cunoaştere şi moarte

Sensuri

umbra nu cunoaşte sensul
rotirii pământului
răsăritul devine
apus şi apusul
răsărit
echilibrul
se ţine în zbaterea clipei
dintre noi şi zi
totul este asemeni morţii
prin care ne privim
pentru a da naştere
altei vieţi

poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cunosc drumul pe care-l vor alege ceilalţi, dar pentru mine va fi libertatea sau moartea.

Patrick Henry în Virginia Convention (23 martie 1775)
Adăugat de Irina Simion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii oameni devin străzi după deces. Cunosc şi eu vreo câţiva pe care i-aş dori onoraţi.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine n-a simţit în momentele de amărăciune şi de tristeţe un fior rece prin tot corpul, o senzaţie de părăsire şi de ineluctabil, de moarte cosmică şi de neant individual, de vid subiectiv şi de nelinişte inexplicabilă, acela nu cunoaşte preliminările groaznice ale renunţării, rezultate ale unei îndelungi dureri.

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul va şti ce este curajul, cumpătarea şi dreptatea; ce deosebire este între ambiţie şi zgârcenie, robie şi ascultare, dezmăţ şi libertate; după ce semne cunoşti mulţumirea adevărată şi de neclătinat; până la ce punct să te temi de moarte, de durere şi de ruşine, care sunt resorturile care ne mişcă şi cu ce mijloace se realizează toate pornirile din noi.

aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai cotrobăiţi prin cer: doar morţii cunosc tandreţea nefiinţei şi nu regretă c-au trăit!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (septembrie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calafatul îşi are de mult paginile lui de suferinţi şi de glorie în istoria ţării. În zidurile caselor vechi se cunosc şi azi urmelor bombelor, aşa rămân pe trupul ostaşilor bătrâni semnele războaielor în care au dat vitejeşte piept cu moartea. Asupra acestui oraş s-au aruncat cele dintâi obuze turceşti în primăvara anului 1877, când războiul nu era încă deschis (...)

Alexandru Vlahuţă în România pitorească, La Calafat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Societatea ( puls - radiografie - tratament)

Se aud sunete ciudate,
O fi inima noastră ce bate?
Se văd semne de umanitate,
Câtă dragoste e în societate?

Multe întrebări fără răspunsuri.
Sunt prea multe neajunsuri!?
Dintre toţi dumnezeii societăţii,
Cine este de fapt creatorul vieţii?

Când bătăile inimii sunt tari,
Oamenii sunt foarte mari...
Când bătăile inimii sunt slabe,
Oamenii merg în patru labe...

Părinţi ce nu-şi cunosc copiii,
Copii ce cresc fără părinţi.
Unde suntem, unde sunt viii?
Doar morţii trăiesc printre sfinţi?

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Kerekes (23 ianuarie 2023)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu ştiu cine m-a adus pe lume, nici ce e lumea, nici ce sunt eu însumi; eu mă aflu într-o ignoranţă teribilă a tuturor lucrurilor; eu nu ştiu ce e corpul meu, ce sunt simţurile mele, ce este sufletul meu şi însăşi această parte a mea care gândeşte ceea ce spun, care meditează asupra oricărui lucru şi asupra ei însăşi, fără a se cunoaşte mai mult decât restul. Eu văd aceste spaţii înspăimântătoare ale universului care mă închid şi mă găsesc legat de un ungher al acestei vaste întinderi, fără a şti de ce sunt aşezat mai degrabă în acest loc, decât în altul, nici de ce puţinul timp ce mi-e dat să trăiesc îmi este hotărât în punctul acesta mai degrabă decât în altul din întreaga eternitate care m-a precedat şi din cea care mă urmează... Tot ceea ce cunosc e că trebuie să mor în curând, dar ceea ce ignor mai mult este însăşi această moarte pe care n-o pot evita.

Blaise Pascal în Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuria de a-ţi trăi viaţa în sensul propriu al cuvântului este semnificatia posibilului. Cu cât deschizi mai mult porţile cunoaşterii, cu atât poţi învăţa mai mult să trăieşti. Pe de altă parte, disperarea neagă posibilul şi, prin urmare, viaţa.
Aşa că haide, fii mereu cu un pas înaintea vieţii, nu muri înainte de a muri!

Camelia Opriţa în Cerşetori de existenţă, Să ai libertatea în mâinile tale (ianuarie 2011)
Adăugat de Ioana Dobrin Mihalacu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea unui dac

Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de viaţă dătător,
Nu era azi, nici mâne, nici ieri, nici totdeuna,
Căci unul erau toate şi totul era una;
Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată
Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată,
Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi
Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?

El singur zeu stătut-au nainte de-a fi zeii
Şi din noian de ape puteri au dat scânteii,
El zeilor dă suflet şi lumii fericire,
El este-al omenimei isvor de mântuire
Sus inimile voastre! Cântare aduceţi-i,
El este moartea morţii şi învierea vieţii!

Şi el îmi dete ochii să văd lumina zilei,
Şi inima-mi împlut-au cu farmecele milei,
În vuietul de vânturi auzit-am a lui mers
Şi-n glas purtat de cântec simţii duiosu-i viers,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu (1 septembrie 1879)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care-si cunoaşte păcatele sale, este mai mare decât cel care învie morţii.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Aceasta este viaţa veşnică, să Te cunoască pe Tine." Oare Iisus vrea prin asta să spună să nu ne mai intereseze ce va fi după moarte, deoarece a "şti" pe Dumnezeu de aci, aceasta e viaţa eternă? Dezolant ar fi să recunosc pe Dumnezeu şi totdeodată să ştiu că mizeria n-are leac. Să cunosc pe Dumnezeu şi să ştiu că răbdarea şi chinul meu au fost absolut inutile! Trebuie să fie altceva. Probabil că fericirea de a-L şti trebuie să fie răpirea în El când piere timp şi spaţiu şi orice valoare. E oare posibil să ajungi la aşa ceva fără să fii spirit pur, deci liber şi intrat în unitatea duhului? Or, să fie vorba numai de viaţa actuală, care ar culmina numai în a şti pe Dumnezeu şi pe urmă piere în neagra veşnicie?

Alice Voinescu în Jurnal (1997)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea nu este teroare pentru un om sincer, care încearcă să aducă sufletele la cunoaşterea adevărului.

citat din Ramon Llull
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ultimele zile ale vieţii a început să înveţe latina. S-a gândit că nu e rău să cunoşti o limbă moartă.

aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aurora cunoaşte idealuri; amurgul, numai idei, iar în locul pasiunii apare nevoia distracţiei. Curba descendentă a soartei unui popor este reperabilă prin variaţiile de intensitate ale plictiselii. Decadenţa începe. Iremediabilă, sinistră. Căci intoxicarea prin virusul saturnian este fatală oricărui organism. Popoarele mor fără scăpare, ca şi individul izolat ce lâncezeşte, savurându-şi buimăcit sau rece agonia.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu moare dacă nu se naşte, precum nimeni nu ştie dacă nu cunoaşte, iar Omul nu cunoaşte nici măcar Necunoaşterea.

citat din T.S. Eliot
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă undeva poţi cunoaşte un om, locul acela este muntele, atât în clipele de bucurie sau fericire contemplativă, pe care le oferă muntele, cât şi în momentele de simplă rezistenţă sau rezistenţă la limită sau chiar în lupta de viaţă şi moarte.

citat din Eleonore Noll-Hasenclever
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ne-am ucide unul pe altul

Dacă ne-am ucide unul pe altul
Privindu-ne în ochi,
În ochii noştri în jurul cărora
Genele stau ca o coroană de spini
Care-ncunună definitiv
Orice privire,
Dacă ne-am ucide, după ce ne-am privit
Cu dragoste fără de ţărm în ochi,
Şi, cunoscându-te, ţi-aş spune:
Mori,
Mori, dragul meu,
Va fi atât de bine,
Vei rămâne numai cu mine,
Tu, cel născut din cuvânt,
Vei cunoaşte gust de pământ,
Vei simţi ce frumoase sunt rădăcinile
Împletindu-ţi prin ele mâinile,
Cu nenţeleasa bucurie
De-a nu mai fi pentru vecie...
Şi, mângâindu-mă, mi-ai spune:

[...] Citeşte tot

poezie de Ana Blandiana
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Goetz: Da, Dumnezeule, eşti nevinovăţia insăşi: cum ai putea concepe neantul, tu care eşti plenitudinea? Privirea ta este lumina şi schimbă totul în lumină: cum ai putea cunoaşte penumbra din inima mea? Iar mintea ta atotcuprinzătoare cum ar putea pătrunde în tiparele minţii mele fără a le sparge? Ură şi slăbiciune, violenţă, moarte, supărare, astea vin numai de la om; acestea sunt împaratia mea, şi sunt singur în ea: ce se petrece aici nu mi se poate imputa decât mie.

replici celebre din piesa de teatru Diavolul si bunul Dumnezeu, scenariu de Jean-Paul Sartre (7 iunie 1951)
Adăugat de Calotă Marian
Comentează! | Votează! | Copiază!