prezent şi ştiinţă

Bogăţiile dobândite prin competiţie nu sunt niciodată satisfăcătoare şi nici permanente; sunt ale tale azi, şi ale altuia mâine. Ţine minte, dacă vrei să devii bogat într-un mod ştiinţific şi definitiv, trebuie să te ridici deasupra gândurilor de competiţie.

Wallace D. Wattles în Ştiinţa de a deveni bogat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

I: Ce crezi despre faptul că 80% dintre români nu cred în ştiinţă? A. M: Tu crezi în gând? I: Da, dacă e demonstrat în practică, dacă e evident, aplicabil în viaţă. A. M: Şi măcar realizezi că de fapt, e doar gândul care crede în gând? Realizezi că gândul care crede în ştiinţă este unul şi acelaşi cu gândul care se dă drept tu? Sau crede în credinţă? "Dumnezeul" minţii tale este ştiinţa, dar oare nu cumva ştiinţa de astăzi e doar ignoranţa dovedită de mâine?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ismaïl este compus din ochi, favoriţi şi rochie şi se găseşte astăzi cu foarte mare greutate. Înainte vreme creştea şi în Grădina Botanică, iar mai târziu, graţie progresului ştiinţei moderne, s-a reuşit să se fabrice unul pe cale chimică, prin syntheză. Ismaïl nu umblă niciodată singur. Poate fi găsit însă pe la ora 5½ dimineaţa, rătăcind în zig-zag pe strada Arionoaiei, însoţit fiind de un viezure de care se află strâns legat cu un odgon de vapor şi pe care în timpul nopţii îl mănâncă crud şi viu, după ce mai întâi i-a rupt urechile şi a stors pe el puţină lămâie...

începutul de la Ismaïl şi Turnavitu de Urmuz
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prof. universitar dr.: Absolut totul e relativ. A. M: Da, domn profesor, dar şi asta este relativ. Dacă "absolut totul este relativ" afirmaţia dvs. este absolută? Fireşte ca nu, şi exact aşa, la fel de relativă este şi "relativitatea lui Einstein". Singurul element Absolut, Imuabil, Etern nu poate fi cumpărat la piaţa desuetă a minţii numită "cunoaştere ştiinţifică"! Ştiinţa de astăzi e doar mama ignoranţei de mâine, astfel de siguranţe false au ţinut de veacuri în sclavie lumea.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După sărbătorile de iarnă

Nu ştiu, zău, ce să mai spun
De bătrânul Moş Crăciun!
An de an, câte un pic,
I-a rămas costumul mic,
Nici pe faţă, nici pe dos
Nu-l încape de burtos,
Iar chimirul, ce mai jale!
De-abia ţipă pe sub foale,
Însă buba-i pân' la ghete,
Mama lor, azi, de şirete!
Râgâind a usturoi
Şi a doage de butoi,
E un drum atât de lung,
Nu e chip să mai ajung!

Fi'n'c-aşa-i de sărbători,
Cu antreuri, cârnăciori,
Măslinuţe gogonate,
Şunci, bânzeturi asortate,
Şi sarmale,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când spunem "conducătorii noştri", noi vrem să spunem cei care sunt angajaţi în manipularea de simboluri. Trebuie să ne considerăm pe noi o clasă simbolică, semantică de viaţă, şi care nu poate înceta din a fi aşa... cei care controlează simbolurile ne conduc. Bancherii, preoţii, avocaţii, politicienii, şi mass media constituie o clasă de conducători şi lucrează împreună. Ei nu produc nimic de valoare dar manipulează valorile produse de alţii, şi de multe ori promovează simboluri absolut fără nici o valoare. Oamenii de ştiinţă şi profesorii alcătuiesc o clasă conducătoare de asemenea. Ei produc valorile principale pe care le are omenirea, dar în prezent, ei nu realizează asta. Ei sunt, în principal, conduşi de metodele viclene ale primei clase.

citat clasic din Alfred Korzybski
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe când idealiştii de toate şcoalele fac, ca toate faptele istoriei, dimpreună cu dezvoltarea intereselor materiale şi a diferitelor faze ale organizărei economice a societăţei, să purceadă din dezvoltarea ideilor, şcoala contrară nu voeşte să vadă, în întreaga istorie omenească, în manifestările cele mai ideale atât ale vieţei colective cât şi individuale ale omenirei, în toate dezvoltările intelectuale şi morale, religioase, metafizice, ştiinţifice, artistice, politice, juridice şi sociale, cari au avut loc în trecut şi cari urmează să aibă loc şi-n prezent, nu voeşte să vadă de cât răsfrângerea sau izvodirea neapărată a dezvoltărei faptelor economice.

