fete şi iubire

Fata împăratului făcu precum îi zisese calul şi porniră amândoi. După o cale lungă şi grea, ajunseră pe tărâmul unde păşteau iepele. Acolo se întâlni cu zmeul care furase pe Ileana Simziana, rătăcind ca un bezmetic şi neştiind cum să facă ca să aducă herghelia. Îi spuse că Ileana nu mai este a lui şi că mă-sa crăpase de necaz, pentru că nu putuse să-i scape de la răpitor pe iubita lui. Auzind zmeul aceasta, se făcu foc şi pară de mânie, se turbură de necaz şi nu mai vedea înaintea ochilor. Apoi, după ce înţelese că are a face tocmai cu răpitorul iubitei sale, îşi pierdu cumpătul de supărare şi amărăciune; şi răcnind ca un leu, se luă la luptă cu fata împăratului, care îşi ţinea firea şi pe care o îmbărbăta calul. Pe fata împăratului o ferea calul de loviturile zmeului; căci, când vedea că rădică sabia să dea, odată se rădica mai sus decât zmeul, şi el da în vânt; iară când aducea fata paloşul, calul se lăsa răpede asupra calului zmeului şi ea da în carne vie. După ce se luptară de credeai că a să se scufunde pământul subt ei, nu ştiu cum îi veni bine fetei împăratului, aduse paloşul cam pieziş şi-i reteză capul. Apoi, lăsându-i stârvul ciorilor şi coţofenilor, se duseră până ajunseră la locul unde se afla herghelia.

Petre Ispirescu în Ileana Simziana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşterne iar patul

Abia astept
să te văd
pentru că am visat
cum crescuse iarba
în fata unei inimi.

Te chemam să vii
în voalul de mătase
muză şi mireasă
slobozind îngerii
frumoşi
ai fericirii.

Femeie cu părul blond
sărut şi răsfăţ
prin visul ce doare
asterne iar patul
dragostei
în soare.

poezie de Nicu Petria (2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri...

1. In dragoste, iubirea e pe primul loc,
Dar uneori se-ntampla sa nu ai noroc.
Baiatul care, iubeste'o alta fata,
Cu tine nu va mai fi sincer niciodata.

2. Dar totusi cateodata, tristetea ne cuprinde,
Dorul de el in suflet se va reaprinde.
Fi curajos si nu da timpul inapoi,
Caci la un moment dat probabil, veti fi iar amandoi.

3. Nu crede-atunci cand spune ca-i este dor de tine,
Caci poate fara tine, lui ii e mai bine.
Nu crede-atunci cand spune cuvantul,, Te iubesc''
Ca aceste cuvinte, uneori ranesc.

4. Si multe amintiri, inima-si arata,
In suflet, chiar acolo, va ramane o pata.
Si nu stiu daca-l uit, macar peste un an,
Pe un baiat dragut, ce se numea Bogdan...

poezie de Andreea Coman (1 mai 2010)
Adăugat de Andreea Coman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşchia nu sare departe

Văzând ce mult mireasa îl iubeşte
Şi soacra ce mult îl ponegreşte,
După nuntă şi-a dat seama
Că şi fata e ca mama.

epigramă de Adrian Timofte (august 2019)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă, azi e ziua ta

Mamă, azi de ziua ta,
Vreau să-ţi dau în dar ceva,
Un buchet de floricele
Care să-ţi şoptească ele
Cât de mult eu te iubesc,
Mama mea, chip îngeresc.
Mamă m-ai adus pe lume
Mi-ai dat viaţă, mi-ai pus nume.
An de an eu mare cresc
Să-ţi spun ţie te iubesc.
Bucuria vieţii tale
Sunt a florilor petale.
Eu sunt o mândră fetiţă
Scumpa ta de garofiţă.

poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Vine un flăcău acasă:
- Mamă! Tată! Ard de dor!
Am decis să mă însor
Cu fata lui moş Arvinte,
Că-i frumoasă şi cuminte
Gingaşă şi educată,
Pe deasupra încă-i fată.
Mama-l pupă şi-l mângâie,
Lăcrămând de bucurie.
Numai tata-i supărat
Şi-l priveşte încruntat.
Pe urmă îl ia de-o parte
Şi începe de departe:
- Mai demult, în tinereţe,
Ne-am iubit cu mama fetei.
N-o s-o iei, că nu se poate,
Ea ţi-i soră, tu-i eşti frate!
Flăcăuandrul, abătut,
Mult a plâns şi a băut,
Şapte zile, şapte nopţi,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Pribeagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata babei

Fătucă-aşa, ca ea, mai rar!:
- O campioan-a giugiulelii -
Fugind de muncă face, chiar
Şi dragostea... în dorul lelii.

epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi mergând împăratul la un război, luă şi pe fiul său cu dânsul, ca să se deprinză cu ale războaielor. Acolo, nu ştiu cum se făcu, nu ştiu cum se drese, că numai ce îl aduseră acasă rănit. Să fi văzut pe mă-sa jăliri şi plânsete. Nopţile le făcea zile privindu-l la boală. Iar dacă o ajunse oboseala de nu mai putea sta în picioare, împărăteasa puse pe fata ei din casă, ca pe un om de credinţă, să îngrijăască de dânsul, şi apoi, când una, când alta, erau nelipsite de lângă patul rănitului. Cuvintele cele blânde şi înţelepte ale fetei, mângâierile ei cele dulci şi neprefăcute, smerenia ei deşteptară în inima bolnavului o simţire ce nu o avusese până atunci, iar mai mult decât toate, cum ştia ea să umble de binişor când îi primenea rănile, făcu pe fiul de împărat să o iubească ca pe o soră, căci pare că-i alina durerile când punea ea mâna pe rănile lui.

Petre Ispirescu în Sarea în bucate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi iubesc tatăl şi sunt mândră să fiu fiica lui, doar că nu îmi place titulatura de "Fata cea mică a lui MJ". Foarte multe persoane au impresia că el este singurul motiv pentru care sunt cunoscută, dar vreau să demonstrez că am talent şi că îmi pot construi singură o carieră.

citat din Paris Jackson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sentimentul

ars pe rugul a
prins de dragoste
când mă strânge
-n braţe prima femeie femeie
sunt sortit iubirii flămânde
ies flăcări aurii din senti
mentul meu sacri
ficat deranjat de iubi
rea e fata femeie care mă-mbrăţişează
şi-mi plantează sămânţa iubirii
flămândă creşte întâia mea dragoste
asta-i vina mea: că m-am lăsat îmbrăţişat (!?)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tânăr ucenic

Un Rimbaud ţăran s-a aşezat lângă mine, la masă,
cu iubita lui în ciorapi albi de mireasă,
un soldat Rimbaud, tânăr prin excelenţă,
s-a aşezat la masă ca o ilustră eminenţă;
ca pe o laticlavă princiară
şi-a desfăcut mantaua militară.
Tăcea, privind la fata cu fusta înflorată
şi cu bariş cum poartă la ţară orice fată,
tăcea soldatul tânăr,
tăcea,
tăcea mereu,
îi străluceau doar dinţii de straniu minereu,
ca-n apele de munte naivii bolovani.

Tăcea şi el ca mine la douăzeci de ani.

poezie clasică de Virgil Teodorescu din Semicerc (1964)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ai o patrie

Să ai o patrie, să ai un soare,
Să ai o inimă, să ai o mare,
Să ai o grădină cu flori în floare.
Să ai patrie fără sânge,
Să ai o mamă care nu mai plânge.
Să ai tot ce-ţi doreşti,
Să ai o fată frumoasă ca-n poveşti,
Să te iubească şi s-o iubeşti.
Să ai o patrie, să ai o mare
Să ai un loc sfânt sub soare.

poezie de Vladimir Potlog din Pe o ramură de grai (10 martie 2002)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te văd printre stele

Din ceruri coboară o ploaie de stele.
Frumoasă fecioară, te văd printre ele.
Ai fruntea senină, mişcare graţioasă,
Răspândeşti lumină, tu fată frumoasă.
Cu zâmbet şi cu iubire, vieţii îi dai strălucire.
Îmbrăcată în hermină, ai origine divină.
Mai frumoasă decât luna, tu viaţa o-împodobeşti.
Vei străluci întotdeauna, precum astrele cereşti.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băiatul se duse la împărat şi ceru şi dânsul să-i păzească fetele, într-o noapte. Împăratului i se facu milă de tinereţele lui şi-l sfătui să-şi caute mai bine de treabă, decât să se răpuie. El stărui. Împăratul primi. Acesta nici că bănuia măcar a fi argatul de la grădinărie; aşa de mult se schimbase. Când îl arătă fetelor şi le spuse împăratul ce voieşte, nici ele, vezi, nu-l cunoscură. Numai cea mică, fiind cu cuiul la inimă, îl cunoscu şi începu a tânji de dragoste. Noaptea următoare, când plecară ele la joc, îl luară şi pe dânsul. El ştia ce i se pregăteşte, dară se feri ca de oala mălaiului să nu dea în clapcă. Ajunseră la palatul vrăjit, jucară până despre ziuă, apoi se puseră la masă. I se aduse şi lui băutura din care băuse toţi cari veniseră înaintea lui, băutură care trebuia să-l facă a-şi pierde minţile şi simţirea, băutură care să-l piarză şi pe dânsul ca pe ceilalţi.

Petre Ispirescu în Cele douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intr-adevar, idolii pe care i-am iubit atata timp, mi-au scazut valoarea-n fata oamenilor, mi-au inecat cinstea intr-o cupa prea putin adanca si mi-au vandut reputatia pe-un cantec. Intr-adevar, intr-adevar, cainta adesea inainte am jurat- dar fost-am eu serios cand am jurat? Si iar si iar sosit-a primavara cu trandafir in mana- penitenta mea zdrenturoasa doar o carpa roasa.

citat clasic din Omar Khayyam
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul

Tot ce am avut înalt
Ţie eu ţi-am dăruit
Nimic nu-mi fuse calculat
Fiindcă te-am iubit.

Tot ce-am avut mai rău
Într-o parte am azvârlit,
Nu mai sunt acelaşi eu,
Fiindcă te-am iubit.

Prin faţa mea de trec zâmbind,
Muze, fetişcane de liceu
Nu mai sunt acelaşi eu,
Fiindcă te-am iubit.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre dor

Au fost, sunt şi vor mai fi
doruri ce nu vor pieri.
A fost, este şi va fi
mereu dorul inimii.
Dorul de mamă, de tată,
nu va pieri niciodată.
Dorul de frate, de soră
e prezent în orice oră.
Dorul de fata iubită
niciodată nu se uită.
Cu tot răul ce e-n lume în lume,
dorul de viaţă rămâne.
Au fost, sunt şi vor mai fi
doruri ce nu vor pieri.

poezie de Dumitru Delcă (10 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire modernă

În tinereţe când iubeai o fată
O conduceai în iarba-nmiresmată,
Azi, fetele, când vor să se distreze,
Preferă ceva iarbă... să fumeze.

epigramă de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire modernă

În tinereţe când iubeai o fată
O conduceai în iarba-nmiresmată,
Azi, fetele, când vor să se distreze,
Preferă iarba doar ca s-o fumeze.

epigramă de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gandeste -te

Oare esti tu Madalino
fata ce mi-a fost sortita?
Imi vezi inima? Alin-o!
Ai grija ca-i otravita.

Tu-mi vorbesti despre iubire,
Eu vorbesc de realitate,
Sunt mai sceptic eu din fire,
De-aia cred ca nu se poate.

Nu ce ca nu-ti dau o sansa,
Insa-n mine zac morminte,
Si durere avalansa,
A tot ce-am trait 'nainte.

Ti-o ofer si ai prilejul
Sa te-nalti in ochii mei,
Din iubire sa -ti vrejul,
Si de mana sa ma iei.

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!