Citate despre gânduri și supărare, pagina 4
Textele de mai jos conțin referiri la gânduri și supărare, dar cu o relevanță mică.
Întreabă Luna
Îți mai amintești ceva de mine?
Măcar, poate puțin, din când în când
Măcar pe-o filă dintr-un tainic gând
Cu Luna vorbesc mereu de tine
Spune-mi de știi că încă te iubesc?
Mai ții minte buchetele de flori?
Tu și acum mă ții până în zori
Un câmp de flori aș vrea să-ți dăruiesc
Îți mai amintești ceva de mine?
De ochii mei plecați în fața ta
De teama mea de-a nu te supăra
Aș vrea, mereu puțin, din când în când
Când ai o stare încremenită
Să-ți stau sub gene - măcar o clipă
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub umbra ta
Mă gândeam să m-așez în iarbă sub umbra ta.
Pe vremea aceea gândurile noastre erau mai mici,
chiar și fără să le înghesui, ar fi încăput într-o cutie cu bomboane de ciocolată
cu care mă amăgeai,
când vroiai să te iubesc mai mult,
când vroiai să-mi ascund iubirea în mai puține cuvinte...
Sub umbra ta aveam timp să nu mai fiu eu,
evadam uneori pe o stradă alăturată,
o alee înfundată în amintiri unde copiii jucau șotron,
unde stăteam pitită după niște copaci care ar fi putut fi castani,
așteptând să se facă noapte, să iau șotronul cu mine și să-l duc acasă,
acolo unde mai adunasem câte ceva, lucruri tăcute, inutile, stingherite de liniștea lor,
nedumerite să se vadă ostatice într-un muzeu în care nu intra nimeni,
poate doar tu, pe furiș,
temându-te să nu strivești cu umbra ta mare lumea aceea sterilă pe care o apăram îndârjită,
pe care o iubeam cum nu învățasem să te iubesc și pe tine vreodată...
Pictam buline pe unghii sub umbra ta.
An de an, bulinele au crescut, s-au facut mai multe, mai năbădăioase, într-o zi unghiile nu le-au mai ajuns,
[...] Citește tot
poezie de Alina Dora Toma
Adăugat de Rodica Muntea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet lângă suflet
Sunt măgulit de ziua asta-n care
Voi prieteni buni... v-ați amintit de mine,
Vă dau la toți pe rând o-mbrațișare
Și vă doresc în viață numai bine.
Că nu-i în lume alta bucurie
Decât aceea de a fi iubit,
Chiar de iubirea-n toate nu te știe
Să o primești așa cum a venit.
La fiecare-n parte v-aș aduce
O mulțumire și un gând curat,
Dar poezia mea pe toți vă strânge
Și știu așa că-n suflet v-am intrat.
Aș vrea iubirea să vă împresoare
Iubirea are multe înfățișări,
Iubirea e în stele și în soare
Iubirea e pe cerul fără nori.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Panait
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dormi, iubito!
Sus, pe garduri, sclipesc stropi sărați, albă-i sarea,
Iar portița-i de-acum încuiată. Și marea
Fumegând și săltând către diguri, de-a rândul,
Dintr-un soare sărat s-a-nfruptat, devorându-l.
Dormi, iubito! Oh, dormi! Sufletul meu vrea pace.
Stepa, munții... și ei dorm acum, n-au ce face.
Ciobănescul cam șchiop și cu claia prea mare
Chiar prin somn își mai linge lanțul lui plin de sare.
Marea-n tropot și crengile scormonind ca vătraiul
Și zăvodul din lanț ce-și trăi-n tihnă traiul,
Împreună cu mine, toți, mereu împreună,
"Dormi, iubito!" îți spunem acum. "Noapte bună!"
Dormi, iubito! Și uită că ne-am certat vreodată.
Ne-om trezi, împăcați, în lumina curată.
Stând în fân, somnoroși, vom simți cum ne vine,
Dinspre beci, un parfum de iaurturi gruzine.
[...] Citește tot
poezie de Evgheni Evtușenko
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cugetări
viața se scurge ca râul repede
printre emoții și vise de taină
vreau să am mereu mintea limpede
să mă-nvălui în lumină- nobilă haină.
am învățat că supărările aduc bolile
de aceea vreau să am un suflu optimist
să nu procesez în suflet dramele, ororile
să nu urăsc pe nimeni să nu fiu egoist.
în lumea întreagă răspândesc gânduri
dar dragostea magică o împart la doi
conservată cu poeme rânduri, rânduri
care estompează dorințe și nevoi.
și bună și rea soarta mea e divină
hrănită zilnic cu pâine de lumină.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frăția inimii
inima mea e ca un trunchi de fag
îmi face vara sanie și iarna căruță
din munții apusenilor mă trag
codrul mă doinește cu glas de stăncuță.
stejarii și brazii îmi sunt frați ideali
le ascult freamătul pe rețele sociale
ei nu sunt habotnici și nici imorali
izvoare de gânduri îi poartă în vale.
port doruri la piept ca pe mărgele
cu boabe de rouă setea îmi astâmpăr
îmi proptesc nădejdea pe albe vergele
mă zbat în tăcere cerul să nu-l supăr.
frunze de fag am cusut la pingele
icoane de lemn de la târg le cumpăr.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu mine
Salvează-te cu grija mea
Când ochii mi se-ascund în peșteri
Lucind, vei știi că voi urma
Un soclu ridicat de meșteri.
Te voi atinge doar cu gura
Prin palme voi săpa tranșee
Să te ascund de vânturi reci
Prin păr să-ți curgă orhidee.
Ești toată fulg de păsări rare
Te port prin gând să nu te supăr,
Atunci când pielea ți-o ating
Mă simt întins în somn pe nufăr.
De te vei naște înc-o dată
Să plângi mai tare să te-aud,
Ca eu din drumuri puse-n viață
Să te feresc de solul crud.
[...] Citește tot
poezie de Mili Dumitru din Poezie în rampă (2018)
Adăugat de Mili Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot ce zboară...
Musai nu-i că tot ce zboară,
Este porumbel sau cioară...
Zboară prin văzduh rachete,
Zboară gânduri după fete,
Zboară câte-un angajat,
Când e șefu supărat,
Zboară banii de pe card,
Când călcâiele îți ard,
Zboară țoale în neștire,
Când se pune de-o iubire,
Baba-Cloanța pe la noi,
Zboară pe un măturoi,
Și merțane, sute-mii,
Zboară spre a se ciocni,
Iar ades se spune încă:
Tot ce zboară se mănâncă...
[...] Citește tot
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verișoara
Prin anul nouă sute nouă,
Nu mai eram un oarecare,
Veneam la clubul "Lumea Nouă",
Și alte cercuri literare.
Îl cunoscusem pe Gârleanu,
Pe Cincinat, pe Efitimiu,
Ș-a apărut de Minulescu,
"Romanțe pentru mai târziu".
Văzând directorul revistei
Că am talent de pamfletar,
Fără să steie mult pe gânduri,
M-a angajat ca secretar.
Redacția era în centru,
O cameră unde-încăpea,
Biroul, scaune, dulapul,
Maculaturi ș-o canapea.
De joi, când apărea revista,
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Aspecte exotice
pe un tărâm exotic mă visez, acolo
pe țărmul mării printre palmieri
să-i fac o serenadă lui Appolo
că mi-a însorit fericirea de ieri.
să zburd ca delfinii în marea cristalină
cu scoici în palme în păr cu anemone
să mă relaxez plutind pe unda lină
scriind pe pieptul nopții iubiri de Desdemone.
să îngrop tristețea sub recif de coral
apoi să se prefacă într-o stea de mare
să nu mă mai găsească vântul austral
supărată pe viață cu gânduri amare.
scenarii de suflet cu aspect teatral
să fie pentru mâine motiv de afirmare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul și eul liric
Am aflat, din cărți, discret,
Dintr-un text, deloc satiric,
Cum, că eu, fiind poet,
Am, în mine, EUL liric!
Vena poeziei, sumbră,
N-are suflet, n-are sânge,
Autorul e în umbră,
EUL râde, EUL plânge.
La iubita mea frumoasă,
Dac-aș vrea să zbor ca zmeul,
Ca poet, eu stau acasă,
Dar, la ea, se duce... EUL!
Eu vă spun, cu tot onorul,
Și vărsându-mi, sincer, focul,
EUL ăsta, profitorul,
Mi-a luat, de-o vreme, locul!
[...] Citește tot
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce bine c-am scăpat...
și îmi vorbești și îmi vorbești,
și te ascult și dorm puțin,
și mă trezești și gust din vin,
îl dau pe gât cu vorbe lin
aud, te-aud cum te repeți,
mi-e gândul călător în altă parte,
îmi faci un semn, dar suntem beți,
tu de-a ta vorbă, eu de toate
se face timpul negru înnoptat
și vreau să plec, să merg acasă,
îmi spui să stau, mă tragi de braț,
vrei să vorbești, nici că îți pasă
mă rup de tine, cu greu reușesc,
te văd în umbră supărat pe mine
și merg și merg, cu grijă mă pășesc,
șoptindu-mă.. ce bine c-am scăpat cu bine
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Depărtare
Câte versuri stau să cadă
De pe tâmpla-mbătrânită,
Și din inima bolnavă
Nențeleasă, neiubită?
Câte stele s-au stins oare
Lângă ochii-ți plini de dor,
Și în câtă supărare
Te-ai scăldat de dorul lor?
Câți ai întrebat pe stradă
De copiii tăi iubiți,
Și te-ntrebi, când or să vadă
Ce-i iubirea în părinți?
Câte nopți mai ai, bătrâne,
Câte zile și cât dor?
Cât mai poți s-aștepți un mâine
Cu gândul la-ltău fecior?
[...] Citește tot
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rapsodia luminii
drumul spre lumină e pavat cu rugăciuni
cu ample sentimente din iubirea curată
nu supăr universul nu fac stricăciuni
în creația divină veșnic binecuvântată.
la răscruce de gânduri se află Cristos
cu alaiul de îngeri ce cântă în cor
e triumful dragostei, elixirul gustos
ce curge prin sânge ca un magic izvor.
sărbătoarea luminii îmi curge prin vene
nu-i nici o fericire ca în zi de Paște
când mântuitorul învie printre gene
și pretutindeni natura renaște.
razele dansează printre triluri codrene
un înger al dragostei în mine se naște.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța este o căsuță nouă
Într-o încăpere insalubră
inima mea-i o fereastră deschisă
lăsată singură în stare de așteptare,
chiar și trăirile pot înflori mai târziu
la fel cum se nasc ideile din întâmplare
și fructifică.
Doar gândul mă lasă descoperit
până mi se rătăcesc mințile,
numai locuiesc în trupul știut,
așa că, nu te supăra,
ignoră-mi tot ce am spus,
eram plecat pe drumuri de nisipuri mișcătoare
fără identitate,
departe de tine
cu lumina, o monedă ascunsă-n buzunar
la păstrat.
Speranța este o căsuță nouă
din care se vede mai departe
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai ninge
nu ninge, nu mai ninge...
zăpada nu cade mai jos de noi...
ea se agață ca florile tristeții...
intră în pântecul meu,
se înnoadă cu inima mea plină de păsări oarbe
... care cântă... neiubirea...
întotdeauna și pretutindeni
căzând dintr-un cer foarte negru...
nu cade,
nu mai cade zăpada
ea doar ne șifonează gândurile, ideile...
noi suntem cei care intrăm în ea
cu lacrimile noastre de supărare infernală, prețioasele...
.. de acum a totdeauna...
pentru că nu mai suntem împreună...
acolo... unde grâul ieșea și nu ne murea câmpurile vrăjite...
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lenea
Eu sunt Lenea!
Și-am venit la adunare
S-o reclam pe-o doamnă care
M-a făcut "Cucoană mare
Care n-are de måncare!"
Vai de mine! Ce rușine!
Ea să-și bată joc de mine!
A! Dar am uitat să spun
Că această doamnă care
Spală, calcă și gătește
Și... pe seama mea cârtește
Hărnicia se numește.
Vai de mine! Ce tupeu
Să îmi spună tot mereu
Să mă spăl, să mă-ngrijesc,
Părul să mi-l descâlcesc,
Rufele să le cârpesc;
Să gătesc și să fac patul,
Să învăț și să șterg praful.
Recunosc! Am dezordine-n sertare
[...] Citește tot
poezie de Alina Sorinela Didu din Călător în Lumea Versului (2 februarie 2015)
Adăugat de Alina Sorinela Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Cu lumea imperială n-am fost legat decât doar copilărește,
Mă temeam de scoici, la gardiști priveam pe sub sprâncene,
Încât nu-i sunt dator nici cu un strop din sufletu-mi, firește,
Oricât m-aș chinui să seamăn cu străine și grave specimene.
Cu prostească importanță, supărat, în căciulă de castor, udă,
Eu nu am stat sub al băncii petersburgheze portic egiptean,
Și pe lămâioasa Nevă în foșnetul sec al bancnotei de-o sută
Niciodată, niciodată vreo țingancă nu mi-a dansat de alean.
Presimțind viitoarele cazne, de la urletul faptei de revoltă,
Fugeam spre nereidele mele, nereide, de la Neagra Mare,
Și de la divele epocii, de la europene-n ținută dezinvoltă -
Ce de-a jenă, durere am mai tras, ce de-a obidă chinuitoare!
Deci, de ce și până astăzi ăst oraș îmi mai apasă dominator
Gânduri și sentimente, în baza unui drept de demult, abolit?
De la incendii și geruri el devine mai obraznic, impilator -
Tot mai vanitos, mai blestemat, mai găunos, mai întinerit!
[...] Citește tot
poezie clasică de Osip Mandelștam din revista "România literară", nr. 26/2008 (1931), traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când...
Când valul mării mi-e strâmt și mă strânge la umeri
Mă-mbrac comod cu cerul și-mi fac epoleți din îngeri.
Când luna-i supărată și din întuneric fața nu-și arată
Mituiesc stelele cu înghețată și luminează a zării polată.
Când soarele dogorăște pârjolindu-mi trei rânduri de piei
Împletesc ramuri de trestie și m-adăpostesc la umbra ei.
Când vântul mi se strecoară în pleata blondă pe furiș
Adorm pe un pat de gânduri mai la vale în prundiș.
Când chipul mi se oglindește într-o oază voluptoasă
Pornesc cu mintea dospită de frumos înapoi către casă.
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne vom întâlni undeva
Am să-ncerc să lupt cu soarta
Sterg acum din viață ce-i urât
Păstrez iubirea păstrez soapta
Clipele frumoase n-am să le uit
Luna mă îmbie mereu la visare
Inima bate, cred că vrea să sară
Râuri se unesc înainte de vărsate
Timpul a trecut, iar se face seară
Simt răcoarea, bate fanatic vântul
Vânt de primăvară aduce iubirea
Trece un lăstun, îmi tulbură gândul
Își îndrumă puiul, el îi dă pornirea
Stii că te iubesc, mereu te gândesc
Nu te întreba de mă supără ceva
De nu îmi vorbesti, eu mă zvărcolesc
Și că într-o zi ne vom întâlni undeva
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre gânduri și supărare, adresa este: