Citate despre iad și lumină, pagina 4
Trăiesc în Epoca Managerială, într-o lume a Administrației. Acum, cel mai mare rău nu se face în acele "bârloguri ale crimei" murdare, pe care îi plăcea lui Dickens să le descrie. Nu se face nici măcar în lagărele de concentrare și în lagărele de muncă. În acelea, vedem rezultatul său final. Dar el e conceput și comandat (mutat, secondat, dus la îndeplinire și înregistrat) în birouri curate, cu covoare, încălzite și luminate corespunzător, de către oameni tăcuți, cu gulere impecabile și unghii tăiate și obraji proaspăt bărbieriți, care nu au nevoie să ridice vocea. Din această cauză, desigur, simbolul meu pentru Iad seamănă cu birocrația unui stat polițienesc sau cu sediul unei companii de afaceri extrem de josnice.
citat celebru din C.S. Lewis
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!
Foc nestins
Sărutul tău, o dulce adiere,
mi s-a lipit pe buze, fremătând,
iar sufletul, în clipa de plăcere,
s-a luminat, de tine... mai flămând,
Și ți-a trimis, pe-o cale neștiută,
o altă sărutare drept răspuns,
iar ochii mei, ca într-o rugă mută,
ți-au săgetat priviri ce te-au pătruns.
În jurul nostru a-nceput să ardă,
ca focul unui Iad aprins în Rai,
orice obstacol, tot ce-a stat de gardă
și te oprea iubirea să îmi dai.
E-un foc ce arde încă, nu se stinge,
Căci tot ce îl atacă, el învinge.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
EU NU MĂ POT TÂRÎ CÂND TE IUBESC
Încerc a fi aici enoriaș
Cum azi îmi dau poruncă preoți noi,
Dar vreau să-ți fiu, Părinte, un ostaș,
De-aceea nici genunchi nu vreau să-ndoi;
Că Tu ai vrut Lumina Ta s-adun,
Și ochii mei să-și ia lumini din Cer,
Deci, eu, în jos, cum oare-aș fi nebun
Să pot privi și-n Iadul rău să pier?
Eu n-am primit, zvârlit pe-acest pământ
Și soarta grea de șarpe-aici căzut,
Mă lasă, Doamne, deci, să fiu un sfânt
Cum chiar m-ai vrut, făcându-ți chip din lut!
Eu știu că nu mă vrei nici tu plecat,
Că după chip și-asemănare-ai vrut,
Să-ți fiu, aici, chiar Fiu crucificat,
Dar vertical, cum Tu m-ai conceput!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuprinde-mă în brațe
alunec pe pietrele iadului în ape străine
ajută-mă să urc malul înalt
pentru că în apropiere este orașul
în care catedralele îmi zâmbesc
tăcerile s-au țesut în așteptări
inima se joacă dimineața cu lumina
numai gândurile rămân pradă zborului
nu le oprește nimeni
nu poate
cuprinde-mă în brațe
și nu mă lăsa să cad de pe acoperișuri
veacul acesta are țiglele ude
și pământul denivelat
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colo sus și mai în sus
Colo sus și mai în sus
O, Domnului
Sus la poarta raiului,
Suntu-ți, Doamne, mese-ntinse,
Mese-ntinse și subscrise.
Dar la masă cine șade?
Șade Domnul Dumnezeu
Cu preasfântul Fiul Său
Și cu Mihail, Gavrilă
Și cu Ioane, sfinte Ioane
Și cu sfinte Niculaie
Chinuit și gârbovit
C-așa intră Iuda-n rai.
Sus la poarta Raiului,
Scaunul județului,
Șuștariul botezului.
Ei în iad când le-au băgat
Și raiul s-a-ntunecat
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om mândru...
Vrea mereu să se impună...
Și înafară-i îmbrăcat
Cum nu poate să se spună
Da înăuntru-i dezbrăcat
Nespus de mult de minciună,
Căci n-a fost "iluminat"
De că "impunerea"-i păcat
Și minciuna nu încunună...
Iar mândria duce-n iad!
poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Sebyelanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem slabi!
Suntem slabi! Pierim în val, ca valul...
Sărăciei robi suntem mereu...
Ne-adâncesc durerea și amarul
Și ne e din ce în ce mai greu.
Lacrima-n zadar din vad în vad
Se înalță. Ca-ntr-o citadelă
Izvorăsc speranțe... apoi ard...
Ne-adâncește-a iadului tavernă.
Boli și foame, frig și suferinți...
Dorm răpuși de sete, prin canale
Oameni simplii și copii cuminți
Care nu au nici o alinare.
Suntem slabi! Ca un plămân bolnav,
Căutând lumină și iubire...
Suntem slabi! Suntem credinței prag!
Doamne, numai tu ne ai în știre!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeie și mamă
Femeie și mamă iubește etern
Și ziua și noaptea și Ra și Infern
O lume se-nchină la numele ei.
E maica luminii, ea-i plânge pe-acei
Ce lacrimi de stele i-aduc la altar
Și rugă curată în suflete dar
Vin mame cu prunci la ea să se-nchine
Plâng tați la icoane și mame creștine.
Cinstită femeie, în numele tău
Mai lasă pământul de-acum, Dumnezeu,
Mai lasă lumină și zâmbet și flori,
Mai lasă iubire și cer fără nori.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista "Uniunea Artelor"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diamant de rouă
ÎIn iadul nostru de cărbuni
În care încerci să te lipești de cineva
Să incerci și să simți că iubesti
Murdărindu-te din dorințele lor cărbunare
Găsești diamantul de rouă
Din plânsul nevăzut in intunericul
Minelor de suflete
Și are o lumină că ar putea lumina
Toate aceste lagăre de nevoi ale noastre
Dar in viteza noastră de a descoperi
Filoane mai mari de ceea ce par diamante
Ce sunt doar cărbuni cu oglinzi pe ei
Trecem pe lângă acel infim dar infinit diamant al inimii
Ce are o lumină si puritate
Ce nu o găsesti in toate minele de suflet ale universului
El stând si asteptând palma care să-l culeagă fără al murdări
Chiar dacă palma e plină de praful săpăturilor in suflet
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O umbră
Între coapsele tale fierbinți
pietrele iadului,
le urc apoi pe umeri.
Smolesc fântâna
îi scot nisipul și izvorul vieții
țâșnește dureros afară,
dar se naște păcatul,
o umbră
în calea luminii
pe segmentul atât de limitat
din timpul infinit.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai nevoie de timp și de tine
În strălucirea primelor raze de lumină,
mergi pe marginea abisului
în calatoria hipnotică întinsă la infinit.
Nu există nicio cale, calea o parcurgi pas cu pas.
Aproape imperceptibilă, prin fiecare mișcare,
viața respiră într-un puls continuu,
însoțită de sunete îndepărtate.
Asaltat de flacără, de dorințe confuze, de iubire,
răspunzi la provocări,
asculți până la incandescență glasul imuabil
al tăcerii prăvălite în curgeri vulcanice,
sămânța fecundă străbate sideful
claviaturii de culori estompate.
Prin tonuri grave, uneori opace,
departe de imagini, refugiu și sanctuar,
strânsoarea speranței sălbatice străpunge cuvintele,
dincolo de sârma ghimpată, pentru a deveni
pură uitare, orbire sau iluminare.
Halucinant cer din care cad
[...] Citește tot
poezie de Irina Lucia Mihalca
Adăugat de Irina Lucia Mihalca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la iad și lumină, dar cu o relevanță mică.
Fântâni nu se mai nasc
Stau cu Dumnezeul meu în suferința durerii
aud eternitatea cum curge prin uitare
și n-are maluri decât o lumânare aprinsă,
care-mi arde drumurile spre iad.
Văd lumina cum o topește și urcă,
mirositoare prin vămi mântuită
înflorind ramurile cerului
deasupra de ziditorii cuvântului.
Fântâni nu se mai nasc,
doar în agheasma iubirii mă scald
și ies mai pur din ninsorile de argint
în care sunetele nu se aud.
Nesfârșitul împarte cu mine tăcerea.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întru
Ochii nu sunt îndeajuns să treacă
întunericul,
mama m-a născut cu ecoul morților
uitat în mine,
fără să-mi spună
că ei
se adaugă la tot ceea ce sunt
și acest infern în care cresc de-a valma
vagi închipuiri
e doar jocul unui gând
întru noapte și lumină.
Oare sufletul,
amalgam de idei
și reacții de sentimente își termină existența
sau o să urce la cer?
Dar... care cer?
Mută i-a rămas memoria.
poezie de Agafia Drăgan (martie 2019)
Adăugat de Agafia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mulțumesc îngerului de rouă
Iubirea pură cât voi
Ați încerca să o înnegriți
Între doi oameni de rouă ce se iubesc
Cu pietre cu noroi drăcesc
Ei mai tare in lumina ei strălucesc
Și pe voi vă orbesc
Fiindcă se albesc
Și la un moment dat
De o să treacă pe lângă voi
Cu zeci de mii de telescoape
Nu o să-i mai vedeți...
Fiindcă ea iubirea pură
Nu mai poate fi prinsă
De smoala ce vă ține pe voi
Prinsi în iadul de noroi
Nebăgând în seamă
Nici un punct negru
Al răutății de voi...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubește-mă oricum...
Iubește-mă oricum, dovadă vie a mersului pe Lună,
Iubește-mă oricum, plecat pe țărm să-nece
Acea umbră de rece crescândă-n urma mea.
Iubește-mă oricum, prin tainic vrej ceresc,
Și-n vajnicele pulberi ce-mi năpădesc iubirea,
Până-n fugarnicele clipe ce-mi cuceresc murirea.
Rămân aici, iubește-mă oricum, cu-obloanele de ceață
Gigante delirări când trupul n-are zvâcnă...
Respir de-atâta tu sevă de constelații,
Iubește-mă oricum, infern și rai, lumina mea-i în ochiu-ți.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Candela de toamna
patru ani am călărit alături de sfinți decapitați între un oraș sfânt și o iubire interzisă,
orele mi s-au părut fără de sfârșit,
minutele ți-au săpat morminte în sângele meu otrăvit de atâta așteptare.
șacalii deșertului au încercat să îmi trimită sufletul în iad
dar eu mi-am acoperit durerea cu semnul întors al mantiei albe
și am mers mai departe.
am șchiopătat doar în fața focului sacru.
acolo genunchii s-au frânt în cea mai frumoasă rugăciune din lume.
îngerii mi-au biciuit credința cu cravașe de lumină și cuvinte însângerate,
durerea mi-a închis ochii și mi-a deschis brațele,
în numele Tău.
apoi a venit toamna
iar Johannes Larmenius
a reaprins candela de argint.
poezie de Eduard Dorneanu (28 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și o să mori
deasupra unui câmp de flori
tu o să mori
și voi lăsa ca testament
buchetul anemonei de ciment
apoi să-mi pui la căpătâi
lumina nopții nimănui
acum sunt între rai și iad
pe nicio frunză nu mai cad
doi ochi închiși în nufăr
și nufărul cu grijă pus în cufăr
tu dacă vrei
la nunta mea
să demontezi stea după stea
și să mă pui în locul lor
când luna urcă, eu cobor
în palma ta cu gust de ieri
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La furat de ghiocei
Din ram de crez în brâuri ni se-arată
a îngânare frunze nupțiale...
În clipele cu îngerii egale
lumina strigă-n sânge, sub erată.
Pe umbre-i susur, tainelor năvale
a patra-n slăvi dimensiune-mbată
cunoașterea-i sămânța-n ou curbată,
de lacrimă-s fântâni primordiale.
Când noaptea naște de-ntuneric plozii
himerice-a lor brațe ne cuprind
infern de parcă-și bagă vârful cozii...
Cafele-n zori ne sapă-n vorbe rid
ducând la zei merinde cu ambrozii
la furt de ghiocei ce-s înflorind.
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina din pahar
Mă minți divin și îngeri ai la gură,
Ci-n zodia misterelor confuze
Sărutul zăvorăște-a tale buze
A nuntă, cântec, nașteri ce trecură...
În veac, deasupra clipelor ursuze
Te scald sfios în dragoste și ură,
Ci amforele-n duh ni se umplură
Dar, vai! Morminte-n carne-s călăuze.
Un imn de-amurg în lut când se ridică
Va lăcrima-n văzduh o ploaie-atunci
A ne-nălța ne prăbușește-n frică.
Și beat în a tenebrelor spelunci
Lumina în paharul meu se strică
De mai că-ți vine-n iaduri s-o arunci...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, până când?...
De-atâta vreme-auzi și tu chemarea
Spre ceruri, spre lumină și spre rai,
Și tot n-asculți, nici plânsul, nici cântarea
Și nu-ți îndrepți nici gândul, nici cărarea:
O, până când, o, până când mai stai?
Văzut-ai și tu lucrurile care
Pe alții mulți i-a-ntors din calea rea,
Dar tu mereu rămâi în nepăsare,
În cea mai rea, în cea mai tristă stare.
O, până când, o, până când așa?
O, tu cunoști că moartea nu-i departe,
Că mergi spre focul iadului dintâi,
Și totuși tu rămâi pe căi deșarte,
Rămâi în foc, în chin, în plâns și-n moarte!
O, până când, o, până când rămâi?
Tu știi și de la tine ce așteaptă
De-atâta vreme și astăzi Dumnezeu!
Cunoști chemarea sfântă și-nțeleaptă,
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre iad și lumină, adresa este: