Citate despre alcoolism și noapte, pagina 4
Textele de mai jos conțin referiri la alcoolism și noapte, dar cu o relevanță mică.
Adolescență
Pe chipul tău râde uimirea
Și plânge-un dor neostoit...
În fața ta, se pleacă firea,
Iar viitoru-i nesfârșit.
Bujori ți-au înflorit obrajii
Și-o piersică i-a parfumat...
Și plete vesele, grumajii,
Cu aur cald ți-au îmbrăcat.
Din ochii tăi, sfidând seninul,
Țâșnesc albastre vâlvătăi;
Pe frunte ți-a-nflorit mălinul
Iar gura-i gata de bătăi.
Frumoasă ești, cum niciodată,
N-a fost, sub soare sau sub nor,
Așa o zgâtie de fată
Că zânele, de ciudă, mor!
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim (3 august 2010)
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Rime meditative
împinsă pe linii o fată cădea,
Un vagon a ucis-o trecînd peste ea;
Părăsind locul crimei ascunsă-ntre lume,
S-a consumat o victorie a unei femei asasine.
Ieșind din spital vreun nebun cu mintea tulburată,
Se plinbă pe peron liniștit cîteodată;
Golanii, boschetarii, bețivii, nebunii și hoții,
În public ieșind dau fiori și emoții.
Ieșind la produs, o fată boschetară,
Bolnavă de sifilis își caută un client-victimă iară'.
Lacom mă gîndesc ca un vis acuma și eu,
C-o fată nebună noaptea un amor în tunel la metrou!.
poezie de Mihai Ivănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păpușa lui Tataia
Cerul își trage pe cap gluga de nori
cusută cu fir de noapte
luna își mută ochii pe partea întunecată
din sirena ambulanței urlă moartea
l-au luat pe Tataia
nu o să-l mai văd
păpușa lui îi plânge urma pe bancă
îmi amintesc cum umblam
cuvânt lângă cuvânt
prin mine
urmărind parcă un film trist
mă așez lângă ea
între noi golul lui Tataia
locul lui în junglă
unde patru ani și a vânat leul
la fel ca el
filosof și alcoolic
[...] Citește tot
poezie de Relu Cazacu (21 aprilie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rime meditative I
La Metrou împinsă pe linii o fată cădea,
Un vagon a ucis-o trecînd peste ea;
Părăsind locul crimei ascunsă-ntre lume,
S-a consumat o victorie a unei femei asasine.
Ieșind din spital vre-un nebun cu mintea tulburată,
Se plinbă pe peron liniștit cîteodată;
Golanii, boschetarii, bețivii, nebunii și hoții,
În public ieșind dau fiori și emoții.
Ieșind la produs o fată-boschetară,
Bolnavă de sifilis își caută un client-victimă iară'.
Lacom mă gîndesc ca un vis acuma și eu,
C-o fată nebună noaptea un amor în tunel la metrou!
poezie de Mihai Ivănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima cruce
se sfarmă lumea
și pietre se frâng
pe treptele vieții
mă așez ca să plâng
n'am nume, n'am frați
regretele sunt bete
eu zac
singurul om dintre cei ultimi damnați
lângă mine
zac sicriele goale
pe pagina ruptă aștern cuvinte și plâng
nici stele nu cad
e liniște în jur
eu scriu cu morții plângând
se sfarmă cuvinte
mi-e dor să plec și să mor într-un gând
între mine și cer nu sunt scări
le vândusem într-o noapte de beție
pe două țigări
nu am timp de plimbare
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și mi-e strigăt să te strig
Mi-e atîta dor de dor,
Și-atâta sete de sete,
Să mă-mbăt cu gânduri bete,
Cât de moarte să nu mor...
Foame mi-i de sân flămând,
De-al tău trup prea întrupat,
De gându-ți îngândurat
Și de statu-n poartă stând!
Înciudat eu sunt de ciudă
Și de ziuă prea-nziuat,
De spaimă-s înspăimântat
Și trudit de-atâta trudă...
Într-o noapte înnoptate-aș,
Prin parfumu-ți parfumat,
Și jur, cum n-am mai jurat,
Că te sărut, săruta-te-aș...
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între agonie și extaz
mi-am petrecut destinul în agonie și extaz
mi-au sfredelit carnea ca pe o scoarță
lacrimi mi-au săpat șanțuri pe obraz
îmi vine cu timpul să mă iau la harță.
viață trăită intens cu rugi și acatiste
cu lumânări ce-au ars târziu în noapte
am simțit aproape lumile prea triste
cu care -am împărțit gânduri răscoapte.
acum e vară dar parcă se grăbește
să aurească bucuriile-n câmpii
vreau să aud și vântul că-mi vorbește
că stelele-mi zâmbesc fără de utopii.
mă răspândesc în lume prin cărțile mele
beată de rouă dulce sorbită din zorele.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Votează moartea și e beată
dansează popi-n urma ei
Votează moartea ștampilată
cu două oase pe cercei.
Își bea din craniu fără lapte
morbida cafeluță rece
Votează moartea peste noapte
A nemișcat... Partidul Rece!
E bucuroasă și în dinte
sclipirea minții o apasă
Votează moartea cele Sfinte
Votează moartea Sfânta Coasă!
Se dă agheazmă de pomană
Se dau în ceruri acatiste
Se-aplaudă pe sub sutană
Votează morții de pe liste.
Acum că moartea a plecat
Mă uit la coasă și la mine
Cu ce partid eu am votat?
[...] Citește tot
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În răspar
un hamac de oase strigă în vidul străzii către cer,
iar beția nopții îi răspunde cu același semn,
numindu-l amplu, "bețiv", îmbrăcat gros,
aburii ce-i emană licorile din sângele său
descriu palpitația frenetică a orașului
un cuplu trece lent pe lângă el, într-un moment disec, ascuțitor,
doar astenia lui Ianuarie se așterne mai molcom
decât ei
într-un bar o pisică sufocă o masă colorată
cu al său mic corp, încetul cu încetul;
doi bărbați discută cu mâinile
la tâmplă, apoi încordați, se privesc îndelungat.
apoi râd. într-un final.
poezie de Virgiliu-Andrei State
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantezie siderală
Hei, lampagiu, în noaptea asta, nu!
Să nu aprinzi luminile pe stradă,
Să treacă gândurile-n cavalcadă,
Și du-te de îmbată-te și tu!
Ajunge felinarul lunii prinse
În pliscul unei buhe, sus, pe cer,
Când stele par din veșnicii prelinse
Pe fruntea vajnicului cavaler.
Miroase-a floare nemaiîntâlnită,
Iar tu, cu gesturi fără de cusur,
Știi să desfoi a coapselor ispită
Mai fascinant decât pot eu să-ndur.
E beat, dormind pe coate, lampagiul
Și buha a scăpat lămpașul jos,
Noi suntem siderali, cum sideralul
Știe să-mbrace dragostea-n frumos!
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeziile plâng lângă ușă
ea stă nemișcată în frumusețea ei
e un martie pe înțelesul tuturor
scriu ultimul vers până când lumina
pândește după corpul mult iubit
secunda găsește încă o literă
o așez pe buzele roșu carmin
adun tăcerile târzii și le pun la picioare
le calcă doar străbătând cartea
spectacolul începe să se cabreze
poezia e acum o iscoadă pe trei
cărări umblă beată de fericire
privirea-i o legendă irosită și înscrisă
la erată luciul ierbii într-o zi la ea revin
poeziile plâng după o noapte de taifas
roiul de cuvinte se ascund în sufletul ei
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna arunca
sclipiri demente peste sicriul
care totuși rămânea negru
dar automobilele acelea albe
cochete, de o apartenență
fragilă
reflectau întreaga lumină a cerului
orchestra aceea nebună scârțâia
și scârțâia
iar ceața începea să acopere
muzicanții fără cap și fără coadă
în noaptea aceea îi ardea
de glumă mortului și noi aveam
încă înfățișări relativ normale
gornistul cu cap de paie
suna adunarea ultimilor soldați
cu picioare de lemn care mărșăluiau
în ceața beată care extazia
un cap de muiere aruncat peste
o manta udă și incredibil de verde
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parfumul căutărilor târzii
Din ochii mei se recompune cerul
În toamna care cade-n dezolare,
Și orice frunză poartă către zare
Rugina ce-a mușcat de buză fierul.
Mă rătăcesc în șoaptele ce vântul
Ți le-a furat când a ieșit din vară,
Se coace-n mine-o dragoste amară,
Când mă pătrund ca ploile pământul.
Arunci spre mine uitătura sobră
Și-mi pare bruma mângâiere blândă,
Îmi ești extaz deodată și osândă-n
Cărămiziul ochilor de cobră.
Sunt beat de tine ca de-o apă sfântă
Ce poartă-n ea parfum de struguri copți,
Vândut nesomnului atâtor nopți,
Rămân tăcerea care te cuvântă.
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Proiecții în timp
port poezia în sânge, curge ca izvorul
face popas în inimă s-o liniștească
freamătă în voie cu patimi amorul
pentru destin și viață cu soarta lumească.
m-am strecurat abilă printre lumini și umbre
așa fericită s-ajung la bunul Dumnezeu
am îngropat în codru toate grijile sumbre
luptând pentru speranțe ca un versat tezeu.
am ridicat credința pe falnice creste
unde sfinți veghează alături de Cristos
mi-am făcut din soartă mirabilă poveste
beată de elixirul dulce amar gustos.
noaptea steaua mea îmi dă câte o veste
despre urcușul meu în univers sfătos.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să fiu faust
care se-neacă în șlibovița
unde hangiu pune apă
în fiecare noapte udă vii
prin ceață și privești felinarele
care afumă țânțarii obosiți
de umezeala din casele dărâmate
cu tristețea care te așteaptă
la fiecare ușă te topești
de băutură prin întuneric
bâjbâi după trupul femeii bete
și mă reîntorc la zidurile ude
de nimic nu-mi pasă
când simt poezia ca substanță
vreau să fiu faust mai degrabă
cad în apa care trece peste umeri
chipuri groaznice trec pe lângă nas
le simt mirosul de catran
mă cutremur ridicat și dus
apoi depus în cârciuma plină de fum
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Con orbiri literare
uneori făptuiesc suicidul
la sânul ciudat al îmbrățișării tale,
mă reîntorc la tine în viață,
moartea umblă în papuci de casă prin odaia cu lebede
luntrea e încă departe iar luntrașul, bețiv,
în largul de ape de leaturi aruncă
ca în mal, de ancore-a morții poruncă
zidind mănăstiri, sentințe-n gingii
(dinții mi-au emigrat încă din vremuri eterne-n efigii)
tiptile-n nimicuri de dricuri
și-mi ești în cuminte de rai,
mi-e piatra mai moale, căzută-n lăuntrul
pletelor tale de grai
și pielea-ți era mai moale la strai
doar noaptea voiaja perpendicular
pe umbre
și taina e-n clar
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Persefona
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima mea în toamnă
I
Doamnă toamnă - viața mea
O îneci în amintire
Sufletu-mi cum aș putea
Să-l îmbăt de fericire?
Toamnă - cântec cenușiu
Viu miroși a despărțire...
Suflet, sufletu-mi pustiu,
Vag mai știe de iubire.
Doamnă toamnă inima
Bate-n ritmuri funerare
Toamnă hâdă, viața mea,
De ce n-are căutare?
II
Stau ferestrele pustii și reci
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pescuitorii de perle
D-a lungul umedelor stânci,
Uitate-n mările adânci,
Ca-ntr-un mormânt ce le înghite,
Necunoscute nasc și mor,
În scoica lor,
Mărgăritare negăsite!
Sunt lacrimi de ondine-amorezate
De vrun triton necredincios?
Și-acum sclipesc cristalizate
În fundul mărilor sticlos?
Dar îndrăznețul, beat de vraja
Strălucitorului său vis,
În valul care le ascunde
S-azvârle, fulger în abis!
Înoată, se scufundă, speră,
Și apa îl cuprinde lin;
Și-n adâncimea-i îl primește
[...] Citește tot
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O noapte înafara ființei
nu nu sunt supărăcios și nici
impulsiv nu sunt deși aș putea
să lansez înjurii sau alte cuvinte
teleghidate din mine
în astfel de cazuri
am descoperit că
e mai bine să mimez tăcerea
și să privesc în viețile altora
precum Dumnezeu
chiar dacă gestul pare să fie
doar o simplă piesă de schimb
m-am hotărât să nu mai cred
în surogate și nici în gesturi
ambalate frumos
atâta timp cât viața
va rămâne o rană dezinfectată cu alcool
dar nici în liniștea proptită de colț
ca un bețiv provincial care-și
îndeasă privirea în sticla cu vodcă
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când crivățul cu iarna...
Când crivățul cu iarna din nord vine în spate
Și mătură cu-aripa-i câmpii întinse late,
Când lanuri de-argint luciu pe țară se aștern,
Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern...
Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră,
S-aud cânii sub garduri că scheaună și latră,
Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești,
Să cuget basme mândre, poetice povești.
Pe jos să șadă fete pe țolul așternut,
Să scarmene cu mâna lâna, cu gura glume,
Iar eu s-ascult pe gânduri și să mă uit de lume,
Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud.
Orlogiul să sune un greier amorțit
Și cald să treacă focul prin vinele-mi distinse,
Să văd roze de aur și sărutări aprinse
În vreascuri, ce-n foc puse trăsnesc des risipit,
Ca vorba unei babe măruntă, țănduroasă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre alcoolism și noapte, adresa este: