Citate despre ger și gânduri, pagina 4
Textele de mai jos conțin referiri la ger și gânduri, dar cu o relevanță mică.
Baladă de sfârșit de an
S-a-nstăpânit zăpada pe zările albastre
Curată sau murdară - ca sufletele noastre...
Și-un ger ce sfarmă piatra învăluiește firea
Șiun An Nou se arată căci asta-i e menirea.
Un dor de îmbuibare în jur se-nvederează
Căci asta-i noaptea care va ține firea trează,
De parcă omenirea făcută-i spre plăcere -
Iar nu spre suferință, tristețe și durere.
Mulțimi cu brațe pline, se întrec în veselie -
De parcă s-ar întoarce cu prăzi din tâlhărie...
Și gerul se-ntețește cu aspră-ncrâncenare
Și toată viermuiala miroase-a-nmormântare.
Cuprinsă-n negre gânduri ființa mea zorește...
Deodată-n colțul străzii ceva mă împietrește:
Pe-o bancă stă nebuna ce-ntregul târg o știe
Slinoasă e și știrbă și roasă de beție.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Noapte de iarnă
În noaptea înveșmântată în gerul aspru
dintre ramuri golașe se înalță alpestru
fluieratul vântului tăios de nord.
În curtea casei de la țară latră-un câine
la luna ce-i pare a fi o mare pâine
apărută pe un cer în dezacord.
Ici și colo câte o stea îngălbenită
răpusă de vânt cu-o aripă ostenită
defilează pe firmamentul trasnbord.
Între timp, un dangăt lent de clopot peste vânt
se-nălță, se-ndepărtează, lăsând doar un gând
suspendat ca fum între cer și pământ.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărbători... în cuvânt
Când ne vin sărbători, între treceri de ani,
Aruncăm de pe noi haina grea de păcat,
Într-un gând încăpem și bogați și sărmani,
Suntem suflet și om... precum El ne-a lăsat.
Retrăim bucurii... alungate-n uitări,
Din greșeli adunăm, învățări, spre folos,
Steaua Lui, de pe cer, ne lumină cărări,
Încercăm să trăim doar ce-i sfânt și frumos.
Între două iubiri... a aproapelui tău,
Dărnicie și gând tolerant, de mai bun,
Încercăm un cuvânt al părerii de rău
O iertare dorită-ntr-un prag de ajun.
Un cuvânt iertător, scris în nașteri de Domn,
Peste albul din fulg... peste floarea de ger
Pusă-n geamul pierdut între noapte și somn,
Sărbători... în cuvânt și colinde cu ler.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să redevenim români
Curg anotimpuri din vremile uitate,
bat clopote peste morminte vii,
am tot sperat ca cerbii să se-adape
din păduri virgine nu-n stepele pustii.
Ne plângem des, mințindu-ne-n erată,
prin arșiță și ger adesea am trecut,
vânzând din țară, bucată cu bucată,
până și Marea Neagră... Doamne ce-am făcut.
Ne vindem moștenirea, plugul și câmpia,
ne vindem limba, ne vindem și pe noi,
ai noștri fii uitat-au România
și vor uita și gândul de înapoi.
Acum e timpul să-nvingă adevărul,
uniți să fim în toate, uniți suntem mai buni,
la fiecare casă să puneți tricolorul,
mândria să-nflorească că noi suntem români.
poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te uită... ianuarie!
Te uită ianuarie, cu ochii smintiți,
De geruri și urlet răzlețe
Prin neaua ce plânge copaci obosiți,
Și patul ce vrei a mi-l ninge.
Te uită degrabă, năvalnic coboară,
Cu foamea din minte privește,
Un pod plin de vise, legat și de stele,
Ce gândul ți-a dat a-l cuprinde.
Te uită, amarnica iarnă târzie,
E cripta cea albă din tine,
De stai amorțit printre multele șoapte,
Când inima calcă și zile.
Te uită, posac îți e pasul, bătrâne,
Lași nopțile în urlet de haită,
Flămânde de mine... pereții-s de gheață,
Grăbește... și nu mă mai ține!
poezie de Katherine Mag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frământări
trăim în țara falimentului mental
mai greu este astăzi să gândești
decât să furi
ne mor copacii în gerul însingurării
râurile se desprind din matcă
să vadă ireconciliabil
că țara moare dar nu se predă
ne sunt copii surghiuniți
de atentate morale
cu incisivă ură și diabolic gând
se închid biblioteci
conștiințe amorțite zac în praful câștigului rapid
din scaune ies nopți de lașitate
să îngroape sub faldul trădării
o nație și totuși avem credință
cât să ne clădim o veșnicie
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oda
Prin ochii tăi văd cerul,
Perfectă lume,
Peste un os de pește ascuțit în gât.
Scai de gânduri și trăiri semețe,
Adunate peste timpul cu multe fețe.
Nu-s lacrimi inutile,
Nu-s vise sparte-n valuri,
Ci gânduri pure făr-de lacrimi amare.
Scap lipsă de răbdare în colțurile vesele,
Și gândul mi-e iertat în locuri crețe.
Ești oare vis de spart, sau negre ațe?
Ești înger cu povețe, sau doar ger de noapte?
Alunec peste gheață,
Și gheață am în mine,
Sunt o statuie blândă,
Cu zeci de mii de fețe.
poezie de Nicolae Ciprian Stoica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub gerul Bobotezei
a intrat în țară gerul Bobotezei
o să piară viruși ascunși în unghere
timpul pregătește întoarcerea berzei
purifică natura îi dă mare putere.
se-apropie și ziua Sfântului Ion
sărbătoare divină, binecuvântată
cei ce-i poartă numele peste un milion
vor da petrecerea mult așteptată.
în butoaie mari se prepară agheasmă
să se purifice suflete și case
busuiocul verde împrăștie mireasmă
tradiție străveche cu rituri frumoase.
sărbători iubite cu Dumnezeu în gând
trecute-n cartea vieții rând cu rând.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet hibernal
Eu simit cum iarna asta mă pândește
Să îmi ucidă astăzi trandafirul
Și crivăț să mă sufle, nu zefirul,
Să merg pe lac să prind la copcă pește.
Când vine vremea și se uscă firul,
Lucirea soarelui încet pălește
Și ritmul vieții parcă-ncetinește,
Iar gândurilor li se rupe șirul.
Ca-n menghină, captiv mă ține gerul
Și chiar aș vrea să ies acum din casă
Că-i liniște... și limpede e cerul,
Azur vărsat pe neaua de mătasă.
Copaci brodați cu filigran de gheață,
Dormiți, visați și mâine prindeți viață!
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rapsodie albastră
cerul înstelat își trimite solii
să vestească iar Crăciunul prin cântec
valurile speranței mângâie atolii
gerul din suflet fericită îl spintec.
momente de iubire desprinse din noapte
se-nvăluie frenetic în valuri de lumină
gânduri infinite se pierd în șoapte
nutrind cu ardoare fericirea divină.
aud povestea lunii, albă, fermecată
cu literele dalbe scrise în detalii
luminează calea lumii încurcată
cerne armonia cu parfum de dalii.
cerul rezonează-n noi rapsodii albastre
plămădind în chakre curcubeie măiastre.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decalog
să iubesc necontenit, necondiționat
să adun în suflet numai splendori
să mă călăuzească gândul minunat
să-mi fie conștiința univers de candori.
să urmez îndeaproape îngeri și sfinți
să nu am regrete în final de viață
veșnic să țin în slavă dragii părinți
să fiu optimistă și când trec prin ceață.
să iert mereu căci eu am fost iertată
și mângâiată de Bunul Dumnezeu
să pun în slove lumea descleștată
de gerul năprasnic aspru și ateu.
în inimă să cânte mierle și privighetori
luceferii să-mi fie veșnic călăuzitori.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri
Aleargă nebune Prin noapte, prin ploi Prea multe nevoi Și clipele bune.
Rămâne un nor În noaptea tăcută, Când vine o ciută În crâng la izvor.
Pe drum infinit Se-nneacă în mare Fărâme din soare Lucind l-asfințit.
Tăcut-au și vrăbii În noaptea cu stele, Din basme cu iele, Pirați și corăbii.
Se scurge și timpu', Născând generații Și mor alte nații, Ca și anotimpu'.
Privesc iară cum Se-ntunecă zarea, La fel ca și marea În vuiet de tun.
Se- nvolbură ceruri Mereu în răstimpuri, Din antice timpuri Cu cruntele geruri.
Oceanul de gânduri Îmi zboară spre veri Și recile ierni, Spre alte pământuri.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un tren, o gară, o viață
te-am așteptat în gară iubito
o viață întreagă
plecau trenuri grăbite spre vremea de apoi
apoi nu a rămas nimeni în gară, decât noi
treceau trecători, prin noi, pe lângă noi
azi noi nu eram doi
mereu mă întreb, unde eram noi
eram străini, într-o gară de doi
era frig și era ger, între noi, amândoi
trec trenuri, prin gară, prin noi
eu am așteptat într-o parte
tu nu ai venit astăzi la noi
un tren, o gară, o viață
și o iubire uitată între noi
te-am așteptat iubito, într-o gară
în suflet, o chitară ruptă de gânduri
în mână, un trifoi cu trei foi
trenul s-a dus
nu a oprit între stații
a plecat fără noi
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fulg de dor
Un fulg de nea îmi cade pe obraz,
de unde îl aduce vântul oare?
poate a fost cândva într-un talaz
ce s-a lovit de umbra-ți visătoare.
A stat apoi un timp pe fața ta,
când ai ieșit din apa înspumată,
dar a plecat s-ajungă la o stea
ce strălucea pe bolta dantelată.
S-a rătăcit în geana unui nor,
întins pe gândurile mele toate,
dar gerul l-a făcut un fulg de dor
cu aripile-ntinse retezate.
Când a căzut era doar un sărut
al dragostei rămasă-n amintire
pe neuitate visuri din trecut
ce m-asaltează zilnic în neștire.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scânteia divină
în mine-i o scânteie ce se va face foc
când gerul va da buzna prin gândurile mele
flăcări sentimentale fără echivoc
vor lumina drumul meu către stele.
străbat exaltată ca Luna universul
să întâlnesc la porți zâmbete îngerești
la vernisaj de astre să prezint versul
legat ireversibil de magice povești.
în mine-i o scânteie care arde mocnit
precum iubirea care neîncetat crește
ca un curcubeu țâșnește spre zenit
și-un drum fără noroaie cucerește.
divină e scânteia ce se va face foc
să topească gheața în jurul lui să joc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fulg de dor
Un fulg de nea îmi cade pe obraz,
de unde îl aduce vântul oare?
poate a fost cândva într-un talaz
ce s-a lovit de umbra-ți visătoare.
A stat apoi un timp pe fața ta,
când ai ieșit din apa înspumată,
dar a plecat să-ajungă la o stea
ce strălucea pe bolta dantelată.
S-a rătăcit în geana unui nor,
întins pe gândurile mele toate,
dar gerul l-a făcut un fulg de dor
cu aripile-ntinse retezate.
Când a căzut era doar un sărut
al dragostei rămasă-n amintire
pe neuitate visuri din trecut
ce m-asaltează zilnic în neștire.
poezie de Corneliu Neagu din volumul de versuri Poeme peste timp
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orchestra cuvintelor
Nu pot să-ți fiu altar fără ca cerul
Să își asume partea lui de vină
Pentru cuvinte ce dezgheață gerul
În vers cuprins de grația divină
Eu sunt un muritor ales de el
Prea rușinat de gânduri sau de fapte
Ce știe c-a greșit, dar într-un fel,
A regăsit lumina după noapte
Mă tot întreb mereu de ce-i așa
Dar pân' la urmă nici nu mai contează
Atâta timp cât simt că inima
În simfonii de îngeri îmi vibrează
Mă regăsesc, cumva, un dirijor
Orchestra lui e marea de cuvinte
Și-o să le-aștern prin suflete ușor
Să le iubească și să le alinte
poezie de Adi Conțu (2 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe apa lumii
Pe apa lumii ne-am născut,
Cu ploi iubind pământul,
Din norii timpului crescuți,
Ne poartă-n viață vântul.
De ce oftezi iubita mea?
E-atât de-aproape cerul,
Suspin și eu de umbra ta,
Că-mi lasă-n aer gerul.
De ce să pleci în singur gând?
Din mine strig de tine,
Când ți-am gustat zarea, arzând,
Și undele divine.
Căldură când și când mi-ai dat,
Din foc de gene scurs,
Mi-ai mângâiat cu gura viața,
Sărut din suflet strâns.
[...] Citește tot
poezie de Aurel Petre (10 martie 2021)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
La crucea mamei
(Unui chip de înger al copilăriei)
Pe sub salcâmi scăldați de gerul iernii moarte,
Gonită-n roata vieții de-un martie vântos,
Răsare caldă luna, dar e așa departe
De strada prea murdară și de noroiul gros.
Cu raze dulci și blânde atinge astrul nopții
Chiar și răcoarea morții din vechiul cimitir,
Iar crucile dorm triste, pleșuve-n calea sorții,
Cuprinse de-al uitării neîndoielnic fir.
Pe lângă stâlpul vechi al porții putrezite,
Răzbate un copil în cimitirul rece,
Vârtos mai e noroiul potecii adormite,
Dar caldă este urma ce printre cruci îi trece.
Cămașa-i ruptă-n poale și agățată-n spate,
Și-i suflă prin ea vântul tăios de primăvară,
Picioarele-i sunt reci, și goale, descălțate,
[...] Citește tot
poezie de Laurențiu Nelu Rădoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Val de vise
Val de vise umblătoare,
pe pământ de ger pustiu,
vin din steaua căzătoare
lunecând pe-un gând târziu
Se coboară-n stoluri grele
iluzii ce-au fost pierdute,
din dorințele speranței
și de mințile smucite.
Pajul de așteptări absurde
stă-n baston de păpădie,
privind zarea-n depărtare
pe o-ntindere pustie.
poezie de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre ger și gânduri, adresa este: