curaj şi moarte

Eram la vârsta când viaţa nu contează mai mult decât Adevarul... Trebuia sa fiu gata in orice clipa sa mor cu curaj, fără a face nici cel mai mic rău aproapelui din închisoare.

Remus Radina în Testamentul din morga (1978)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos nu s-a urcat întâmplător pe cruce: curajul îndurării unor suferinţe cumplite a fost singura cale prin care a putut arăta că s-a făcut om cu adevărat, în intregime; prin care şi-a putut dovedi buna-credinţă. Nici inteligenţa, nici înţelepciunea, nici tămăduirlile, nici învăţătura, nici chiar bunătatea ori mila nu ar fi fost probe serioase: singur curajul în faţa durerii şi morţii îi stă la îndemână.

Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii
Adăugat de Anamaria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monologul unui mort

îmi place, nu-mi place, aici am rămas;
îţi place,-ţi displace, eu vreau să-ţi mai spun:
cu ochiul de-a pururi pe-un altfel de ceas
întocmai vei trece-n sfârşitul nebun
ating neştiutul şi-n ace de brad
(din groapă în groapă am tras umbra grea)
mi-oi pune aleanul şi-oi cere să cad -
curajul de-atuncea săpa către-o stea
din fire de iarbă spre alte lumini
ce-aruncă din braţe un fir de nisip;
găsind în albastru coroana de spini
renasc o legendă şi-o-nalţ fără chip:
purta-voi drept cruce o limbă de ceas
pe fruntea cea albă-ntr-un veşnic popas.

sonet de Ionuţ Popa (2 octombrie 2008)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesajul meu nu este o doctrină, o filozofie. Mesajul meu este o alchimie, o ştiinţă a transformării, aşa că numai cei care-mi vor permite să le distrug fiinţa ignorantă şi limitată pentru a putea renaşte spiritual, numai aceşti oameni curajoşi să vină să mă asculte, deoarece pentru ceilalţi, ceea ce voi spune eu va fi foarte periculos. Ascultându-mă, faceţi primul pas către renaşterea spirituală. Nu este o filozofie la adăpostul căreia să vă simţiţi mai în siguranţă; nu este o doctrină în care să vă găsiţi consolarea. Mesajul meu nu este o simplă comunicare verbală. Este mult mai periculos decât atât. Este moarte şi renaştere spirituală.

citat celebru din Osho
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plagiat!

Cin' mi-a văzut poemele-n vreo carte,
A înţeles că sunt om serios,
Dar cine le-a citit, de curajos,
A constatat, din versu-mi fabulous,
Că sunt, şi pe deasupra, încă foarte....

Şi nu-mi permit, io care-s consacrat,
La birt recunoscut, în cartier,
De-o lume rafinată şi cu fler,
Să calc pe al meu nobil caracter
Venind, aiurea-n târg, c-un plagiat...

S-o fi-ntâmplat, nu zic, s-or fi lovit,
Vreo frază, vreun catren,-două sau trei,
Căci, muza, când mă prinde în condei
Şi-ajung s-o iau, la rime, pe ulei,
N-am timp să copiez vr'un ramolit...

Aşa că, observaţi, io-s plagiat!
‘nainte chiar să scriu poemu-acel,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că uneori păstrăm în suflet numai cenuşa iubirilor apuse. Ne este teamă să-i presărăm rămăşiţele în oceanul uitării fiindcă ştim că pustiul unui gol infinit e mai dureros decât aceea fărâmă de nimic acceptat. Poate în fiecare clipă moare o stea, însă eu ştiu sigur că o femeie puternică şi curajoasă va şti întotdeauna să-şi pună o dorinţă la căpătâiul ei. Şi mai ştiu că oricât am iubi, viaţa nu e decat o luptă pentru fericire...

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunza

Lasă-mă linişte să mor,
Căci nu mai am curaj să scriu;
Soarele-i cuprins d-un nor,
Lăsându-mi sufletul pustiu.

S-a stins cu el şi-un dor de stele,
De praf, de lună, de lumină.
E gol prin visurile mele,
Doar moartea poate să vină.

Şi poate aş mai vrea să stau,
Dar iată că e prea târziu;
Astfel calea umbrii o iau…
Răsună iadul în pustiu.

poezie de Oana Mangiurea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf pentru eroi

Norul destinului negru cuprinse pe cei dce adus-au
Glorie nepieritoare în slujba patriei dragi.
Dar ei deşi au murit, nu-s morţi, îi înalţă curajul
În slava cea mai înaltă, departe de casa lui Hades.

epitaf epigramatic de Simonide
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plantele pe care le vezi au puterea să crească, un bob de grâu, puterea de a răsări, o floare, de a se deschide la vederea Creatorului. Şi totuşi, de cele mai multe ori, sunt plante mici şi flori care nu-ţi sar în ochi, dar, cu toate acestea, înfloresc către cer fără nicio teamă. Au curajul de a trăi, de a muri, de a ieşi din starea de apăsare, de fiecare dată când terenurile pietroase le împiedică creşterea. Şi omul ar trebui să aibă aceeaşi tărie de cuget.

Romano Battaglia în O inima curată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sentinţa-i divină

Raiul pe cealaltă parte
ne-a catapultat în moarte

Frunze vai pline de toamnă
banii zilnic ne condamnă

Ne-nvârtim în jurul cozii
toţi şi genii şi nerozii

Unul dacă face-un pas
altu-l trage jos de nas

Unde naiba te trezeşti
te dai înger între peşti

Cu ţeapa sar toţi pe tine
de-aia cică sunt albine

Însă mierea lor e ura
băga-le-ai în coastă sula

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Doine de pus la rană (1 martie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul din cartul de noapte al navei Charlotte Jane

E primul cart de noapte, frăţiorii mei,
Vânturi mari, grozave, bat peste şapte mări*
Şi stele reci sclipesc pe boltă, frăţiorii mei,
Mistica lor deschide căi spre cele patru zări.

Prova navei noastre-şi croieşte drum
Prin apele cele mari, scăpărătoare,
Promiţând locului pe care-l părăsim acum
Şi locului spre care ne-ndreptăm bunăstare!

Acum, aplecaţi-vă-n tăcere, frăţiorii mei,
Frunţile deasupra vinului sfânt,
În memoria strămoşilor morţi, frăţiorii mei,
De un sânge cu noi, din acelaşi pământ.

Deşi mormintele lor sunt la fel de departe ca luna
De-acest ocean albastru, adevăr spun vouă,
Spiritul lor ne va însoţi întotdeauna
Acolo unde mergem, în ţara cea nouă.

[...] Citeşte tot

poezie de James Edward Fitzgerald, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de mare e oroarea noastră de moarte, încât atunci când ea ni se prezintă indiferent sub ce formă, în afara celei cu care omul s-a străduit să-şi liniştească imaginaţia, ea dezvoltă, şi din cauza prea vlăguitului său curaj, spaime noi. Când însă la această teamă naturală se mai adaugă şi ameninţarea superstiţiei, nu-i de mirare că ea îi secătuieşte pe oameni de orice putere asupra propriei lor vieţi.

David Hume în Eseu despre sinucidere
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miez de fier

O epavă se plimbă printre copaci
atât va mai rămâne din mine
oamenii trec
se grăbesc să moară
curajul lipseşte şi vântul stingher
ridică o fustă
întoarce o vorbă
toţi mi-s-au îngrămădit în suflet
ca ţurţurii
stau gata să-mă străpungă
picioarele frumoase se ridică precum scânteile
peripeţiile unui mojic pe o plajă
întrerup bătăile
dedesubt se zvârcolesc angoasele

secundele trec iubito
ne traversează
singurătatea în care te-am îngropat
se revarsă ca o spumă şi ne-nghite pe toţi

[...] Citeşte tot

poezie de Ionuţ Manea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omenirea n-a găsit încă nici un remediu împotriva morţii. Totuşi, minuni fără îndoială există. Îndrăzneala de a produce o idee poate duce la viaţă. Iar singurul mod de a produce idei este de a le nega pe cele care formează universul îngheţat al românului de astăzi. Moartea este un NU spus vieţii; dar şi viaţa este un NU spus morţii. Aveţi curajul de a spune NU şi veţi învia a treia zi.

Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepciunea morţii

Cine nu se naşte nu moare.
Moartea e cea mai trainică lucrare a lui Dumnezeu.
Soarta ta este de muritor, dorinţele te depăşesc.
Cu cât ai mai mult, cu atât pierzi mai mult prin moarte.
Râsul este izvorul vieţii, plânsul este al morţii.
Să trăieşti ca şi cum ai fi nemuritor, să mori cu aceeaşi credinţă.
În fiecare om zace un mort – trecutul.
Când mori te întorci la locul naşterii.
Nu vorbi des despre moarte, îi poţi atrage atenţia.
Datorită morţii a intrat morala în viaţa noastră.
Viaţa este un împrumut al morţii.
Pot trăi la nesfârşit cei ce nu au nimic de făcut.
Când ştii de toate mergi spre moarte cu ochii închişi.
De unde ştim că nu ne aşteaptă cu dor cei care au plecat?
Ştim că vom muri, dar nu ştim uneori că am murit deja.
Nu mă preocupă moartea acum, am să mă ocup de ea după.
Moartea ta este treaba altora, nici tu nu te poţi ocupa de ea.
Nu ducem lipsă de timp, ci de viaţă.
Cunosc moartea mai bine decât morţii.
Cine pătrunde trufaş în moarte?

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica de a nu muri de foame îi blochează pe cei mai mulţi oameni să trăiască vieţile pe care şi le doresc. Când ai cunoscut ultima dată un om care a murit de foame? Dar când a fost ultimă oară când ai văzut un om apatic, plictisit, stresat, depresiv ce are o viaţă rutinieră ce îi ucide sufletul? Nu de foame să ne temem, ci de moartea curajului nostru de a îndrăzni să ne depăşim condiţia.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Găsim în Tine...

Găsim în Tine, Mire drag
Comori ce nu-s în altă parte
Rosteşti cuvinte ce ne-atrag
Să ştim ce-i dincolo de moarte.

Găsim în Tine mângâieri
Când vine val de uscăciune
Se nasc în suflet adieri
Să Te slujim cu pasiune.

Găsim în Tine adăpost
În vremuri grele de furtună
Ca tot ce e şi tot ce-a fost
Să se transforme în cunună.

Găsim în Tine har ceresc
Că-i necesar în drum spre Slavă
Copiii Tăi Îţi mulţumesc
Gustând privirea Ta suavă.

[...] Citeşte tot

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (25 august 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii Liniştea dinaintea cuvintelor pentru că ea nu cunoaşte nimic. Nu ştie nici măcar frica. Nici măcar curajul. Nici măcar credinţa şi nici măcar îndoiala. E dincolo de orice dualitate. Şi mai ales e dincolo de naştere şi moarte.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi Poet...

A fi poet asemanator se arata
cu a nu tulbura adevarul deloc,
ori a-ti flagela pielea delicata,
inimile mângâind cu al sângelui foc!

A fi poet înseamna a cânta libertatea
pentru a-ti fi tie asemanatoare.
Nu-si cânta durerea privighetoarea,
de aceea ea are o singura cântare.

Canarul are o voce neobisnuita, anume
râsului jalnic sunatoare, hazlie...
Cuvântul dorit este cântat de lume
pe propria limba, chiar de broasca sa fie.

Mahomet a interzis în Coran
sa se bea bautura spirtoasa,
dar bea vin poetul mai avan
atunci când durerea-l apasa!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Serghei Esenin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătate de viaţă

Nu te-îndrăgosti de cel care iubeşte cu jumătate de măsură.
Nu te mulţumi cu o jumătate de prieten.
Nu participa la acţiunile celor jumătate talentaţi.
Nu trăi jumătate de viaţă
şi nu muri jumătate de moarte.
Dacă optezi pentru tăcere, atunci taci.
Dacă vorbeşti, continuă până termini ce ai de spus.
Nu alege tăcerea ca să spui ceva.
Nu vorbi ca să nu spui nimic.
Dacă accepţi ceva, atunci acceptă cu curaj,
nu te eschiva.
Dacă refuzi, atunci acest fapt să fie evident....
Un refuz ambiguu echivalează cu-o acceptare.
Nu admite jumătăţi de răspuns.
Nu te-încrede-n jumătăţi de adevăr.
Nu visa jumătăţi de vis.
Nu te amăgi cu jumătăţi de speranţă.
Jumătate de-înghiţitură nu-ţi va stinge setea.
Jumătate de-îmbucătură nu-ţi va potoli foamea.
Jumătate de drum nu te va duce nicăieri.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!