hari. Am spionat pentru trei ţări: pentru englezi, pentru nemţi, pentru francezi! Numele meu conspirativ este "Pasarea"! De aceea nemţii când au aflat că am spionat pentru englezi, mi-au spus vorba aia: "Nu e pasăre ca porcul!" Şi m-au împuşcat! Nu pe mine... originalul!... Eu însa i-am moştenit toate calităţile! Si apucăturile! Că aşa este clona! Acum am venit să spionez în România. Spionajul în România este foarte incitant! Pentru că aici politicienii sunt foarte culţi. Ei vorbesc patru limbi! Există patru categorii de politicieni: rusofonii, anglofonii, cacofonii si afonii! Rusofonii poarta nume de cod ca tataie sau bunicuţa. Anglofonii sunt numiţi lupii tineri, sunt cei care au fost în America! Cacofonii sunt oameni de afaceri! Ei au fost în puşcării! Afonii au fost peste tot! Lupta politică este sponsorizată de cacofoni! Dar o câstigă afonii!

replici din Unda veselă, spectacolul "Hotel Zodia Ciudăţeniilor", monologul "Clona Mata Hari" de Corneliu Sofronie (1996)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anul 1969 - demisia lui Gr. C. Moisil de la conducerea CCUB. În anul 1968 Guvernul României a început să dezvolte industria proprie de calculatoare. La începutul anului 1969 s-au cumpărat câteva calculatoare IRIS-50 împreună cu tehnologia corespunzătoare de la firma franceză CII=Companie Internationale d'Informatique. Atunci s-au înfiinţat multe Centre de calcul şi a început o activitate intensă de pregătire de cadre prin cursuri de informatică. Deşi CCUB nu avea suficient per­sonal, totuşi a organizat multe astfel de cursuri [2]. În vara anului 1969 Comisia Guvernamentală de Informatică (de fapt un organism politic!) a organizat o întâlnire cu toţi managerii Centrelor de calcul din ţară. La şedinţă (cred că pe nedrept) Moisil a fost aspru criticat pentru că nu folosea eficient calculatorul IBM. Cum Moisil era un om mândru, s-a supărat şi şi-a anunţat demisia de la CCUB. Probabil, el a sperat ca Decanul Facultăţii de Matematică, prietenul său de o viaţă, acad. Nicolae Teodorescu nu-i va accepta demisia, dar datorită presiunilor politice demisia i-a fost aprobată. După demisie Moisil a fost foarte afectat.

Ion Văduva în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virtuala revedere

Pentru minunaţii mei colegi de liceu (O, tempora!)

NOSTALGIC, mi-amintesc de-adolescenţă
De prima fată, primul meu sărut,
De un regulament cazon (ce exigenţă!)
Şi implicit, ce-n replic-am făcut...

EFERVESCENT, îmi amintesc de mine
Cât de timid iubita-mi atingeam
Şi ce ferice mă simţeam, în fine
Când de la ore-n grup senini chiuleam,

EMOŢIONAT îmi cunoşteam colegii
Pe care soarta-n cale-mi a adus
Şi mulţumit, eu mă simţeam ca regii
De care proful de istorie ne-a spus...

PREOCUPAT eram, într-o măsură,
De mate, de franceză, geografie
Sau de chimie, fizică, română,

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui nea Iancu Caragiale

Chiar dacă anii trec agale
Şi-n raiuri ochii şi-a deschis,
La fel şi azi, prin ce a scris,
E viu nea Iancu Caragiale ;

Îl regăsim în mod burlesc,
Cu-acelaşi zâmbet ceas de ceas,
"La Moşi", "La poştă", la taifas,
Unde-i "Boborul" românesc,

În vreo "Fifină", "Marghioală",
Sau în vreun Rică, Pristanda,
La vreo "Pastramă trufanda"
De pe "La hanul lui Mânjeoală",

În cei de-şi vând, simandicoşi,
Un Farfuridi, orator,
Un Dandanache, luptător,
"Parlamentarele gogoşi",

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi... suntem români!?

Ni s-a urcat burta la cap
Şi mâinile-s cu ghiuluri grele.
Credinţa a devenit păcat
Şi obrazul s-a-ngroşat de piele!

Vedem prin ceaţă atât de aproape,
Toţi cataractici de interese;
Copiii... diplome, nu tu carte,
Copiind... nume şi adrese.

Nu ştim că ţara-i un pământ
Şi n-are singură avut
De nu e muncă, zel, cuvânt?...
Patriotism e-n... prefăcut!

Minţiţi şi în amor, pedeapsă,
Tot nu ne-am lecuit de rău;
La praf de puşcă suntem capsă
Şi-n ochi îl vrem, chiar de-i călău!?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de ancoră

Hei, vira ancora! Vira, of, vira până-ntinde lanţu-n prova!
Încă o-ncercare! Stop. Ţineţi-o-n barbotin un pic.
Lasca* manevrele velelor, întoarceţi vergile –
Vela foc gata de plecare! Vira până când lanţul e la pic! *

La drum! Iubire, nu mai putem rămâne lângă tine –
Lăsaţi paharele, spuneţi-i fetei adio şi sărutaţi-i obrăjorii;
Pentru că vântul, iată, strigă, "Nu când vrei tu şi îţi convine
Te-ajut, ci atunci când am eu chef să vin la tine,
Sus ancora, dacă vă e dor de Mama Carey*
(Dacă vreţi să navigaţi spre Mama Carey!);
Oh, drum bun spre locul unde-şi hrăneşte Mama Carey puişorii!"*

A mai rămas o cheie!* Gata, s-a smuls de pe fundul mării!
Ancora tribord la suprafaţă! Spălaţi-o şi la post cu ea!
Nava girează spre babord, iar ancora-i încă plină de noroi,
Anul ăsta n-o vom mai fundarisi vreodată. Valea!

Drum bun şi vânt din pupa spre marea cea albastră,
Cu nava-n balast*, uşoară, fără marfă-n cale,

[...] Citeşte tot

poezie de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Consilier al misiunii, domnişoara psiholog Laura Stancu, alintată de toţi Lia. Domnişoara are mai multe specializări, în care a obţinut licenţa, dar principale ar fi psihologia şi psihiatria. Ar mai fi fizica, filosofia, neurologia şi lingvistica. Scrie aici, domnişoară, că aveţi cunoştinţe temeinice în mai multe limbi străine, actuale, sau chiar de mult moarte: engleză, franceză, germană, rusă, chineză, japoneză, greacă, italiană, spaniolă, latină, ebraică, greaca veche, adică nici mai mult, nici mai puţin de 12 limbi. Aşa este?
Lia: Da, domnule director.
Traian: Impresionant! Un veritabil poliglot. Mă întreb când aţi avut oare timp să studiaţi toate acestea?! Sunteţi consilierul misiunii, iar ca un bun lingvist, presupun că nici limba română nu are secrete pentru dumneavoastră, deci, probabil cunoaşteţi semnificaţia acestui cuvânt. Ne puteţi spune ce înseamnă?
Lia: Desigur; înseamnă sfetnic, sfătuitor.
Traian: Întocmai, domnişoară. Deci, consilierul misiunii, adică sfetnicul sau sfătuitorul. Vă întrebaţi probabil, pe bună dreptate, pe cine şi când va trebui să sfătuiţi? Am să încerc să vă lămuresc, domnişoară, spunând că, în principal, aveţi rolul de a-l sfătui pe comandantul misiunii în deciziile sale, deşi nu întotdeauna. Deci, se ridică o altă întrebare: Când? Răspunsul: Când el se va afla în impas, deci, nu va şti sigur care decizie ar fi cea mai corectă şi ar trebui să o ia. De aici rezultă că ar trebui să staţi mai mult pe lângă el, să-l ţineţi sub observaţie. Aveţi de pus vreo întrebare?
Lia: Nu, domnule director.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rogvaivpoem

absenţa ta
mi-era foarte somn
îmi doream să adorm
să am un somn fără vise
prezenţa ta
eram foarte viu
& voiam să-mi pierzi visele
ca-n studenţie străine de mine
erai curioasă de mine însumi
ce înseamnă în fond a-l cunoaşte pe cel capabil să scrie
o jalbă la baie laba nu e pentru decanul peaiubit & nu prea
scuipat de dl. securist n. c. al nostru profesoriu
vorbirea lui percutantă a construit atheneul
din iaşi din tătăraşi
acolo locuieşte victor de la victorie
zeiţa care nu ne mai răspunde la nicio convorbire mobile learning
zeiţele nu mai poartă mărgele de cadmiu am studiat îndelung
cadmiul protejează oţelul (acum o ascult pe iulia de la ecou
mi-am petrecut foarte multe ore cu ea
vorbind despre întârzierile poetului poeţilor din poezia română

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ens

(gratitudine celor care m-au făcut să reuşesc)

îmi era greu să-mi amintesc
erai atâta de frumoasă
te luasem de mână
& trecutul mă-ntorsese-n junglă rupând din mine cornuri de rinocer
dis-de-dimineaţă semănam cu nichita teza ta de licenţă
foarte originală foarte original fusese nichita & numai eu dintre toţi ai lui
mari poeţi ai lumii te sărutasem & păşisem pe holurile din puşkin
actualmente titu maiorescu pe nedrept
la-ba-e
o vară-ntreagă am locuit pe acea stradă
să văd cine-i pronunţă numele cu valoarea valorii
mereu numele
deveniseşi partea mea de sartre jean-paul
spuneai că semăn perfect
lui voltaire
deschizând fără să vreau cancelarii
luişi

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!