filatelie

Tenzing a devenit un erou naţional în India, Nepal şi Tibet, fiecare stat afirmând că este unul dintre cetăţenii lui. Sir Edmund Hillray a fost făcut cavaler de către regină, iar chipul său a apărut pe timbre, în comicsuri, cărţi, filme, pe coperta revistelor - peste noapte, apicultorul cu faţă lunguiaţă din Auckland a devenit unul dintre cei mai faimoşi oameni din lume.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm licorii Bahice sau Vitis vinifera silvestris

De pe plaiuri geto-dace,
Precum toată lumea ştie,
Răsărit-a din găoace
Zeama viţei de la vie;
Nu era lucru de şagă,
Mana cea dumnezeiască,
Dacilor le era dragă
Şi-ncepuse s-o slăvească!
Ba chiar botezat-au mustul
Dupa-aromă şi culoare,
Şi clasându-l după gustul
Fiecăruia-n favoare...
Vinul negru de Fetească
Cu mireasmă de pădure,
Trăgător ca să trezească
Vânele, să fie dure;
Roză, dulce, delicată,
Vine din deal Busuioaca,
De-i băut cu judecată
Nu ţi se va bate toaca;

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Zamolxeanu (29 mai 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără reperele mincinoase ale minţii, fără să mai atingi nici un gând cine mai zici că eşti tu? Şi ce e mai exact acest "tu" dacă nu te înhăitezi cu escrocul de gând? Dacă rămâi în absenţa oricărei imagini despre tine, cine mai eşti tu? Nu există nici o virtute într-un colecţionar de timbre, de imagini exacte cum nu există nici o mântuire pentru colecţia ta de gânduri/timbre numită fals "eu"!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciorile

Femeia care-a îmbătrânit
Şi ştie că dorinţa trebuie să moară,
Dar care nu renunţă la iubire,
Aude-un croncănit de cioară.

Ea este-un lujer uscat, lemnos,
Buruiană refuzată de coasă-, amară.
Râsetele inimii pentru ea vor fi
Doar nişte croncăneli de cioară,

Alunecând prin aer şi-având acelaşi timbru
Peste ceea ce-i sterp sau ceea ce poartă rod,
Aidoma primăvara sau atunci când, geroasă,
Iarna arde şi-îngheaţă al câmpurilor glod.

poezie de Louise Bogan,1897 – 1970, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La sfat cu liniştea

Tresare luna, de pe canapea,
Fulgii zimţuroşi îmi taie timbrul,
Citesc liniştea, pe căt s-ar mai putea,
Dar nu o închid în al ei templu.

Ea e mult mai slabă: se ascunde,
O stropesc, şi - i cer mereu iertare,
Geamătul ei haric, cu mai multe unde,
Scade, geme, scade, şi geamătul dispare.

Iar tresare luna, stele sting curentul
Liniştii, ce zumzăie, ca o albină,
Cineva la cer şi- a regăsit versetul
Biblic, precum biblică e liniştea divină...

poezie de Lilia Manole (29 aprilie 2017)
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la replica Violettei Petre la poezia "În toamna aceasta se-ntâmplă ceva" de Petru Ioan Gârda

În toamna aceasta se-ntâmplă ceva,
Ce nu mi se-ntâmplă, se pare, doar mie:
Aproape mi-e teamă să scriu poezie,
Căci stropii tânjesc după replica ta.

Un şarpe albastru şi lung mă-nconjoară,
Mă strânge, mă-mpinge cu forţă la vale,
Visez un moment că sunt braţele tale,
Apoi văd că-i toamna, ciudată, bizară.

Şi totuşi, mi-e cald încă gândul - şi scrisul,
M-agăţ de iubire ca timbrul de plic,
Sperând să mai ţină fiorul un pic
Şi-odată cu el, să continuie visul...

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândind la Adrian Păunescu

Atunci când nu gândeam că o să scriu vreodată,
Adeseori îl conparam cu valorosul zimbru,
Mă delectam cu slova-i măiastră, parfumată,
A bardului măreţ care vrăjea prin timbru.

Cu măreţie sobră în gesturi şi priviri,
Asemeni unui vultur neliniştit solemn,
Stă singur printre semeni vibrând la amintiri,
Sfidând prin chipul amplu de care mulţi se tem.

Asemeni unui munte sau ca puternic templu,
Povară-i nedreptatea pe care se ridică,
Mi-a fost util să-l simt ca un exemplu,
Căci ascuţişul limbii dezmiardă sau despică.

Din tron de demnitate nu poate fi răpus,
Statornic se dedică renumelui ţesut,
Cu sensibilitate va toarce un răspuns,
La cei ce îndrăznesc o pasă în trecut.

poezie de Viorica Pop (1 noiembrie 2010)
Adăugat de Viorica Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tablou cu mâini

Urma să-ţi împletesc ochii cu adânc.
Venisem dintr-o călătorie în jurul pletelor tale.
Pieptănul între dinţi
se scobea cu farul de la capătul patului.
Cred că tabloul din care ai ieşit
a intrat în pământ să fotografieze
centrul Lunii.
Am schimbat aşternutul cu timbre
lipite
pe ziduri din palme.
Am schimbat numele străzilor
cu numele tău ca şi cum
ca şi cum
aş fugi printre ele
printre casele cu temeliile din buze
şi oase de păpădii.
Acum ia-mă de mână
şi scrie cu mine...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

[Aşa e titlul] AAAA AA AAAAA AAAA E EEEEEE EEEEE EE

toate orificiile sunt contoare electrice
Agamemnon: vă spun că e extraordinar
cutia asta urinează gramatical
grilajul incognito violonist encrier trece
în eprubetă cronometru poartă favoriţi
Herrogott est un grand tricheur
în pilulă a sunat mezzanotte
clapa tremură în armăsar ce
fervent locomotiva şi-a şters
roţile de preş vagon restaurant
e o frază politicoasă
victor brauner donville stephane
roll micznik gehen spatzieren
emisar oferă ocaziune albastră manometru

*

Ediţie specială elevator victor brauner oxidat
interbancar calculează glasul în ambalaj
anuar bandajează timbru poştal

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Ilarie Voronca
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

În braţele toamnei

moarte, lasă-mi condeiul să cânte pe coală!
m-am lipit de vers ca timbrul de scrisoare
învăţ din poeme din agonii mă scoală
abecedarul vieţii m-apropie de Soare.

mai lasă-mă o vreme să răspândesc ca vântul
poemele iubirii născute într-o vară
cu petale de crini împodobesc Cuvântul
când visul mă răsfaţă cu cântec de vioară.

am încă perspective cu o iarnă blândă
îngeri să mă colinde în noaptea de Crăciun
chipul zâmbitor să-l zidesc în oglindă
unde nu-i durere şi stele nu apun.

loviturile morţii treptat mă răpun
dar în braţele toamnei poeme depun.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieşirea din uimire

Timpul seamănă cu o pastă umedă,
Se lipeşte ca timbrul pe oala cu smântână,
În acceptarea coerenţei devine dimensiune,
În facerea lucrurilor e-o goală fântâna.

Lucrăm pentru timp cu piuliţe moderne,
Cu cifre şi calcule profund disimulate,
Este ca porcul porţionat,
Pus pe-a stelelor dinţişori de lapte.

Aşadar, e timpul, este spaţiul
Şi noi viteza crucilor de gheaţă,
Rupem uşor din oasele luminii
Şi le-mbăiem cu lacrimi de viaţă.

Amar este acceptul ce duce în premisa
Că universu-i bulă de neştire
În care metafizic ne căutăm substanţa
Prin care să păşim în nemurire!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia talciocului cotidian

Vând
stampe timbre maşini din epoca de piatră
sau de aur păpuşi ceasuri embleme masonice
vederi din diferite locuri şi timpuri sculpturi
din piatră bronz şi aur abţibilduri
bilete de dragoste de autobuz de tren de avion
sau de rachetă intercontinentală
bancnote cecuri carduri chei sticle coca-cola
lame de ras cartele de masă de pat sau de purcel
diplome de orice clasă inclusiv clasa întâi
sticluţe de rachiu parfum sau lapte de cuc
ambalaje umane
şerveţele cu Anul Nou
chiştoace chibrituri şi nuduri
Mă rog la liber
Vând Homo Sapiens
Fiat poesis
pereat
mundus

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochiul drept

se uită strâmb la ciorapul
mulat pe piciorul din tabloul
de pictură abstractă
seamănă a labă de pui
cu ochii întorşi
furaţi dintr-o clipă
mai umblă pe trotuarele cu bordurile
de biscuiţi cu ciocolată
umbla fără pantofi - cu ghearele în
fipte în bitumul fierbinte -
ochiul meu dus la curăţat cartofi
pentru o unitate militară
pulverizată cu bombe
fierbe cazanul pe un foc în derâdere
unde se întorc covrigii
din coada câinilor comunitari
ciorapul agăţat se destramă până sus
sub fusta ne
infecţioasă în dimineaţa
cu tabloul fără soare

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine, spectator român vibrând de două ori cu scenă, surpriza serii a fost Viorica Cortez, pe care nu am ascultat-o până acum în niciun spectacol. Premiul cel mare de anul acesta la Concursul "Enescu", s-a dovedit mai mult decât pe deplin meritat. Am admirat-o pentru muzicalitatea ei cuceritoare, pentru glasul egal cu un timbru mângâietor, pentru frumoasa ei concepţie a rolului. Nimic ostentativ în cânt şi în joc: Dalila nu a fost o curtezană dură, gândeşte Viorica Cortez, ci o femeie cu farmec, care ştia să dea voluptăţii iubirii o poezie suavă. Şi apoi, bine au remarcat francezii: "plastica scenică!".

Ada Brumaru în Însemnări răzleţe (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O iubesc pe sharon stone

şi-mi doresc s-o strâng în braţe
până se dezgheaţă de tot
să poată intra în vene
cu buzele ei roşu carmin
să mă sărute cu pasiune hollywoodiană
palmele lăcrimează dulce
când o văd nu m-aş mai duce
din braţele tale ies fierbinte

o iubesc pe sharon stone
ne cufundăm în lacrima albastră
în frigul frumos şi gol
topiţi în cuburile de gheaţă
păstrez atingerea ei lângă
celelalte tandreţi aşezate
într-un clasor cu timbre
după picturi celebre de picasso

uneori are un surâs de peşte spadă
luat dintr-un rol de femeie topită

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

îmi vine să fiu din nou copilul
care am fost şi care încă mai sunt
să sparg geamurile vecinilor de la parter
cu mingea de fotbal sau cu o piatră
aruncată cu dibăcia din copilărie
vreau să-i bat pe duşmani
îmi doresc să redevin băieţelul
bătăuş şi fermecător şi să sărut fetele
să colecţionez timbre şi cărţi
să-mi visez în fiecare seară colegele
vreau să fiu din nou copilul ăla
care am fost şi care încă mai sunt
să plimb fetele pe bicicleta pegas
zburând până la stele
îmi doresc să fiu criticat
pentru nerealizarea planului
la sticle, borcane şi fier vechi
în faţa detaşamentului de pionieri
să-i scriu bileţele de iubire comandantei de detaşament
să-i spun că o iubesc mai mult pe ea

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulcele zahar din pelinul amar

În viaţă sunt lumini si umbre
Cărbuni aprins si rosu jar
Clopoţel sună lumini sumbre
Dulcele zahar din pelinul amar

Privesc timpul se tot arde
Si inima-mi saltă arde si ea
Flacăra dansează si râde
Scrisori ce-s uitate pe canapea

Am scris timpului ce va veni
Căci ce-a fost ieri am cunoscut
Ce este azi mâine nu se va pomeni
Viitorul încă nu s-a născut

Am vrut să-l iau din faşe
Să îl cunosc să mă cunoască
Să nu-mi mai joace mie farse
Si sufletul să mi-l rănească

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba Română, ultima mănăstire

Luna îşi odihneşte obrazul pe Limba Română.
Ea îşi unduie sunetele
ca nişte pene de egretă.
Limba târâtă la Roma odată cu Decebal,
aspră ca tăişul sabiei ascuţit printre
pietre tăcute, şi-a întors faţa mandră
către schitul lui Dumnezeu,
munţii Carpaţi.

Soarele se răsfrânge în inima ei
pulsând veşnicii.
Picioarele cuvintelor romaneşti caută harul
în somnul gliei
încălţate în sandale romane.

Serenitatea vocalelor are timbru
de clopot ortodox.
Ele înalţă curcubeu peste Prut
pe cerul de un albastru voroneţian.
Răsună în trupul Limbii române

[...] Citeşte tot

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşaportul

În portofoliu n-am rostiri halucinante,
Otrăvuri mirosind a miez de nucă
Şi nu bat câmpii cu poeme delirante,
De beţivani ce dorm pe unde-apucă.

Am să vă spun că nu fac schimburi idioate,
De cărţi, dau cartea mea pe cartea ta,
La mesele de joc eu mai seduc levate,
Cu un atu ce-alungă piaza rea.

Eu nu schimb timbre din clasoare personale,
Nu schimb un Cap de Bour pe nimicuri
Şi nu dau mărci pe amulete cu brizbizuri,
Dar nici figuri de stil pe tiriplicuri.

Poemul meu e viu, respiră şi vibrează,
Într-un prezent cu bocet pe planetă,
Un clandestin ce graniţe mereu forţează,
Mai simplu ca un mers pe bicicletă.

[...] Citeşte tot

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rezervaţia de zimbri

O mie de ani, vînătorii zeloşi
Vînatul suprem al pădurii-l vînară
Nu porci, căprioare, fazani şi cocoşi
Ci zimbri, că ei sînt pe stema de ţară!

Măreţ animal este zimbrul cel mut!
O mie de ani de săgeţi şi rafale
Dar el, melancolic, ca şi la-nceput
La nimeni nu-nchină puterile sale.

Cu milă priveşte spre brazda de plug
Spre ieslea lui tremură botul şi nara
Mai bine vînat decît vită în jug
Căci zimbrul nu ia de la alţii povara.

Pe sine se poartă în negre păduri
Şi tropotul lui grea furtună anunţă
Şi-şi duce lumina în ochii lui puri
Şi tropot de zimbri viţei în sămînţă.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!