Citate despre gânduri și trenuri, pagina 4
Textele de mai jos conțin referiri la gânduri și trenuri, dar cu o relevanță mică.
Inima-i lăsată să iubească
Te-ascunzi ca raza după nori
Lacrimile în noapte -ți ascunzi
Numeri clipele până în zori
În deznădejde te afunzi
Treci cu gândul prin tine
Cu ochii căzuți la pământ
Te ascunzi de tine străine
Ai putea să-mi spui un cuvânt
Când inima îsi cere dreptate
Iubind ea vrea să se jertfească
N-o-ncuia ca într-o cetate
Te duc te-aduc tren pe linii ferate
Nu este tren ca să sosească
Când gara -i rece și pustie
Inima-i lăsată să iubească
Tic tacul când iubește ea îl știe
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
V-aș colinda, dar nu mai am cuvinte
Le-au înghițit poemele pe toate
Mi-a mai rămas cuvântul sănătate
Și încă unul ce-mi aduce-aminte
Că-mi sunteți toți aproape și departe,
Că îmi trimiteți câte-un gând de bine.
Ajunge-acum de Sărbători la mine
Și este-un dar mai altfel, mai aparte.
V-aș colinda, cu mâinile-nghețate,
Fără cojoc și chiar în talpa goală
Și nu m-aș teme de nicio răceală
Și-aș merge prin troiene zi și noapte.
Dar nu e nici zăpadă, e doar rece
Și vă colind de-aici, pe malul mării
Sau o s-aștept un tren în fața gării
Să-i dau din mers colinda, când va trece.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un tren spre nicăieri
De plictiseală sau din nepăsare,
Nu e o scuză sau un vechi refren,
Aflându-mă într-o gară oarecare,
Mi-am luat bilet pentru-acest unic tren.
În el, sute de mii de personaje,
Plecate-acum în nemilos surghiun,
Cu dor în suflet, pline de bagaje,
Se luptă pentru-n loc ceva mai bun.
Ce freamăt, cât venin, ce încordare,
Ce urlete, ce plâns și ce tam-tam,
Ce vorbe grele și ce-ncăierare
Că fiecare vrea să stea la geam.
Stau și privesc acest grotesc spectacol
De parcă sunt în lojă la balcon
Și de-aș putea, aș face un miracol
Și-aș dispărea în zare din vagon.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (2 decembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Experiențe
sângele vuiește ca lava în vulcan
înrădăcinez cuvântul în extaz
credința mea este un vast ocean
cu mărgean de opal cu valuri turcoaz.
revers al focului cascada de lacrimi
care curge nostalgic pe obraz
scot aburi din idei și patimi
transpun în slovă gânduri de topaz.
nu vreau să cred în moartea haină
cu avântul magic fac haz de necaz
dezleg ecuații cu stele de taină
la trenul speranței schimb un macaz.
pe țărmul visului lângă marea calină
spumoase sentimente se sparg în talaz.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerșetorul de ocazii
În mileniul nostru aspru unde-i soarele torid
Cerșetorul de ocazii de-un bătrân e-ndrăgostit,
Urcă-n trenul conștiinței, jură că n-are picioare,
Degetele de la mâini sunt întoarse către soare,
Ochii sunt cruciți, cu dânșii cercetează stelele
Când adorm în tren bătrânii, uitând portofelele...
Numai că bătrânul nostru, coborâtor de pe munte,
Dur și aspru, prefăcut, gândurile își ascute,
Nu adoarme, dar se face că-i în lumea lui Moș Ene,
Cerșetoru-i ia bănuții și-i ascunde în izmene.
Moșu-i pune stânga-n gât și cu dreapta-l nimerește
Unde banii i-a ascuns. Toată lumea se trezește.
Cerșetorul de ocazii vrea sa fugă, cale nu-i,
Trenu-aleargă peste șine cu viteza calului,
Apoi fluieră, nechează, de durere cerșetorul,
Fiecare răsucește, ba o mână, ba piciorul,
Plin de lacrimi și mânie încă varsă-njurături,
Pe spatele lui scrie: ești parlamentar, să furi?
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți amintești?
Cândva trăit-am clipe-încântătoare
Și fericiți am fost ca în povești
Am înălțat iubirea pân' la soare,
Îți amintești?
Și când ploua la timp, întotdeauna
Creșteau în noi speranțe nelumești,
Câte dorințe ne puneam întruna,
Îți amintești?
Aveam un cântec, cel mai trist din toate,
Scriam poeme, ca să le citești,
Și ne priveam în ochi cu voluptate
Îți amintești?
Plângeam să fim tot timpul împreună
Fugeam de despărțiri, eram onești
Cu Dumnezeu noi ne țineam de mână
Îți amintești?
[...] Citește tot
poezie de Ahmet Selçuk İlkan, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sclavii iluziilor
Atâția maci jertfit-au pe-al grânelor altare
Petale-nsângerate în căutări confuze,
Timbrând cu lacrimi mute, scrisori de dor amare,
Punând sărut cu patimi pe-al sufletului buze,
Desăvârșind iubirea nescriselor solstiții,
Plătind tribut pe vise și anotimp obscur,
Dorințe-au pastelat cu faguri de emoții,
Cernute fără milă de-al brumei toamnei ciur.
Asemeni lor și noi în turnuri încuiate,
Crucificăm iubirea pe muchii insipide,
Cu trupul biciuit de doruri disperate,
Cerșim o amnistie minutelor perfide.
Fac greve nesfârșite toții demonii constrânși,
Iar îngerii plătesc constant al vamei cost,
În grote ne ascundem neputincioși, învinși,
Sclavi veșnicei iluzii sub măști de gând anost.
[...] Citește tot
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
In lumea mea mica
în lumea mea mică
sunt numai un fir de nisip ce ridică
castele mărunte sub gânduri viclene
o vreme-am crezut că brațele tale au pene
posibil însă să fi încurcat iarăși gările
ori trenurile... sau poate toate mările
cu scoicile lor mici și rapace
cu melcii ieșind indecent din găoace
poate că am încurcat un răstimp și irisul tău mov cu un flutur
ori cu o pasăre albă... de toate mă scutur
ți-aș fi strâns ghem cuvintele toate
ți-aș fi alintat o noapte întreagă tăcerile poate
păcatele și visele triste
din umeri mi-ar fi crescut spre tine batiste
ca nouri sub stele
s-ar fi ascuns în tine tăcerile mele
ai fi crezut că sunt o mare îngustă
în dar ți-aș fi lăsat un crin și-o lăcustă
și poate-o furnică
ascunsă cu grijă în mâna mea mică
[...] Citește tot
poezie de Nicoleta Tase
Adăugat de Anemarie Ionita
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu o zi înapoi
zgribulit într-un colț de timp
mi-am îmbrăcat corpul într-o mănușă
și nu mă încape
ziua de astăzi a rămas cu un deget afară
nu am vrut să vă spun, dar la ultima stație
mi-am fumat sufletul cu ultimul fum
de atunci
roțile trenului îmi zăngăne sacadat și ritmic
în șolduri
sărut piciorul iubitei și-n legănatul gândului
încerc să fac dragoste cu ea
ah, trupul ei zvâcnește
încerc
să aduc o zi înapoi
...
bate cineva în masa tăcerii
liniște că vreau să se audă
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (decembrie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrima pierdută
Era-ntr-un timp pierdut în alte vremuri,
Când spre iluzii mă-ndrepta răscrucea
În care așteptam pierdute trenuri
Din visuri ce-și purtau, în taină, crucea.
Eram, cumva, în spațiul dintre tine
Și vagi sclipiri de ochi sau doar părere
Ce-mi aprindea ades un foc în vine
Și gânduri însetate de plăcere.
Mă răscoleam ca vântul într-un munte
Cu poale unduite-n apa mării,
Lovind în piscuri mari sau stânci mărunte,
Strivit de timpul lung al așteptării.
În lacrima ce ți s-a scurs pe față,
M-am reflectat o clipă cât o viață.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
11 Vlad
Un haos nebun vorbindu-mi în gând
Se apropie și tace
Și tace
Și tace...
Ca un sentiment în alb-negru
Ce mă-ntrece în numărat stele
Și mă vede odată-n tren
Și mă vede
Și mă vede...
Eu sunt Tiana, cea ce încă aude...
Picăturile din ziare...
Ce trec pe lângă mine, în ochii și în inima mea
Cu o altă privire...
De altă privire.
Artă, seacă și atât de simplă,
Veche, dar autohtonă...
Simte atunci când nimeni nu mai simte,
Pași de om.
Într-o față, fără fața... într-o zi întâmplătoare
Ai adus la întâmplare,
[...] Citește tot
poezie de Tiana Badea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povești pe firul ploii
pe firul ploii toamna rescrie povești
cu iubirile verii născute din boemi
ploaie albastră vreau să-mi limpezești
gândurile triste strecurate în vremi
în dansul ploii sufletu-mi liniștesc
are și ea fantezie și farmec divin
speranța e un curcubeu ce îl nutresc
din beția visării nu îmi mai revin
lacrimile cerului le trăiesc și eu
țâșnite din adâncuri picuri de necaz
doruri din inimă suspină din greu
trenul bătrâneții să-l schimb la macaz
pe firul ploii toamna rescrie povești
din zvâcnirile clipei curg lacrimi cerești
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un cântec a trecut prin zidul de piatră
Un cântec a trecut prin zidul de piatră
Singur așteptând toamna
Ca și cum ar aștepta un vis de ceață,
O alta viață sau ce-și dorea. Să nu întârzii -- îți spune.
Printre potecile luminate de lună
Neîntrupându-se frunzele zboară spre alte gări,
Ca un tren fumuriu în care urci fără să știi,
Spune-mi e mult prea târziu în timpul nostru?
Mereu lumină și umbră, mereu noi plutind de dincolo de timp,
Mereu el e steaua și ea barca ce-și caută țarmul.
Iată vezi copacii ce te-au îmbrățisat odată cu el,
singuri și galbeni, nocturni și sfioși cum ți-era zâmbetul,
Vei înțelege mai târziu, poate mult mai târziu...
Închide ochii, deschide palma să-ți înfloresc nuferii,
La poale-ți sunt și vântul și izvoarele,
Un nor cu petale plouă peste ei cu flori,
[...] Citește tot
poezie de Irina Lucia Mihalca
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iscusință
în drum spre univers mai schimb un macaz
și adun gânduri vii de pe șina de tren
adun nostalgii fără nici un necaz
simțind că viața mea e un catren.
împletesc cu raze sentimente turcoaz
dialoghez cu stele în sublim antren
în drum spre univers mai schimb un macaz
și adun gânduri vii de pe șina de tren.
artiști m-au învățat să trăiesc cu haz
toate amăgirile din spațiul peren
să îmi spăl păcatele în val de topaz
să netezesc cu visul accidental teren.
în drum spre univers mai schimb un macaz
și adun gânduri vii de pe șina de tren.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ogor
Câmpii de străbuni, cu spice de lacrimi
Muncite cu sârg, cu sudoare de avut,
E ogorul întins, războit printre patimi...
De zeci generații, l-au vrut... l-au pierdut.
E brunul mustos, apărut după ploi,
Ce naște din boabe cotiledoane,
Sau griul, uscat și crăpat de nevoi...
E sursa de pâine-a hrăni milioane.
Privim frumusețea de galben și verde
Întinsă, din talpa de șină de tren.
Visăm peisajul, vederea se pierde
În gândul, din cântul de linii-n refren.
Se pare că totu-i așa, de când timpul...
Nici gând, nu ne poartă, la bietul țăran
Ce calcul de muncă-i la el, anotimpul;
Pământu-i e viața și sursa de ban.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oglinzile să nu le crezi
Zăream în rama de oglindă
cum clipele ajung dansând
cu amintiri să mă cuprindă
când orele se scurg pe rând.
Bătea și ceasul de pe masă
un ritm perfect, amețitor,
pe gândurile stând să țeasă
povești nespuse de amor.
Dar vraja clipelor senine
deodată se rupea la geam,
știam că trenul care vine
îmi va lua tot ce iubeam.
În urmă doar o seară rece
se va lăsa dinspre apus,
și-o altă toamnă care trece
lăsând o umbră de surâs.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Creație lirică nouă
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La marginea mirării
tăcere ruptă-n două de-o parte și de alta
cuvântul să răsune febril ecou în noapte
felinar de veghe ce luminează halta
trenul speranțelor vine la ora șapte.
iubirea-nsingurată stă pe peronul gării
pe banca lustruită stă un bagaj cu vise
steaua mea mă așteaptă la marginea mirării
cerne strălucirea pe operele scrise.
îmi dă târcoale neagra melancolie
cu gânduri despre moarte și infern
mai am de spus povești, încă sunt vie
și-atunci m-agăț de visul amplu, etern.
aprind o lumânare cu parfum de iasomie
teama de întuneric pe pământ o aștern.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Castele-n Spania (Lui Cincinat Pavelescu)
De-ar vrea norocul să-mi zâmbească
Și să câștig la loterie,
Aș duce-o viață-mpărătească,
Ascuns să nu mai mă găsească
În timpi de ani, ființă vie.
N-aș vrea să am măriri deșerte,
N-am nici-o sete de renume,
Aș înălța mereu concerte
La adăpost de griji și certe,
La adăpost de om și lume.
În colț tăcut de vreo Sahară,
Castel aș pune să-mi zidească,
Și scuturat de-orice povară,
Aș ridica spre ceruri scară,
De-ar vrea norocul să-mi zâmbească.
Ca-n basme masa mi s-ar pune
Și s-ar deșterne tot ca-n basme,
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski din Excelsior (1895)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima întrebare
ne despărțim ca să ne întâlnim
pe aici, pe undeva, cândva
lăsasem bagajele într-o gară părăsită
fără trenuri, fără șine
doar un hamal rătăcea prin odăile goale
mereu mă întreb cum am ajuns aici
de ce-am plecat
azi nu mai știu și e târziu
ochii orbi nu mai văd
nici ploaia, nici vremea ce curge
atât de gol, atât de singur
într-o viață murdară și ternă
trenul zace în gară
nu am ajuns
rătăcisem întâlnirea într-o gară uitată
călătoream fără drum, fără sens, fără țintă
sau poate doar atât mi-aduc aminte
în zare, pajiștea arsă printre negri copaci
uneori vroiam să mai rămân
să cânt, să țip
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori cânt numai din gură
Până o să te întâlnesc, lucrurile se schimbă,
se face lumină în ce se așteaptă lămurit
și scopul capătă o altă turnură.
În gând am alte semne de interpretat,
caut cuvinte cu sensuri noi de înțeles
cuprinse într-un singur demers.
Nu-mi place să cânt la instrumente
uneori cânt numai din gură,
o fac foarte rar dar melodios
la strune cu lăutarul orb.
Când mă însoțești în taverna subterană
ești aproape de sufletul meu,
odată cu mine cânți de inimă albastră
până noaptea târziu.
Apoi ne vom iubi ca doi nesuferiți
într-un vagon tras pe o linie moartă
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre gânduri și trenuri, adresa este: