Citate despre imn și viață, pagina 4
Textele de mai jos conțin referiri la imn și viață, dar cu o relevanță mică.
Când viorile tăcură (I)
Viorile tăcură. O, nota cea din urmă
Ce plânge răzlețită pe strunele-nvechite
Și-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă,
Pe visurile stinse din suflete-ostenite.
Arcușurile albe în noaptea solitară
Stătură: triste păsări cu aripile-ntinse
Păreau c-așteaptă semne și strunele vibrară.
Ah, strunele ce tremur de viață le cuprinse!
Și degetele fine, în umbră, sclipitoare,
Păreau ca niște clape de fildeș, ridicate
Pe flaute de aur în seri de evocare
A imnurilor triste din templele uitate.
Murise însă cântul de veche voluptate,
Și triste și stinghere viorile părură,
În noaptea-ntunecată de grea singurătate,
Fecioare-mpovărate de-a viselor tortură.
poezie clasică de Ștefan Petică din Opere (1938)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi imaginez pentru psihanaliză o sarcină mult mai frumoasă și mai vastă decât să fie redusă la un ordin etic. Gândesc că mai trebuie să-i lăsăm timp psihanalizei să înfiltreze popoarele pornind de la multe centre, să reînvie la intelectual sensul simbolicului și miticului, să-l retransforme frumușel pe Hristos în acel zeu-mag al viei care a fost, și să canalizeze astfel vechile forțe pulsionale extatice ale creștinismului, și totul cu unicul scop de a face din cultul și din mitul sfânt ceea ce erau ele: o sărbătoare a bucuriei îmbătate, în care omul are dreptul să fie animal în eros și în sfințenie. Tocmai aceasta era marea frumusețe și funcție a religiei antice, care, pentru Dumnezeu știe ce nevoi biologice temporare, a devenit instituție de lamentare. Ce infinitate de delicii și de voluptate este aici în religia noastră, gata să fie readusă la autentica sa destinație! Creștinismul nu poate lăsa de-o parte dezvoltarea etică autentică și corectă, dar trebuie să dezvolte în el, să-și desăvârșească imnul de durere și extaz către zeul muribund și înviind, la forța mistică a vinului și ororile antropofage ale Cinei - forțele vieții și ale religiei se pun în serviciul numai al acestei dezvoltări etice.
Carl Gustav Jung în scrisoare către Sigmund Freud, Despre funcția religiei (11 februarie 1910)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Madrigal trist
I
De ești sau nu cuminte, mi-e totuna!
Fii tristă și frumoasă, draga mea!
Învie-n zvon de râu și văgăuna,
În ochii plânși e farmec, și furtuna
Din orice floare face câte-o stea.
Când în restriște fruntea ți se pleacă,
Iubirea mea își încordează dorul
Simțind că-n groază inima-ți se-neacă
Și peste viața ta de azi, săracă,
Trecutul hâd își desfășoară norul.
Mi-ești dragă mult, când ochiul tău prelung
O undă caldă ca de sânge-l doare,
Când alintându-te nu pot s-alung
Prea grele chinuri care te străpung
Ca un suspin adânc de om ce moare.
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de M.D. Ioanid
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imn cu identitate
Repet în gând cuvintele care mă înalță,
strâng în mine formele de exprimare
într-un imn cu identitate solemnă
și nu mă lasă să merg pe dincolo de margini
unde cărările se înfundă.
Pe înserări sonore de iubire
catedrale de suflet zidesc
și rămân scrise în file de cărți.
Doresc să mă cobor din cer,
să mă regăsesc în trupul de lut
peste care Dumnezeu a suflat viață
în ultima zi a facerii.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasiunea
De-ți dorești succesul în orice acțiune
Pune la bătaie, multă pasiune.
Vrei cu al tău talent să exprimi frumosul?
Pune pasiune, ăsta e răspunsul!
Muzica ai vrea să-ți sune armonios
Hrană pentru suflet, ce-l face radios
Să stârnească emoții și multă pulsiune?
Atunci compune frate, cu multă pasiune!
De ești sportiv pe podium ai vrea mereu să urci
Imnul să ți-l cânte, pe toți tu să-i întreci,
Să fii cel respectat la orice reuniune?
Transpiră atuncea frate, cu multă pasiune!
Vrei ca în afaceri, să fii antreprenorul
Ce cu înțelepciune, legal își scoate sporul
Și la clienți să capeți belșug de atracțiune?
Tratează atuncea totul cu multă pasiune!
[...] Citește tot
poezie de Ionel Popa (19 octombrie 2013)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
O stea
Uitarea din mine
Dă târcoale suferinței,
Poate doar însă să o aline,
Dar mă îndoiesc de puterea ei.
Privirea întunecată
Din umbra ochilor mei
Se destramă deodată
Rămâmând cenușă în urma ei...
Ce vagă-i amintirea
Ce pâlpâie ușor,
Și cântecul e jalea,
Aprinsă, tremurândă îl fredonez cu dor.
De unde răsare o stea bălaie
Și cade spre pamant agale?
Se topește arzând în văpaie
Stinsă, goală și moale...
[...] Citește tot
poezie de Ioana Balea
Adăugat de Ana Muresan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Început sau sfârșit?!
Frunze uscate foșnesc peste deal
Glasuri de îngeri răsună-n Ardeal
E toamnă- n oraș și plouă meschin
Îngerii cântă imnul divin
Spre școlă plutesc sau aleargă zglobii
Chipuri de îngeri transformați în copii
Dar vai cât de tristă e ziua de azi
Fericirea a rămas undeva printre brazi
Ce tristă e ziua fără careu
Cu masca pe fețe la separeu
E frig și mă doare îmi vine să strig
Aș mușca cu putere dintr-un simplu covrig
Dar n-am voie s-ating decât sticla cu spirt
S-mi ascund zâmbetul să nu fac niciun filrt
Nu mai știu cine ești nu mai știu cine sunt
Început sau sfârșit prezent sau absent
Într-o lume ce vrea să trăiască concret
Am ajuns să trăim doar la modul discret
Frunze uscate foșnesc peste deal
Început sau sfârșit... la noi în Ardeal
poezie de Florentina Danu (13 septembrie 2020)
Adăugat de Florentina Danu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de lacrimi
Zâmbea.
Visa.
Iubea.
Credea în tot și în nimic.
Credea în tine.
Doar atât.
Și îi era de ajuns.
Nu-i trebuia alt vis, alt gând
Sau alți îngeri care să-i cânte imnul iubirii.
Îl știa de la tine
Și întreaga ei lume
Era plină de o adâncă fericire.
Întregul ei univers avea viața și culoare.
Doi ochi căprui șterseseră orice urmă a trecutului.
Erau ochii lui,
Atunci ai unui înger,
Acum ai unui demon,
Dar a unuia și aceluiași vis tainic de iubire.
Era aici,
Era lângă ea.
[...] Citește tot
poezie de Andreea Ion (2008)
Adăugat de Andreea Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Imnul trezirii neamului românesc
Venit-a timpul de trezire.
În lunga noapte adânciți
noi am uitat de nemurire.
Deschideți ochii, vă treziți!
Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.
Ne ierți Zamolxe, zeu slăvit!
Duși de restriște te-am uitat!
Dar astăzi știm c-ai revenit,
din foc și piatră ne-ai creat.
Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.
[...] Citește tot
cântec, versuri de Octavian Sărbătoare (18 octombrie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Glossa toamnei în care ai plecat
Cad frunze în dantele de lumină...
Ne-nvăluie materia divină...
Vârtej de clipe, non-eterne ere
S-au rupt din nimb, s-au risipit în vreme.
Însângerat și plâns e catafalcul,
Zidit în noi... Și nu mai e un altul...
Tu stai de-acum pe banca noastră-n parcul
Unde de îngeri, scânteiază lacul.
Cad frunze în dantele de lumină...
În arabescul templului solar
Aleargă fluturi către crisalida
Aceluiași dicton prenupțial.
Un act de adormire triumfală...
Un semn divin... Căci pline de păcat
Sunt clipele ce-au modelat trecutul...
Și stropi de zgură pică pe asfalt.
Ne-nvăluie materia divină,
Un imn se înfiripă în priviri,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unire, frați români!
Mă doare că-mi ești frate
De tricolor și neam
Mă doare că mai curge
Pur sânge de roman.
Ridica-te, Ștefane,
Cu brațul tău cel sfânt
Unește iar Moldova
Cu-al patriei pământ!
Ce dacă-avem palate
Și săli prezidențiale
În care curg citate,
Ca morții în spitale
Când trup din trupul țării
E azi înstrăinat
Strămoșii ne acuză
Iar clopotele bat!
[...] Citește tot
poezie de Stefan Băiatu (18 ianuarie 2006)
Adăugat de Stefan Băiatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imnul Național al Rusiei
Rusia - statul nostru sacru,
Rusia - țara noastră iubită.
Voință puternică, glorie vestită -
Vor rămâne agoniseala ta în veci!
Refren:
Lăudată fie patria noastră liberă,
Uniune durabilă a popoarelor frățești,
Înțelepciune a poporului dată de strămoși!
Slăvită fii, țară! Suntem mândri de tine!
De la mările din sud până la cercul polar
Se întind pădurile și pământurile noastre.
Ești unică în lume! Ești acea unică
Patrie, apărată de Dumnezeu!
Refren:
Lăudată fie patria noastră liberă,
Uniune durabilă a popoarelor frățești,
Înțelepciune a poporului dată de strămoși!
[...] Citește tot
cântec, muzica de Alexander Alexandrov, versuri de Serghei Mihalkov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ar fi
De-ar fi să trăim pe pământ în uniune,
Multe lucruri în bine s-ar schimba în lume
Și-om duce o viață liniștită și tihnită
Fără să știm de suferință, durere și de frică.
De-ar fi să înțelegem odată cu toții, că a fi,
Este mai presus cu mult decât de a avea,
Am descoperi că pe Dumnezeu l-am sluji
Și-a nostră ființă de lumină s-ar înălța
Și-n porumbelul păcii s-ar transforma.
De-ar fi să ne iubim și să nu ne-nvrăjbim,
Fiecare dintre noi ar da acel ceva divin,
Pe care îl avem decând pe lume venim
Și țara și planeta ar prospera și înfrumuseța.
De-ar fi să dăm din ce avem și celui sărac,
Lui Dumnezeu sigur îi va fi pe plac,
De-ar fi să dăm și din ceea ce suntem noi,
Vom fi pe veșnicie ca cei mai bravi eroi.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Ganea (19 ianuarie 2021)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rezervația de zimbri
O mie de ani, vînătorii zeloși
Vînatul suprem al pădurii-l vînară
Nu porci, căprioare, fazani și cocoși
Ci zimbri, că ei sînt pe stema de țară!
Măreț animal este zimbrul cel mut!
O mie de ani de săgeți și rafale
Dar el, melancolic, ca și la-nceput
La nimeni nu-nchină puterile sale.
Cu milă privește spre brazda de plug
Spre ieslea lui tremură botul și nara
Mai bine vînat decît vită în jug
Căci zimbrul nu ia de la alții povara.
Pe sine se poartă în negre păduri
Și tropotul lui grea furtună anunță
Și-și duce lumina în ochii lui puri
Și tropot de zimbri viței în sămînță.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Horă românească
Haideți frați, mână în mână,
Să jucăm hora română,
Unirea să o sfințim
Și în pace să trăim.
Din pieptul recunoștinței,
Imnul țării să se înalțe,
Sub cupola libertății
Eroii să îi slăvim.
Unde îi pace și frăție,
Este spor și veselie,
Și liniște la hotare,
Fără frământări barbare.
S-au luptat pentru Unire,
Moșii noștri și strămoșii,
Noi acum s-o ocrotim,
Că-i esența libertății.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (19 ianuarie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara inimii, zglobie...
Mi-au înflorit neuronii în cuvinte sfinte,
Ca florile Primăverii scăldate în raze aurii de soare,
Când iubirea mi-a curtat viața,
Adormită în straie vechi și gânduri pieritoare,
Timp pierdut fără parfum de floare.
Păsările cerului au înviat în cântec vioi,
Florile își flutură în vânt petalele parfumate și moi,
Harfele iubirii cântă vesele armonii,
Pe dealuri și câmpii curg mări de culori vii,
În vesele nunți de păsări, gâze și fluturi,
sfinte gingășii.
Bucuria e în floare, răsfăț de ciripitoare,
Glasuri fericite de oameni, copii și necuvântătoare,
Primăvară iubitoare la gleznă de izvoare,
Râvna mieilor timpurii,
Viața mi-ai inundat cu odele bucuriei în floare,
Cum nu mi-a fost dat să trăiesc niciodată.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (9 martie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reproș
Cum, Doamne, nu Te-ai îndurat, ca omului, cel zămislit,
De la-nceput să îi fi dat să fi trăit la infinit,
Și l-ai lăsat ca frunza-n vânt, calic, zgârcit, doar câțiva ani,
De parcă timpul pe Pământ, chiar și la Tine costă bani!?
Și-n plus, pân' să ajungă lut, deasupra lui să crească flori,
În viață Tu l-ai mai făcut să moară de atâtea ori
De ciudă, boală, de necaz, de oftică în mare chin,
Văzând pe altul că-i mai breaz, ori fată capra la vecin,
Moare de plâns, de of la fel, de râs mai tare când a dat
De-un fraier mai ceva ca el, ori este foarte gâdilat,
De gelozie,-ndrăgostit, cum am murit, de fapt, și eu,
Pe câte-n viață am iubit, să am măcar de câte-un leu...
Dar multi, de bucurie mor, sărind în sus când, negreșit,
Cel mai bengos dușman al lor a dat de dracu' în sfârșit,
Alții de sete, necăjiți, și... chiar de-i ger cumplit, nămeți,
Ca buni consumatori, cinstiți, ajung acasă morți de beți,
[...] Citește tot
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imnul Moldovei
În Moldova locul-i sfânt, leagăn de credință
Din străbuni am ctitorit pentru biruință.
La Suceava, între munți Dumnezeu e-n toate
Zimbrul ține la un loc oameni și cetate.
Multe neamuri am ținut țara ca o florare
Și pământul ce-l avem, fără supărare,
Locul pe care trăim Bucovina-i spune
Domnul Ștefan l-a sfințit, loc de rugaciune!
Noi, la Putna ne-nchinăm si la Sucevița,
Voronețu-i poartă-n cer, vatră Moldovița,
Oamenii care-i avem toți îs pentru țară,
Nu ne face nimenea neamul de ocară!
N-am cerut la nimenea, că avem de toate,
Să ne deie Dumnezeu, numai sănătate!
Fete si feciori cuminți sa ne poarte neamul
Cu iubire de părinți, ca bucovineanul!
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem de paie
[inverssonet]
sub zodii sânge-i stins de-a morții spaimă...
în viața tupilată după uși
sunt păsări mute, imn ce-n urmă-ngaimă...
ci altele se-nalță din cenuși,
eternal existență-n clipei faimă
crucificând crepusculul acuși...
corola umbrei infinit străpunge
ci-n piept de oameni șarpe-n măr zidit e...
femeie,-n brâu păcatele-s suite
ținând în inimi stih de vise ciunge...
rodind cuvânt, să tremure-n ursite,
în cuget fum pe rugă ce ne unge
[...] Citește tot
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Yetti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cumpăna dreaptă
În sufletele lor, cresc doar ciulini,
Pierzând total contactul cu pământul,
Ei, pentru noi, sunt doar niște străini,
Căci ne-au ucis și datina, și cântul...
Poporul merge-n jos, treaptă cu treaptă,
Tot așteptând o cumpănă mai dreaptă!
Trăim iar vremea lui Caragea Vodă,
Când patria ni-i scoasă la mezat,
Și-au construit un stat într-un alt stat,
Toți repetenții... Doar ei sunt la modă...
Spre sumbre căi, destinul ni se-ndreaptă,
Tot așteptând o cumpănă mai dreaptă!
Nu mai avem nici Dumnezeu, nici rost,
Grădina Maicii Domnului suspină,
Ne vindem conștiința și votul contra-cost,
Trăiască vinovații, cei ce nu au vreo "vină",
Cântăm un imn ce nu ne mai deșteaptă,
Tot așteptând o cumpănă mai dreaptă!
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre imn și viață, adresa este: