Citate despre iubire și lux, pagina 4
Textele de mai jos conțin referiri la iubire și lux, dar cu o relevanță mică.
Vorbe de duh
luceferii nopții ning cu vorbe de duh
lumini angelice se strecoară-n cuvinte
curcubeul inimii se înalță-n văzduh
colorează cerul cu nuanțele sfinte.
străluciri de viață în lux și opulență
din soarele romantic le culeg
demiurgul iubirii face-n mine prezență
cu vise magistrale vreau să mă aleg.
spune-mi ceva cum să vânez extazul
din multitudinea de sentimente febrile
lacrimi din adâncuri inundă obrazul
inundă cărarea spre mândre sibile.
sfinți vindecă durerea cu sfinte moaște
splendoarea de Mai în suflet se naște.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradoxul vremurilor noastre
În istorie este că avem clădiri mai înalte, dar răbdare mai scurtă
Șosele mai largi, dar puncte de vedere mai strâmte
Cheltuim mai mult, dar avem mai puțin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici
Mai multe facilități, dar mai puțin timp
Avem mai multe titluri academice, dar mai puțină intuiție
Mai multă cunoaștere, dar mai puțină înțelepciune
Mai mulți experți, dar mai multe probleme
Mai multe medicamente, dar mai puțină sănătate.
Bem prea mult, fumăm prea mult, cheltuim fără nici o socoteală,
Râdem prea puțin, conducem prea iute, ne enervăm prea repede;
Ne culcăm noaptea prea târziu, dimineața ne trezim obosiți;
Nu citim cărți, privim la televizor prea mult și ne rugăm prea puțin.
Ne-am mărit averile, dar ne-am redus propriile valori.
Vorbim prea mult, iubim arareori, dar urâm prea adesea.
Am învățat cum să ne facem drum în viață, dar nu o viață.
Am adăugat ani vieții, dar nu am dat viață anilor.
[...] Citește tot
poezie de Bob Moorehead, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cool și felin
Cool și felin, black mandoline,
Prieten, sfârșitul sforăie lin,
In dim light, o raită în right,
se conturează obiect ce optează,
Ochiul răsare din nimicul ce doare,
Omul pe gură, moartea din șură,
Pedepsiți vederea, ochiul ca mierea,
Orbul deveni un clarvăzător,
Mortul este astăzi atotștiutor,
faci în interior tot ce vrei matale,
dar cu temei bea din trei pahare,
ochii genitali, copii de cristal,
the eye is a hungry mouth,
a fi vizionat de draculi, of course,
zâmbetul tău sare mereu în argilă,
viața remanentă, te agăți de milă,
ne acoperim cu vise, decent,
visele conțin mereu un ferment,
the doors dai la-ntors,
cristal ship, un șip,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre tata, niciodată
Cât de greu îi era să nu imite,
uneori nu-ți permiți nici măcar luxul de a fi cel mai grozav nimeni dintr-o rază de la becul unui gang!
Să reușești să stai într-un picior
cu ochii închiși, fără să te clatini.
durerea resemnării să atârne pe taler tot atât cât un kilogram de aur!
La un asemenea preț scăzut al vieții nu-i mai rămăsese decât lațul îngrădirii,
adorația oarbă pentru câmpurile cu maci pe care le înrăma în fiecare vară pentru mama,
l-a alungat pe tata sub capacul orașului.
Voia să depună o coroană la mormântul singurei lui iubiri
așa că i-a îmmpletit una din străzile cele mai frumoase.
Spre bătrânețe și-a îndreptat atenția spre singura lui vocație,
se așeza la fereastră și picta nebunia,
n-a reușit niciodată să combine două nuanțe
nici să se strecoare în labirintul vieții cu adevărat.
Mama l-a așteptat până și la intrarea în veșnicie,
ar fi trebuit s-o ajute să-și ridice speranțele colbuite,
cum se ridicau și făceau câțiva pași,
se împleticeau și cădeau într-un scâncet de nou născut.
poezie de Camelia Buzatu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice dorință sau obiectiv din exterior are un corespondent în interior, o nevoie, mult mai importantă. Pentru că suntem analfabeți în privința sufletului nostru și a lumii interioare, la început ne folosim simțul vizual în care credem absolut (deși este un simt foarte superficial) pentru a da glas acestor nevoi sufletești. Vedem bani și o viață luxoasă și ele devin o dorință pentru noi. Nevoia mult mai profundă poate fi cea de a simți siguranță, liniște sufletesca și lipsă de stres. Vedem o viață cu aventuri, excursii și sporturi extreme și se transformă într-o dorință. Nevoia mai profundă poate fi de a scăpa de sentimentul de plictiseală, lipsa de sens și scop în viața noastră. Vedem oameni care ating succesul și popularitatea și ele devin o dorință pentru noi. Nevoia mult mai profundă poate fi cea de a fi iubiți și de a ne simți valoroși. Înțelegând adevărata nevoie, mergem direct la țintă. Pentru asta însă, e nevoie să lași măștile deoparte și să te descoperi pe tine. Să te cunoști atât de bine încât să știi care sunt nevoile tale interioare adevărate.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sinucigași de lux
sinucigași de lux
hai să ne sinucidem, iubito,
oricum într-o zi ruguri vor fi stalactitele,
să profităm de trecerea noastră prin Etretat
și de faptul că avem o mașină de lux
cu care să ne-aruncăm în hău de pe faleza
normandă
de altfel, și alții au făcut-o înaintea noastră;
să profităm, iubito, e simplu:
urcăm spre punctul cel mai înalt al coastei,
șerpi înierbați ne mîngîie glezna mașinii,
orhideele mării se-agață de stînci, sub noi lucesc tăios valurile Mânecii
și Fereastra Diavolului sugrumată de flux;
noi vom muri, îmbătați de patimi și detocatele săratelor ape;
căutători de scoici își vor tîrî picioarele
sîngerate de cochilii și murdărite de alge,
snobii dintotdeauna își vor etala elegantele iahturi
trase pe plaja pietroasă de trolii turbate,
iar amatorii de senzații tari
se vor preface că-și citesc în liniște jurnalul,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gând de chiriaș în halta ageamiilor
Trăim în halta ageamiilor,
Ei cu rânjetul burții către soare,
Noi cu pomelnicul amintirilor
În scheletul ce amarnic doare.
Despuiată-i viața de speranțe,
Se răsucesc necazurile-n noi,
Avem îndatorii, de loc creanțe,
În viața așezată pe gunoi.
Plătim venirea noastră-n lume,
Ecografii de sarcini delicate,
Plătim ca să purtăm un nume,
Să pășim pe drumuri înfundate,
Să fim botezați, pe-ncreștinate,
Să mergem în școli și-n grădinițe
Să învățăm cum se cuvine carte,
Să ne găsim servicii, câte umilințe?
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chevrolet
Era-ntr-o zi cu soare cald,
Treceam pe-o stradă mare,
Până-ntr-un colț de bulevard,
Lângă-un hotel destul de-nalt,
Era o stație de parcare.
Mă oprii în loc pentr-un moment,
Ce-o fi acolo oare?
S-a întâmplat vre-un accident?
E plin de oameni mici și mari
Pe trotuare.
Mă duc să văd al lor secret,
Știți, firea-i curioasă;
Dar ce credeți?... un Chevrolet,
Un taxi foarte elegant,
O mașină frumoasă.
Ce să vă spun, era frumos,
O mașină luxoasă,
[...] Citește tot
poezie de Veronica Buliga (12 noiembrie 2011)
Adăugat de Veronica Buliga
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cucerirea femeii
Când tânăr ești și plin de dor,
O cucerești așa ușor,
Cu un surâs ce-o pui pe jar,
Cu-o floare ce i-o dai în dar;
Cu o privire drept în ochi,
C-un "Să nu-ți fie de deochi!",
Cu o atingere de mână,
C-un "Te iubesc, frumoasă zână!";
Cu vorbe dulci, ce sună brici,
Cu-un cântecel ce i-l dedici,
Cu-o serenadă sub balcon,
C-un dulce vin de Sauvignon...
Când sănătos și tânăr ești,
Așa ușor o cucerești,
Cu o plimbare împreună
Sub un magnific clar de lună,
[...] Citește tot
poezie de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (10 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conjurația
băiatul păzește intrarea principală
cu o pușcă și radiază de fericire
arma îi dă o putere fantastică
se uita
se uita
atent la tot ce mișcă
banii sunt băgați în sac
directorul are o cravată denman & goddard
sacoul lui gri deschis
nu poate să aibă decât o despicătură
la spate
e lat în umeri și înalt
pieptul mare îi dădea un aer distins
brațele groase impresionau pe oricine
bătrânul ținea în dreapta un pistol
glock 19 sărăcuț pentru pretențiile
celorlalți membri din bandă
ochii lui străluceau ciudat
avea un chip energic
aduna sacii plini cu titluri de stat
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Votați măi!
Aho, aho, români curați,
Luați aminte și votați
Că acuma trece anu'
Și ziceți c-ați dat cu banu'!
Dacă mă votați pe mine
(oricum nu aveți pe cine...)
Vă promit (mamă, cum sună!)
Că zilnic vă scot la cină!
Vă fac drumuri și spitale,
(cum n-ai mai văzut matale...)
Școlile vor fi perfecte,
Absolvenți fără defecte
Vom forma în ele, frate
Oameni buni, pentru dreptate!
Profesorii, top de top,
Ei vor spune lenii: stop!
Vor atrage-nvățăceii
Cum atrage oaia mieii!
Pe la titularizare
Adio post de vânzare!
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 20 septembrie 2020 (20 septembrie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Piramida
Căutat-a faraonul nemurirea în nisipuri,
Mii de arhitecți și meșteri a silit în mii de chipuri
Să-i clădească piramidă către-a cerurilor porți,
Viața-ntreagă ctitorit-a doar mormântul unei morți,
Căci trăia doar pentru dânsa, nempăcat, golit de sine,
Nu spre luxul vieții ăstei, ci al celei care vine,
Plănuind cu mult detaliu tot ce va să-l mulțumească,
După ce va fi să-ncheie socoteala pământească.
Și-n al său iatac adesea, dezbrăcat până la piele,
Își lega jur împrejuru-i de mumie obiele,
Ca-ntr-un joc ciudat, în care își imagina aprins
C-a murit și că pășește un hotar de necuprins.
Învelit în pânze astfel, ca un prunc reînfășat,
Se visa un flutur care, din gogoașă înviat
Spre o viață înnoită în câmpia-paradis,
Se juca în părul negru al lui Isis și Nephthys.
"Vino, tu, măreață Isis," striga dânsul în delir,
"Mă-ntregește, cum odată pe iubitul tău Osir!
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Ștefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luminile din ferestre mureau încet
la spectacolul de sfârșit de an
unde cardinalul are pălărie roz
și degete subțiri pline de inele grele
la orgă cântau două contese îndelung apretate
la trompetă cântam doar eu
și pentru asta îmi dădeau
în fiecare zi o masă caldă
și mă bucuram și mai veneam
cel mai greu îmi era
să urmăresc pompierul de serviciu
care pedala tot timpul prin fața altarului
pe deja binecunoscuta
bicicletă roz
cu două dungi subțiri
și fără ghidon
ca un făcut
luminile din ferestrele orașului
mureau încet mureau de frig
[...] Citește tot
poezie de Petre Ioan Crețu din Recviem pentru o roată bolnavă mintal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jos cenzura
Împotriva cenzurii luptăm, vom lupta
Până ce adevărul se va afla
Coruptul trăind fără lux de amănunte
În vile frumoase, oare ce mai ascunde?
Sunt afceri cu droguri, cu bani spălați peste tot
Să-i ating nu are rost, nici nu vreau, nici nu pot
Mă înspăimântă durerea celor ce încă mor
Cerșind stropul de milă sau puțin ajutor
Cuvenit fiecărei zi prin lege, dar vezi
Nu-i decât legea junglei. Oare vrei să cedezi?
Te întoarce, privește, mulți se bat printr-o pâine
Te amuză desigur, doar cu suflet de câine
De aceea ciolanul vrei să-l razi cât se poate
Nu te dor oare dinții de atâta râs, frate?
Văd că teama din suflet a-nceput să te frigă
Tu mănânci pâine caldă, eu mănânc mămăligă.
Miroase a praf de pușcă și-e mucegai, miroase
Iar putregaiul, tată, ne-a cam trecut prin oase
Privim înmormântarea de vii a națiunii
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împărat și proletar
Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua pintre ferești murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită,
Copii săraci și sceptici ai plebei proletare.
Ah! - zise unul - spuneți că-i omul o lumină
Pe lumea asta plină de-amaruri și de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă și plină,
Murdară este raze-i ca globul cel de tină,
Asupra cărui dânsul domnește pe deplin.
Spuneți-mi ce-i dreptatea? - Ce-i tari se îngrădiră
Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră
Și le subjugă munca vieții lor întregi.
Unii plini de plăcere petrec a lar viață,
Trec zilele voioase și orele surâd.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1874)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă Mamei Românii pentru mult iubiții fii
În cotloane insalubre, triști, filozofăm și plângem,
Către cer, amenințare, pumnul împietrit îl strângem.
Risipirea neființei, azi în ființă se-ntrupează
Și ne pierdem în uitare... În regres se progresează.
Plâns de lacrimă acidă spală rănile murdare,
Umbre de furtuni nocive vin mai amenințătoare.
Trec îngenunchiați strămoșii, în mormânt vuiesc și urlă.
Ura-n noi se risipește... Iar sunt semne de furtună.
În cotloane insalubre, triști, filozofăm și plângem...
Prin analfabetizare, unde oare-o să ajungem?!
Frângeți ramurile vieții prin sortita sărăcie
Și lăsați înlăcrimată veșnic, maica Românie...
Întunericul se-afundă-n suflet și cu mucegai
E pavată calea vieții... Lungă-i calea către Rai!
Am primit promisiunea de-a ne fi mai bine, dar
Se tot minte, se tot fură și speranța e-n zadar.
Către cer, amenințare, pumnul împietrit îl strângem,
Risipiți printre dosare, sfânt și drept, oftăm și plângem.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu numai gloata, Doamne, ci și eu
Când citești atent Scriptura și te lași pe gânduri dus,
din dorința de-a pătrunde înțelesu-n rânduri pus,
Rătăcind printre mistere, câteodată apelezi
la repere pământene, încercând ce-i scris, să vezi.
Să luăm, ca de exemplu, din Ioan un mic citat,
care însă te-amețește cât de-ntins e și bogat.
Spune Ioan că de s-ar scrie tot ce Domnul a lucrat
când S-a-nveșmântat în carne să ne scape de păcat,
N-ar cuprinde nici pământul, cât e el de-ntins și lat,
cărțile-n care s-ar scrie ce-a făcut El și ce-a dat.
Cugetam cu ani în urmă la versetul cu pricina,
când goneam în miez de noapte înspre casă cu mașina.
... să pui carte lângă carte... și volum lângă volum,
până umpli casa, podul, tinda, curtea până-n drum...
... să umpli apoi și strada și pe-a ta și celelalte,
tot orașu-n care stai și pe cele-nvecinate...
Asta-nseamnă că mulțimea ajutată de Isus
umplea tot Ierusalimul, țara-ntreagă-n jos și-n sus.
N-a rămas cămin în care darul bunătății Sale
să nu fi intrat să-aducă izbăviri de chin și jale...
[...] Citește tot
poezie de Valdi Herman
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre iubire și lux, adresa este: