Friedrich Nietzsche despre viaţă

Omul sensibil la artă se află faţă de realitatea visului în acelaşi raport în care se află filosoful faţă de realitatea vieţii; el se complace în a privi totul cu un interes acut, căci îşi tălmăceşte viaţa tocmai prin aceste imagini; astfel îşi face ucenicia vieţii. "Atotînţelegerea" lui nu prinde numai imagini plăcute şi surâzătoare; tot ce este grav, tulbure, trist, întunecat, piedicile neaşteptate, capriciile hazardului, aşteptările anxioase, pe scurt toată "comedia divină" a vieţii cu "infernul" ei îi trece prin faţa ochilor, nu numai ca un joc de umbre – căci şi el participă cu toată firea şi durerea sa la aceste scene – dar păstrând totuşi acea impresie fugară că totul e aparenţă; poate că mulţi îşi amintesc, ca şi mine, cum au reuşit să se îmbărbăteze, în spaimele şi primejdiile visului, spunându-şi: "Este un vis! Să visăm înainte!".

Friedrich Nietzsche în Naşterea tragediei din spiritul muzicii (1872)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce noroc să dai de fiinţe care n-au în cap altceva decât dansuri şi nebunii şi găteli! Ele au fost încântarea tuturor sufletelor masculine profunde, foarte tensionate, a căror viaţă este încărcată de mari responsabilităţi.

Friedrich Nietzsche în Aforisme. Scrisori
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Zvârle-ţi povara-n adâncuri!
Dă, omule, uitării totul!
Divină-i arta de-a uita!
De vrei să zbori,
De vrei să vieţuieşti în slăvi:
Azvârle-ţi greutatea-n mare!
Iat-o: aruncă-te pe tine-n mare!
Divină-i arta de-a uita!

poezie celebră de Friedrich Nietzsche din Poezii, traducere de Simion Dănilă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luther, acest călugăr german fatal, a recunoscut Biserica şi ceea ce este de o mie de ori mai rău, a recunoscut creştinismul în clipa când acesta era învins... Creştinismul, această negaţie a voinţei de a trăi, erijată în religie...

Friedrich Nietzsche în Ecce homo
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faptul de a pune pe masa de joc propria viaţă, propria sănătate, propria onoare este urmarea unei stări de euforie şi a unei voinţe care se revarsă, risipindu-se: nu din dragoste de oameni, ci pentru că fiecare mare primejdie aduce la suprafaţă curiozitatea noastră cu privire la proporţiile forţei şi curajului nostru.

Friedrich Nietzsche în Aforisme. Scrisori
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Germanii au făcut ca Europa să piardă rodul, sensul însuşi al ultimei sale mari epoci, Renaşterea, într-un moment când cea mai înaltă ordine de valori învinsese, ordinea valorilor aristocratice, care spuneau da vieţii, care garantau viitorul, exact contrariul a ceea ce au făcut valorile decadenţei.

Friedrich Nietzsche în Ecce homo
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria filozofiei este o furie ascunsă împotriva premiselor vieţii, împotriva sentimentului valorilor ei, împotriva apărării ei. Filozofii nu au pregetat niciodată să postuleze un univers, cu condiţia ca acesta să contrazică universul existent, să ofere un mijloc de a vorbi de rău acest univers. Până acum istoria filozofiei a fost marea şcoală a calomniei.

citat celebru din Friedrich Nietzsche
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biserica a pus dintotdeauna accentul pe eradicare (a senzualităţii, a mândriei, a setei de putere, setei de câştig, setei de răzbunare), dar a ataca pasiunile la rădăcină înseamnă a ataca viaţa la rădăcină: practica bisericii e ostilă vieţii. Acelaşi mijloc: castrare, eradicare, e ales instinctiv în lupta cu o poftă de către cei prea lipsiţi de voinţă, prea degeneraţi pentru a-şi putea impune o măsură în aceasta, de acele naturi având nevoie de o trappe, metaforic vorbind (şi nemetaforic), de o irevocabilă declaraţie oarecare de duşmănie, de o prăpastie între ei şi pasiune. Mijloacele radicale le sunt indispensabile doar degeneraţilor; slăbiciunea voinţei, mai precis incapacitatea de a nu reacţiona la un stimul, nu e ea însăşi decât o altă formă de degenerare.

Friedrich Nietzsche în Amurgul idolilor (1888)
Adăugat de Adrian Tofei
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ce priveşte faimoasa "luptă pentru existenţă", mi se pare deocamdată că ea a fost mai mult afirmată decât dovedită. Ea se întâlneşte, dar ca excepţie; aspectul general al vieţii nu e starea de restrişte, starea de foamete, ci mai degrabă bogăţia, belşugul, ba chiar risipa absurdă - acolo unde se duc lupte, lupta e pentru putere...

Friedrich Nietzsche în Amurgul idolilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Examinaţi vieţile celor mai buni şi mai prolifici oameni şi popoare şi întrebaţi-vă dacă un copac menit să crească până la o înălţime mândră se poate lipsi de vremea rea şi de furtuni; dacă nenorocirea şi rezistenţa externă, anumite forme de ură, gelozie, încăpăţânare, neîncredere, indiferenţă, zgârcenie şi violenţă nu se numără cumva printre condiţiile favorabile fără de care nu este posibilă nicio dezvoltare, nici măcar a virtuţii.

citat celebru din Friedrich Nietzsche
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creştinismul a luat apărarea a tot ceea ce este slab, josnic, neizbutit, a făcut un ideal din împotrivirea faţă de instinctele de conservare, ale vieţii puternice, ba chiar a corupt dreapta judecată a firilor celor mai puternice din punct de vedere intelectual, propovăduindu-le că valorile superioare ale intelectualităţii nu-s decât păcate, rătăciri şi ispite.

Friedrich Nietzsche în Antichristul
Adăugat de Reus Adriana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se face o pledoarie în favoarea răului, căci "omul are nevoie de ce e mai rău în el, dacă vrea să parvină la ce are mai bun". Pentru aceasta sunt exaltate voluptatea, nevoia de dominare, grandoarea solitară, iubirea de sine, refuzul laşităţii, dispreţul faţă de înţelepciunea plângăreaţă. Specia se conservă numai prin spiritele puternice şi rele, acestea asigură progresul umanităţii. Sunt elogiate pasiunile afirmative: orgoliul, bucuria, sănătatea, ostilitatea, războiul, respectul, voinţa puternică, înalta disciplină intelectuală, voinţa de putere, recunoştinţa faţă de Pământ şi viaţă, tot ceea ce e bogat şi vrea să dăinuiască, forţa virtuţilor ce transfigurează.

citat celebru din romanul Aşa grăit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Socialismul nu e decât un creştinism degenerat. Într-adevăr, el menţine acea credinţă în finalitatea istoriei care trădează viaţa şi natura, care substituie finaluri ideale finalurilor reale şi contribuie la iritarea voinţelor şi imaginaţiilor. Socialismul este nihilist. Nihilist nu e acela care nu crede în nimic, ci acela care nu crede în ceea ce este. În acest sens, toate formele de socialism sunt manifestări încă şi mai degradate ale decadenţei creştine... Nihilismul, fie că se manifestă ca religie sau în predica socialistă, este sfârşitul logic al valorilor noastre aşa-zis superioare. Spiritul liber va distruge aceste valori, denunţând iluziile pe care s-au clădit, tocmeala pe care o presupun şi crimele pe care le comit, împiedicând inteligenţa lucidă să-şi îndeplinească misiunea: transformarea nihilismului pasiv în nihilism activ.

citat celebru din Friedrich Nietzsche
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!