începutul de la Dumnezeu şi Statul de Mihail Bakunin (1871), traducere de Panait Muşoiu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii de ştiinţă din Franţa, China, Japonia, etc. mereu se aliniază la cultura lor. Un adevărat om de ştiinţă se aliniază cu ideologia de a proteja pământul şi toţi oamenii. Un adevărat om de ştiinţă ar pune întrebări de genul: "De ce mai purtăm războaie? De ce mai există crime? De ce mai avem corupţie?". Un adevărat om de ştiinţă ar ieşi înafara micii sale discipline şi ar începe să pună o grămadă de întrebări bune... Universităţile în prezent sunt foarte dotate, au tot felul de echipamente, iar bombele şi războaiele devin tot mai periculoase... Prin urmare, există ceva teribil de greşit în sistemul nostru capitalist...

citat din Jacque Fresco
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de Revoluţia din 1989, turnătorul la Securitate Andrei Marga le preda studenţilor "Socialismul ştiinţific", îndoctrinându-i cu doctrina comunistă şi ajutându-l pe dictatorul Nicolae Ceauşescu să construiască "omul de tip nou". Astăzi turnătorul Marga este Ministru de Externe. La vremuri noi, tot ei!

aforism de George Budoi din Infractorii şi turnătorii care ne-au condus sau ne conduc (1 august 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai important în ştiinţă este să te gândeşti cu adevărat la ceva: la forma norilor şi la marginile lor inferioare, câteodată ascuţite la toţi norii aflaţi la aceeaşi altitudine; la formarea picăturlor de rouă pe o frunză; la originea unui nume sau a unui cuvânt (de exemplu, "Shakespeare" – să zicem; sau "filantropic"); la explicaţia obiceiurilor sociale umane (tabu-ul incestului, de excemplu); ori, cum se face că o lentilă pusă în lumina soarelui arde hârtia; de ce bacilul a ajuns să semene cu o creangă; de ce Luna pare că se tine după noi când mergem; ce ne împiedică să săpăm o gaură până în centrul Pământului; care este definiţia lui "jos" pe un Pământ sferic; cum poate corpul nostru să transforme prânzul de ieri în muşchii şi tendoanele de astăzi; sau cât de departe putem să "mergem în sus"? Se întinde oare Universul la infinit, iar dacă nu, atunci are vreun sens întrebarea ce se află dincolo de el?

Carl Sagan în Creierul lui Broca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai mare duşman al sănătăţii este exact cunoaşterea/ştiinţa pe care o ai despre ea. În această direcţie adu-ţi mereu aminte căci ştiinţa de astăzi nu-i nimic altceva decât mama ignoranţei de mâine. Cel mai mare duşman al fiinţării este exact cunoaşterea care o cari despre ea. Poate vreo minte să accepte asta?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(de)căderea mea

are un fundament ştiinţific natural
şi e întotdeauna aproape egală
cu fatalitatea iubirii la pătrat...
urcarea ta ţine de miracol
dar planarea în neant e o anomalie
temporară a matricei
dacă ai prins azi în Iluzie
un loc la geam cu wifi şi vis condiţionat
crezi că vei rămâne iubito
stăpâna inelelor?

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Microbezne

galopul încetinea înspre eternitate
nu ne era frică de mere
nici de mormântul dedesubt
ştii bine că astăzi ori mâine-i cufund
în sincerul ieri, năpădit
de iarbă şi lacrimă-n prund
de fiinţă...

vădit,
nu ne e timp de ştiinţă,
parcă toate-s cu dracii în sus
şi-n pom de-ntuneric, sădit...

miezuri nu-s
în lumină de mit
şi în poame

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scara

Am găsit-o ieri în prun,
Dar - să nu grăbiţi ocara! -
I-am luat în pripă scara.
Ea mă-njură: -"Eşti nebun?
Pune scara!"
-"Dacă-njuri, eu n-o mai pun!"

Mai la urmă pe-un cuvânt:
Să se lase sărutată
De atâtea ori deodată
Câţi fuştei la scară sunt.
Sărutată -
Lăudat fii, Tată sfânt!

-"Unsprezece", spune ea;
Eu zic: -"Bine", pe credinţă;
Doar o fi având ştiinţă
Scara câţi fuştei avea.
Pe credinţă -
Asta e pierzarea mea!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Informatica şi IT&C (Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor) – Computing, sunt domeniile cu cele mai spectaculoase evoluţii în ultimii 80-85 de ani, prin impactul pe care l-au avut asupra celorlalte domenii ştiinţifice, tehnice, economice, sociale etc., asupra societăţii omeneşti, în general. Azi, ne întrebăm dacă tinerii au posibilitatea să afle despre eforturile şi rolul oamenilor de ştiinţă din România în acest efort internaţional, încă de la începutul apariţiei informaticii şi utilizării calculatoarelor electronice în lume. Foarte rar găsim astfel de aspecte în manualele şcolare sau în cursurile universitare.

Solomon Marcus în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

"RECUNOAŞTE-ŢI ADEVĂRUL ŞI EL VĂ VA ELIBERA!" Dar cum ar putea Adevărul să facă asta pe deplin atâta timp cât crezi în mintea ta care vorbeşte de 5 lumi, de 10 planuri şi de enşpe mii de frici? Adevărul nu te poate elibera atâta timp cât te însoţeşti cu frica sau gândul, fie că el e coronavirus sau am 900 de ani sau am Ebola. Adevărul nu te poate Elibera acolo/Aici unde frica gândului te va bloca/paraliza! Odată ce mori înainte de a muri, vezi nemijlocit de gând că absolut totul este o iluzie. Atunci, poate vreo boală ucigătoare să fie adevărată? Te rog să realizezi, că dacă doctorii ar primi instrucţiuni CU DOVEZI ŞTIINŢIFICE, că BĂTĂILE INIMII SUNT O PANDEMIE extrem de gravă, toată lumea ar crede o atare prostie sau hipnoză. Astfel de oameni naivi nici măcar nu realizează că ştiinţa de azi este doar mama bătrână a ignoranţei de mâine? De ce ai numi "adevăr" ştiinţific ceva atât de perisabil. Ce o îmbrăţişează cu fervoare pe iubita lui "dona mobile"?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scara

Am găsit-o ieri în prun,
Dar să nu grăbiţi ocara!
I-am luat în pripă scara.
Ea mă-njură: Eşti nebun?
Pune scara!
Dacă-njuri, eu n-o mai pun!

Mai la urmă, pe-un cuvânt:
Să se lase sărutată
De atâtea ori deodată
Câţi fuştei la scară sânt.
Sărutată
Lăudat fii, Tată sfânt!

Unsprezece, spune ea;
Eu zic: Bine, pe credinţă:
Doar o fi având ştiinţă,
Scara câţi fuştei avea,
Pe credinţă
Asta e pierzarea mea!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profundă recunoştinţă

Dumneavoastră, celor care
Ne-aţi fost ieri învăţători,
Azi în plină sărbătoare
Vă aducem în dar, flori.

Totdeauna se cuvine
Să fim recunoscători,
Fiindcă patru ani de zile,
Ne-aţi fost buni îndrumători.

Sunteţi valorile care
Alte valori aţi creat.
Ani la rând, fără-încetare,
Cu mult tact ne-aţi educat.

Cu privirea voastră blândă
Peste noi v-aţi aplecat.
Mâna noastră, tremurândă,
Să scrie a învăţat.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (2 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senzaţiile gustative primare nu sunt doar patru, cum s-a crezut multă vreme, ci probabil cinci, după cum au descoperit de curând oamenii de ştiinţă: dulce, acru, sărat, amar şi cărnos (numit umami în japoneză). Semnalul pentru «cărnos» este declanşat de anumiţi aminoacizi precum glutamatul, care este însă prezent şi în caşcaval sau în anumite vegetale, cum ar fi ciupercile ori roşiile.

Stefan Klein în Formula fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea Veche a încasat o lovitură la fel de puternică, pentru că toate afacerile, legale şi ilegale, ale băncilor şi ale marilor industrii, au devenit publice. Chiar şi secretele tehnologice au fost divulgate, iar astăzi concurenţa n-ar mai putea exista: avansul tehnologiei a devenit de aici înainte treaba laboratoarelor ştiinţifice comune. De vreme ce ţările lumii sunt forţate să colaboreze, războaiele au devenit din ce în ce mai improbabile.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!