Citate despre noapte și ochi, pagina 4
Distanță
apropierea fețelor are trei perechi de ochi
roșul nu e culoare
este miros de trandafir
iar culoarea se târăște și cade din noapte
ciocnirea ochilor precum ciocnirea planetelor
iar distanța este gâtul coloană
gâtul oblic al dornicei Nemesis
iar distanța e setea ei nestinsă
ridicată deasupra atingerii deasupra timpului
poezie de Urszula Koziol din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jack: O să ne lipim unul de altul atât de tare, încât o să ni se încingă oasele și când ceasornicul inimii mele o să bată miezul nopții, o să fim cuprinși de flăcări, nu e nevoie să deschidem ochii.
replică din romanul Mecanica inimii de Mathias Malzieu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elefanții și măgarii se ascund când își presimt sfârsștul. Câinii sunt mai patetici, se uită în ochii stăpânului, cer ajutor. In schimb, leul nu îngăduie lângă el decât leoaica, pe care o chinuie groaznic în timpul agoniei lui de câteva zile și nopți, o mușcă și o zgârie - din invidie.
Ion Băieșu în romanul Balanța
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clar de inima
Orele plutesc pe langa umarul tau,
sfere-albastre, si-ntre ele e Saturn.
Si cum se duc, se micsoreaza
mai inserat si mai nocturn.
Nu-mi pare rau, nu-ti pare rau de ele.
Dreapta cum stai, trecerea lor
copilaroasa-aproape si suava
luceste-n ochiul tau nemiscator.
Si uit de ele, uiti si tu de ele,
si-n intunericul odaii se aprind,
se sting, se-aprind, se sting
ochii prelungi ai tai, murind,
reinviind.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Groparul: Vino! Ce mai contează un vis în plus! Închide ochii, domniță!
Femeia (închide ochii): S-a făcut iar noapte, vrăjitorule...
Groparul (o prinde de mână, hotărât): Ți-am spus că mă pricep! (Autoritar.) Urmează-mă! Vreau să-ți arăt niște vise colorate...
replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevărata Femeie, cea care vine din noaptea Timpului, Femeia care ne-a fost dată de divin, aparține în întregime de un univers diferit de cel al bărbatului. Ea luminează cealaltă extremitate a Creației. Ea cunoaște secretul apelor, al pietrelor, al plantelor și al animalelor. Ea se uită fix la soare și vede clar în noapte. Ea posedă cheile sănătății, ale relaxării, ale armoniilor materiei. Ea este magiciana albă, feea cu aripile mari și umede, cu ochii transparenți, cea care așteaptă bărbatul pentru a începe Paradisul terestru.
Louis Pauwels în Conferință imaginară: "Femeia este rară"
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătatea
Am privit, în ochi, singurătatea.
Era așezată pe podeaua casei.
Ronțăia chipsuri.
Am invitat-o la masa mea.
De atunci, la cină,
Îi spun ce se întâmplă peste zi,
O întreb de unde vine noaptea
Și îi mai spun că eu singur
Îmi sunt de ajuns.
poezie de Octavian Mihalcea din Poezii (2012)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ochii Bertei
Nu luați în seamă ochii mult lăudați, faimoși,
Voi, ochi ai dragei mele, prin care-o adiere
Mai lină ca-nserarea se tulbură și piere!
Vărsați asupră-mi noaptea vrăjită, ochi frumoși!
Ochi ai copilei mele, voi adorate-arcane,
Cu magicele peșteri v-asemui într-adins
Unde comori de nimeni știute joacă stins,
De umbre-acoperite,-n letargice mormane!
Adânci și mari sunt ochii copilei și ascund,
Ca tine, Noapte-ntinsă, lungi scăpărări de foc
Cu Dorul și Credința-mpletite la un loc,
Ce, pătimaș ori candid, scânteie în străfund.
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
O fată din moldova (o săsoaică)
noaptea mergeam la spital pentru o analiză mai clară a corpului
îmi duceam și prietenii dar se ascundeau mereu
se strecurau pe după perdele și imitau glasurile isterice ale asistentelor
treceam însă de toate obstacolele ajungeam la microscopul galben
era acolo o doamnă tristă înnopta mereu sub microscop
puteam s-o privim nestingheriți (nu strica o ocheadă)
ne îmbrânceam la vederea laptelui matern
erau musculițe în spuma acestuia (nu ne miram avea și isteria uneltele ei)
știam că doamna suferă din cauza unei nutrii la coapsă
era splendidă văzută așa prin microscop cu sutienul ei de lână
neprelucrată
ne îndrăgosteam pe rând la miezul nopții eram cu toții copleșiți
unul dintre prieteni s-a așezat lângă dânsa și a jignit-o
o asistentă ne-a văzut și-a început să sufle într-o trompetă
era o fată urâțică din moldova o săsoaică
[...] Citește tot
poezie de Dan Coman din doamne-doamne (2006)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă
O ploaie deasă cade din văzduh
Din norii cenușii și reci,
Stau și privesc la sălcile ce plâng
Cum le apleacă ploaia pe poteci.
Văd doar alei triste și goale
Din parcul plin de frunze
De cânt și glasuri autumnale,
De iele, zmei și muze.
Ridică vântul frunze șuierând
Din parcul trist în ochi și cugetări
Și-același antic, umed anotimp
În ale nopții dese evadări.
Privește toamna-n casă mohorâtă
La joc de umbre reci și selenare,
Sufletu'-i singur iar odaia mută
Și ochii prizonieri in lumi bizare.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu te...
La mine-n suflet sunt fântâni adânci
Și ape reci, venite dintre munți,
Eu te iubesc cu ochii mei cărunți
Și cu tăcerea șoaptelor din stânci.
Și nu-mi ajung aceste nopți sumare
Nici clipele trăite pe pământ,
Să-ți pot rosti tăcerile din gând
Să-ți pot deschide zâmbetul c-o floare.
poezie de Adrian Abrudan (2013)
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte miroase galben-auriu
dacă vrei poți să arunci la gunoi zilele în care ai fost puțin tristă, bijuteriile, aparatul de radio, rochiile transparente, tv-ul, pantofii cu tocuri, computerul, nopțile în care ai făcut dragoste degeaba sau
orice alt detaliu care te-a făcut să crezi că nu, nu ai fost vreodată singură
sparge femeie în astă noapte fereastra
ca și cum ți-ai sparge în sfârșit ochii
nu plânge
așează-ti frunze lungi, flori galbene-aurii sau albe-n păr
te culcă de ți-e somn
ar fi de-ajuns o singură sămânță de Sânziană-albă
pentru ca tu să scrii într-o noapte primul poem de dragoste
poezie de Lavinia Micula
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdut
Singur și abătut
Toată noaptea pe lac,
Unde se-întinde ceața și se insinuează negurile,
Fluierul unei bărci
Cheamă și strigă necontenit,
Ca un copil pierdut
În pânza lacrimilor, abandonat,
Căutând sânul
Și ochii portului.
poezie clasică de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curba ochilor tăi
Curba ochilor tăi îmi înconjoară inima,
Un cerc de dans și de tandrețe,
Aureola timpului, leagăn nocturn și sigur,
Și dacă nu mai știu tot ce am trăit
E că ochii tăi nu m-au văzut întotdeauna.
Frunzele zilei și spuma de rouă,
Trestii de vânt, zâmbete parfumate,
Aripi acoperind lumea cu lumină,
Nave încărcate pe cer și pe mare,
Vânători de zgomote și surse de culori,
Parfumuri izvorâte dintr-un cuib al zorilor
Care zace mereu pe acoperișul stelelor,
Tot așa cum ziua depinde de inocență
Întreaga lume depinde de ochii tăi puri
Și tot sângele meu curge în privirile lor.
poezie clasică de Paul Eluard din Capitala durerii 1926, traducere de Doina-Maria Tudor
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rasuna toaca
Răsună toaca de utrină
În pacea unei nopți târzii
Și, rând pe rând, câte-un opaiț
S-aprinde-n mutele chilii...
De glasul ei tresai pe pernă,
Măicuță, tu, cu chip frumos,
Și-alergi în grabă la altarul
Mântuitorului Hristos...
Te văd în colțul vechi de strană
Cum stai supusă de răstriști,
Și-atâta jale pare scrisă
În ochii tăi curați și triști...
Și cum te-nchini în rugăciune,
Eu mă gândesc înduioșat:
Nemilostiva toacă-a nopții
Ce vis frumos ți-a tulburat?...
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cămașa sufketului matern (sonet)
Cămașa sufletului matern
(sonet matern)
Cămașa mamei se destramă încet,
De tainele ca visuri franjurate,
Ce în rugăciuni au fost croșetate,
Când mă legăna în cântec de poet.
Speranțele ei n-au fost spulberate
Prin anii, când timpul îmi picta portret,
În ochi de înger sa aibă răsunet
Din gândurile binecuvântate.
Le-a brodat prin nopți, cu-a Lunii lumină
Să mă iubească stele și luceferi,
La fel ca pe-o creație divină.
Dar zâna mi-a pus tristețe și poveri
În tolba sorții prin noaptea senină
Și pustie de bucurii și plăceri.
[...] Citește tot
sonet de Rădăcini de suflet (8 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ăia din noapte
Tăcere oameni buni!
azi noapte este noaptea nopților,
hoții și vagabonzii sunt atârnați de grinda caselor
și sinucigașii din mine sunt sus pe stâlpi, sus.
Ssst, tăcere! azi e noaptea nopților,
ssst tăcere!
Lăeții cu turmele lor trec calmi și calzi
pe alee sunt brazi
și lumea-i ascunsă în cripte
ssst, tăcere!
În balonul orașului mârâie vântul
Închis și tăcut
balonul se sparge,
toți hoții se aruncă și fură cu toții
toți vagabonzii își smulg ochii și-și întorc șepcile,
sinucigașii, otrăvurile, stâlpii, etajele,
sforile și săpunurile,
cuțitele, apele, farmaciile sunt sparte,
lumea umblă nebună
[...] Citește tot
poezie clasică de Gherasim Luca din revista "Alge"
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aerul
Frunzele mă atrag spre ele violent,
copacii negri din toamnă,
sub ochiul lunii lent
refuzând să adoarmă.
Aud un ceas bătând în turn
ore în trecutul îndepărtat,
când frigul selenar, nocturn
îngheață-n aer, suspendat.
Și brusc trecutu-mi pare viitor
și urc spre secole latine
și-aud un ding, un dang sonor
al frunzelor foșnind prin mine.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea
În păienjeniș de stele
Se aruncă noaptea lungă,
Se târăște printre ele
Pe furiș sau într-o dungă.
Ce s-ar face, azi, șireata,
Cum s-ar uita în oglindă,
Cu ochi ageri ca săgeata,
Când suspinul vrea să-l vândă?
Unde-ți lași îndrăgostiții
Cu sărutul printre ramuri,
Se țin scai ca sateliții,
Legați strâns cu niște hamuri?
De ești singură, se pare,
Am să-ți dau un mândru mire:
E Luceafărul din zare,
Te privește cu uimire.
[...] Citește tot
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înnoptare
m-aș cuibări în osul timpului
durerea îngenuncherilor aș asculta
înspre o altă lumină târându-mă
mi-aș lăsa numele scobit până la sânge
leagăn l-aș face fiilor pe nopțile mele
în somnul lor ar trăi flămânde patimi
secătuită mi-aș îngropa urmele
în carnea bătrână a pământului
aș răsări într-un miez de nufăr
mlaștinile pântec mi-ar fi încă o zi
mi-aș aprinde înserarea la căpătâi
îndurând nașterea ca pe o moarte
n-aș mai închide ochii la marginea căinței
osul timpului mi-ar fi deja mormânt
poezie de Ela Victoria Luca
Adăugat de Deea_deea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre noapte și ochi, adresa este: