Citate despre iubire și lașitate, pagina 4
Textele de mai jos conțin referiri la iubire și lașitate, dar cu o relevanță mică.
Platon a arătat pe drept cuvânt că există o singură virtute. Nu poți fi blând decât dacă ai deopotrivă toate celelalte virtuți. Dacă, laș, îngâmfat și trândav fiind, n-ai adus încă vătămări prea grave vreunui semen de-al tău, e numai fiindcă fericirea aproapelui tău nu s-a pus încă de-a curmezișul siguranței, suficienței sau tihnei tale. Orice viciu duce la cruzime. Chiar și un sentiment bun mila dacă nu este stăpânit de dragostea de semeni și de dreptate, duce, prin mânie, la cruzime.
citat din C.S. Lewis
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unii poate ar spune că acesta (antidotul suferinței în dragoste) constă în a te arunca în brațele primei venite, dar te minți singur, este o alegere superficială. Atunci când suferi din dragoste, nu trebuie să faci asta. Așa dai dovadă de lașitate, de slăbiciune. Antitodul este legat de faptul că trebuie să te gândești unde s-a greșit, cine a greșit și dacă se mai poate face ceva să repari ce nu a mers. Antidotul poate fi și o perioadă de relaxare în care să încerci să nu mai repeți greșelile trecutului.
citat din Cătălin Botezatu (ianuarie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
În loc să-nceapă... (la mișto)
Trafic, grafic, practic, drastic,
Piese dese, mese șterse...
Lăutari avari și mari,
În povești cu militari,
Unde ordinul se-nvață
A-l executa pe față!
Inutil, subtil, abil...
Ai plecat de lângă mine
Să cunoști femei străine...!
Ai fugit precum un laș,
Înainte să-ți spun: marș!
Ți-a fost mult frică de tine
Când simțit-ai că iubești...
La fel frică și de mine,
Crezând că eu sunt ce ești!
Ah, greșeală dulce-amară,
Reușit-ai săvârși...!
Încât și debutul... iată,
În loc să-nceapă... se sfârși!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maestrul
când să se miște spre europa
de vest miliardele de chinezi
parcă vor zice: noi
vom fi o dominație blândă blândă blân
dă de ce
să vă sinucideți în masă? ei
încearcă acum să explice că în austria aia cum groenlanda
la viena sau
la roma sau la paris sau madrid sau ber
lin capetele încoronate din acuarele
le lui
tzî bai shi
vor atinge de
cent
cel puțin o sută de ani de plăcere sex
uzuală a tușei
puțin răgușită puțin
săpată adânc la
licitații de h
artă... a lumii
[...] Citește tot
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipul meu
E chipul meu? Nu - chip străin,
Vine discret, fără venin,
Umbra, tăcerea, nebunul din turn,
Aud suspine, zbor de colun.
Noapte albastră, ca o cămașă,
Tremură toată, patimă lașă,
Ating tufișul, spinii sunt lungi,
Roză sălbatică, tu mă alungi,
Ba lăcrimezi, ba te revolți,
Mor la tensiunea de o mie de volți.
Prea mari orașele, prea mici pietonii,
banalizată-i istoria Sodomei,
fug precum Lot, larg e deșertul,
n-am apucat din postume nici sfertul.
Prinde-mi cu palmele tale, iubito,
Chipul și spune-mi, poate murit-am?
Poate că nu știu și umblu stingher,
Precum stafia sau sfântul din cer.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Lașitatea te face să taci.
Nu inteligența,
și nici dragostea,
cu atât mai puțin
înțelegerea
și iertarea
te-ndeamnă să taci...
Ai ales
o tactică veche
de vânătoare,
și cu cât o cunosc
mai bine, cu atât
mă tem mai mult
de capcane...
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pescarul
Deși eu încă îl mai pot zări
Pe bărbatul pistruiat scuturând țigara
Cum urcă-n zori dealul înnegurat și gri
În haine cenușii de Connemara
Pentru-a merge la pescuit pe mal de ape,
A trecut mult timp de când am început
Să rememorez și să mi-l aduc aproape
Pe omul simplu din propriul meu trecut.
Toată ziua l-am privit atent, față-n față,
Sperând că voi afla acolo,-n acel chip,
Secretul rasei mele-ascuns în ceață
Și realitatea-n primordialul arhetip:
Oamenii de azi care nu-mi plac
Și morții pe care i-am iubit,
Lașii stând pitiți veac după veac
Și obraznicii trăgând folos necuvenit,
[...] Citește tot
poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Morile
Au pornit morile de vânt, macină
făina albă a zilei, e momntul să știi
că sunt laș, n-am puterea să-ți spun
că nu te-am iubit, sunt laș,
n-am puterea să recunosc că m-am
culcat cu prietena ta, cu Dulcineea din Toboso.
ce mai vrei să-ți spun? a, să nu uit,
eu nu sunt din lumea aceasta,
eu sunt un personaj dintr-o carte
pe care ai citit-o în adolescență
pe care deja ai uitat-o.
macină morile de vânt, se face ziuă,
dacă muream tânăr aveam o scuză,
așa, cine să mă mai creadă?
nici sufletul, bietul, care îmi întoarce
spatele, acum e un suflet fără trup,
încotro s-o pornească și el...
[...] Citește tot
poezie de Mihai Duțescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia
Carne din stele căzătoare
fără convenții, adesea fără perdea
muza secolelor, soția mărilor, târfa nopților
spaima ei hranește lașul cu bravură
lacrima ei sfârșeste povești și începe tragedii.
Poartă nume de flori, de zeițe, de stranii cuvinte
cu sensuri pe care nimeni nu le-ar cunoaște
dacă nu ar cunoaște o femeie.
Sub irisul său stă doliul
sub sânii săi stau nopțile albe.
Luptă cu vorbe pe care nu le-ar spune de două ori
se plimbă cu același pas
prin cimitire vechi, alei reci sau plaje arse
hainele-i cad mai încet decât frunzele de toamnă
pe care le strânge de pe jos deși nu va avea niciodată
nevoie de ele. Nimeni nu are nevoie de frunze.
Anotimpurile se schimbă mai rar decât ea
Plânge când se naște, când moare, când vine
când pleacă sau când țipă vreun om oarecare
când plouă când știe sau nu știe vreun cuvânt oarecare
[...] Citește tot
poezie de Diana Dancu (14 decembrie 2009)
Adăugat de Diana Dancu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să stai și să înduri situații sau relații care îți fac rău înseamnă lașitate, neasumare, lipsă de respect și prețuire de sine. Dacă te-ai iubi și te-ai respecta ca ființă, nu ai tolera o viață în care să le permiți altora să te trateze cu lipsă de considerație, să te abuzeze psihic sau fizic, să te transforme într-o victimă sau să se folosească de tine și de pasivitatea ta. Sacrificiul tău și compromisul în care alegi să trăiești nu sunt simboluri ale virtuții tale, ci ale lipsei tale de curaj și demnitate. Respectă-te, trasează-ți limite și granițe sănătoase, ieși din situații și relații toxice și caută să te bucuri de viață. Asta este o atitudine demnă de respect și acesta ar fi normal să fie dezideratul oricărei ființe umane.
citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copiii lui Dumnezeu (1 Ioan 3)
Ce dragoste ne-a arătat
Ce dragoste Tatăl ne-a dat
Copii Lui să ne numim
Și suntem după câte știm.
Lumea nu ne știe cum nu L-a știut
Cum și pe Isus nu L-a cunoscut
Preaiubiți suntem copii
Al Celui din veșnicii.
Ce vom fi nu ni s-a dat
Încă nu s-a arătat
Dar când se va arăta
Toate atuncea vom vedea.
Vom fi ca El, vom fi așa
Cum este noi Îl vom vedea
Nădejdea asta dacă o ai
Te pregătești și nu mai stai.
Cel care păcatul face
În fărădelege zace
Isus, El s-a arătat
Pentru ca să fii salvat.
[...] Citește tot
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
e dificil să vinzi la pompe funebre
o împușcătură falsă,
nimeni nu cumpără ratări,
de fapt cine ar da ceva pe dezamăgirea
unei canapele uzate
din care nu se scurge sângele
cu tot cu țipătul buretelui?
așa că faci stoc nevandabil
de ținte în organismul mobilei
și în burta unei amieze
când comediile proaste de la televizor
se șterg de râs pe subtitrare
sau te întrebi cu ce dracului de ață
să coși atenția lunetistului
de efectul unei încercări eșuate.
în definitiv,
orice execuție a preaînțelesului
ar merita
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Thatcher: Seamănă foarte mult cu mama ei. Ellis era un om distant, rece. Știu că am fost un laș atunci când mi-am abandonat fiica, însă mama ei nu m-a lăsat să mă apropii de ea... iar acum nu știu cum să fac acest lucru.
Dr. George O'Malley: Meredith este un om bun. Zâmbește, nu prea des, dar atunci când o face îi binedispune pe toți. Este amabilă, binevoitoare, iubește oamenii și... își iubește pacienții. Eu cred că va deveni un chirurg foarte bun. Ca medic, întotdeauna a încercat imposibilul și nu s-a lăsat învinsă. Probabil această calitate a moștenit-o de la mama ei, dar... cred că celelalte calități le are de la dumneavoastră.
replici din filmul serial Anatomia lui Grey
Adăugat de Raluca Preda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea de ianuarie
I
Deznădejde fioroasă, strălucitu-mi-ai pe frunte,
Și încinsu-m-ai cu flăcări care-ntreg m-au mistuit,
Nu mi-ai pus pe piept o stâncă, mi-apăsași pe el un munte,
Dar mi-ai dat ș-a ta putere spre a nu fi de el strivit.
Îmi făcuseși o coroană ce ca pietre nestemate
Avea lacrimile mele ce luceau la focul tău;
M-ai ținut în orice clipă cu simțirile-ncordate,
Mi-ai fost soră preaiubită și mi-ai fost și crud călău.
Ca Iacov frumos și tânăr ce-adormise la fântână,
Deșteptat fără de veste de un înger lucitor,
Mă chemași la luptă cruntă și ai vrut să-mi fii stăpână
Și să-mi pui pe beregată uriașul tău picior...
Ca Iacov intrai în luptă ș-am ieșit ca el de-asemeni,
Și nici tu nu ești învinsă și nici eu învingător,
Dar alături de-oboseală ne-am culcat ca niște gemeni
Ș-am dormit, de este-o vreme, într-un somn îngrozitor.
Lumea care este-o mare cu talazuri furtunoase
Mi-a văzut a vieții navă ici și colo alergând,
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski din Excelsior (1895)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste fără punct...
La ceas târziu, crepuscular, vin șoapte
Ce mi-aș dori cumva să uit
În noapte...
Să nu visez iar despre tine, și...
Să-ncep o nouă viață... a trăi.
Și tot ce fac e să mă lupt să uit,
Pe inima care te strigă, să n-ascult.
Tu m-ai respins când te iubeam mai mult,
M-ai evitat, fugind laș și mut!
De ce mi te-ai ascuns după tăcere?
Și te-ai retras fără vreun cuvânt...
Nu știai că provoci durere,
Când în urmă nu lași vreun rând?...
La ceas crepuscular vin iar himere,
Ce mă îmbată de amintiri nebune...
Destinul meu alambicat te cere,
Ca sufletele noastre să se-adune...
Nu pot să cred că n-ai iubit ce-a fost,
Nu pot să cred într-o indiferență!
Tot ce mi-ai dat, a avut un rost
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alienare (versuri)
Sigur, iubita îmi spune
Ești un nimeni,
Sunt un nimeni,
Dar de unde vine vocea iubitei?
Iubita este în vinele mele albastre,
Ea circulă prin vase, prin inimă, prin creier,
Peste tot ea spune, un nimeni, un nimeni, un nimeni,
Nu mă îndoiesc nici o clipă, nu o contrazic,
De când m-am născut știam că sunt un nimeni,
Iubita era scaietele din curte, era drumul pustiu,
Ești un nimeni îmi spune norul plutind precum albușul
În crema lichidă, un nimeni, un nimeni, un nimeni,
Iubita pe numele ei, Mengele, Himmler sau Bormann,
Iubita este un bărbățel în chiloți, nu vă speriați, ea nu este femeie,
Ea este tot ce nu a fost feminin niciodată, ea nu este din coasta
Bietului Adam, este o mult mai veche ființă, fosila pe care noi
N-o vom găsi niciodată și leagă maimuța de om, ca răspuns
La-ntrebarea pusă de Domnul.
***
Eram păgân, aveam un munte,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu ochii tainici, buni și blânzi
Eu știu că ochii Tăi, Isus,
Sunt blânzi și calzi, neomenești,
Tu stai pe tron la Ceruri sus
De acolo, toate le privești.
Îl vezi pe omul cârcotaș,
El e mereu nemulțumit,
Pe cel fricos și pe cel laș
Pe cel ce nu face nimic,
Pe cel ce e clevetitor
De nimenea nu mai încape
Pe cel ce ia totul ușor
Vorbește și nu se socoate,
Împroașcă vorbe veninoase
Se poartă ca un om smintit,
Pe cel cu fapte rușinoase
Ce-n inimă le-a zămislit,
[...] Citește tot
poezie de Florența Sărmășan (15 ianuarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cad efemere
cad efemere din singurătăți de riduri
tristețea se trage mută în exprimare.
printre degete pe vârfuri trec viduri
lăsând urme de năluciri subțiri fugare.
viața e o probă de goală absență...
provoacă accelerări de gânduri uriașe
prin spărturi de spații utilă evidență,
cu răsuflări risipă spre ecouri lașe.
în grija pământului de sub talpă ești
apoi lut peste alt lut fără umeri lungit.
doar în vesta iubirii retras te amăgești
prin adn-ul spirală, cu gândul încâlcit.
alteori ți se pare clipa mai înaltă
și cu ochiul unealtă sfere scobești
lăsând o umbră de îndoială presată,
pe spectre opuse între care gonești.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brunhilda
Brunhilda, fecioara ascunsă
În spate-n perdeaua de foc,
Opreliște azi nepătrunsă
Ce chiamă eroii la joc.
Doar unul din toți va fi mire,
Copilei ce doarme visând,
Doar cel ce mânat de iubire
Va trece de flăcări luptând.
Vitejii mizează pe spadă,
Isteții aleg subterfugii,
Chiar lașii se-apropie să vază,
Dar spaima-i aruncă-n refugii.
Trezită de jarul iubirii,
Walkiria de zei se desparte,
Și-alege pe drumul simțirii
Să meargă cu rost mai departe.
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Oană
Adăugat de ovidiu.oana @zuavra.net
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio, pleacă barza!
Adio, pleacă barza, prea departe
să vină vreodată înapoi,
se-anunță vremuri grele și deșarte,
iar vântul umblă trist în cracii goi.
Se lasă duhul iernii peste case,
ne suflă-n ciorba veche și-n iaurt,
din lungul drum al verilor lăptoase
rămâne groapa-nghețului în scurt.
Pe uliți, moși cu limba dezlegată
se-ntind în fața nunților, vestind
sfârșit etern a tot și dintr-o dată,
în balele zadarnicului jind.
Blestemele ies singure din babe,
ca mâlul din vulcanii noroioși,
iar fetele, în lipsă de podoabe,
își țin la gât șiraguri de gogoși.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Bratu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre iubire și lașitate, adresa este: