religie şi serviciu

Poem banal, într-o zi banală

Dumnezeu e visul nostru
Iar noi suntem visul lui optimist
Pe câmpuri, macii fac copiii de floare
Florile sunt copiii lui Dumnezeu
În numele visului meu, trist

Tu esti cuvantul meu efemer
Pe cărarea ce duce spre stele
Uneori lucrurile au căderea lor aurie
Care aduc infinitul aproape
Cu oglinda cerului din ele

Stelele sunt doar niste maci
Tânguindu-se vara pe câmpuri
Tu cea care ţi-ai pus frezii în păr
Femeia banala din visele mele
Cu care vorbesc minunate nimicuri

Azi voi avea multă treabă la firma
Sunt băgat tare în priză

[...] Citeşte tot

poezie de George Terziu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apus

În curte, vrăjiţi de lăptosul amurg bolnavii vin,
Prin brunele de toamnă firavi şi moi pătrund.
Timpuri de aur tânjesc ochii de vacs rotund,
Împliniţi de visări, de linişte şi vin.

Neputinţa lor se închide în stafii meschin.
Stele răspândesc tristeţea albă-n străfund.
În gri plin de-amăgiri sunete de clopot pătrund,
Priveşte cum groaznic se risipesc deplin.

Siluete batjocoritoare fără formă-ngenunchează
Şi flutură pe-ncrucişate negrele poteci.
O! Umbre de doliu pe ziduri se aşază.

Iar celelalte evadează prin negrele arcade;
Şi înnoptări din roşii-nfiorări pătează
Vântul de stele, asemeni furioaselor menade.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crucea de piatră, serviciu Credincios astaloşian

Se scurg anii... Şi vremurile... Trec soldaţii
Pe piept bombat nu mai e loc de decoraţii,
Triumf pe scene... Rumoare-n sală... Aclamaţii
Bye-bye şi caviar. Votcă, doar câteva gradaţii

Taxe, impozite, franşize, plătite altei naţii
Laş şi transfug acasă. Stupide imprecaţii,
De ce ai evadat din lagăr? Voi, vinovaţii
Nu veţi intra la epoca de cositor în graţii

Lui Giscard d'Estaign şi Mitterand libaţii
Şi-n pauze, chiar astaloşenelor creaţii,
Aruncă-ţi sămânţa de geniu pe-alte spaţii
Între Dudeşti şi Hale, pod de-argote filiaţii

Pasează pe treisferturi, fiindcă fraţii
Te-aşteaptă toţi cu joc la mână. Combinaţii
Spre ţinta setos râvnitelor vinificaţii
Gamele spumegând... Nicicând destule raţii

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Poate îmi răspunzi din iarna ta..." de Violetta Petre

Nu mă-ntreba de ce mă leagă iară,
Eram aproape a mă vindeca,
Dar auzind femei, plângând, pe scară,
O clipă, am crezut că-I vocea ta!

Cedând apoi ieşirilor nervoase
Văzând că mă scufund din nou în hău,
M-au cetluit cu funii de mătase
Când m-am zbătut crezând că-I glasul tău!

Mireasa mea, în haine lucitoare,
Eu la altar te-am dus, deşi-s ateu,
Şi prima dată-n viaţă, de picioare,
Crezut-am că l-am prins pe Dumnezeu!

Trecut-au numai nouă luni de când,
Ţi-am dat ofrandă luna lucitoare,
Că m-ai lăsat jumate mort, plângând,
Fugind cu un pilot de vânătoare!

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vreme de calvar

Din cerul Tău căzând, cel mai de jos,
Doamne, eu sunt cel mai păcătos
Că după sfântul Tău supliciu
Nu Ţi-am adus un cât de mic serviciu

La vreme de Calvar eram alături
Cu fariseii, cerşetorii, alte pături
Ce Te huleau parcă ieşiţi din minţi,
Cum fiii-i persecută pe Părinţi

Când universul şi-a fost frânt o roată
Am strigat şi eu cu-această gloată:
Crucificaţi-L pe Iisus
Căci gloria Lui astăzi a apus!

Voiau şi ei, voiam şi eu
Să-L omorâm pe Dumnezeu
Izvorul cel de-viaţă-dătător
De-atuncea plâng şi mă-nfior!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e tare, tare dor

Din cerul Tău căzând, cel mai de jos,
Doamne, eu sunt cel mai păcătos
Că după sfântul Tău supliciu
Nu Ţi-am adus un cât de mic serviciu

La vreme de Calvar eram alături
Cu farisei, cu cerşetori şi alte pături
Ce Te huleau parcă ieşiţi din minţi,
Cum fiii-i persecută pe Părinţi;

Când universul şi-a fost frânt o roată
Am strigat şi eu cu-această gloată:
- Crucificaţi-L pe Iisus
Căci gloria Lui astăzi a apus!

Voiau şi ei, voiam şi eu
Să-L omorâm pe Dumnezeu
Izvorul cel de-viaţă-dătător
De-atuncea plâng şi mă-nfior!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XXI

Al doamnei chip din nou acum fixându-l
cu dragi priviri şi-ntregul duh în ele,
nu-mi sta spre-altce nimic în lume gândul.

Dar nu zâmbea, ci: — "Zâmbetele mele
te-ar face jertf-acum acelei stări
ce-avu, când spuză se făcu, Semele.

A mea lucoare, ce pe-aceste scări
din vecinicul palat mereu s-aprinde,
cum vezi, urmând gradatei mele-urcări,

de n-aş mai înfrâna-o, s-ar încinde
aşa că-n ea puterea-ţi muritoare
o creang-ar fi ce-un fulger o desprinde.

Suntem aci-ntr-a şaptea strălucoare
ce-acum, subt pieptul Leului de pară,
luceşte-n jos, slăbind a lui valoare.

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Normal că cel care caută înţelepciunea fuge de muncă, de orice acţiune în genere. Tu crezi că munca e o virtute şi prin muncă poţi evolua şi spiritual. Păi dacă ar fi aşa ar ploua cu eliberaţi la tot pasul, peste tot ai vedea iluminaţi, pentru că peste tot sunt oameni care muncesc la gândul lor. Dar de fapt ce vedem; doar oameni îndobitociţi prin muncă eterni sclavi la banii pe care ea îi promite. Munca despre care vorbeşti, draga mea, nu a eliberat pe nimeni dar ţine în jug întreaga omenire. Căci doar oamenii sunt atât de stupizi încât să servească banului, animalele pământului, păsările cerului, fluturii aerului, şi peşti oceanelor dacă ar vorbi limba noastră şi ar auzi o atare grozăvie ar râde şi cu fundul. Dacă cu adevărat vrei libertatea atunci găseşte-ţi un serviciu de maxim 4 zile pe săptămână. 3 ar fi cel mai bine. iar în celelalte 4 oferă-le drept oblaţie lui Dumnezeu, Supremului. Fie prin introspecţie sau practica de "A-Fi" sau "Eu-Sunt", iar una din cele 4 zile rămâi în tăcere ca Tăcerea. Aceasta este calea unui pshu, dar din păcate prea mulţi dintre voi nu realizaţi că nu aveţi nevoie de ea.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele bătrânelor clipere*

Am navigat pe vremea cliperelor –
Înalte, elegante de la chilă la catarg,
Zvâcnind deasupra valurilor vesele,
Cu vânt chicotitor din pupa, larg;

Şi velele frumoase, albe ca zăpada,
Vibrând, parcă-ncercând să zboare:
Acum, se-apleacă nava-n bordul de sub vânt –
Acum, bordul opus e jumătate-n mare.

Îi pot vedea-nclinată coverta udă,
Plină de mâzga apei, un verde tatuaj;
Îl aud clar pe bătrânul Bill, nostromul,
Blestemându-şi zurbagiul echipaj.

Le văd râsul pe feţele arse şi păroase
În pulberea sărată, îi văd pe mateloţii care,
Agăţaţi de fungile velei gabier, cântă
Cântece marinăreşti sălbatice, fermecătoare.

[...] Citeşte tot

poezie de Angus Cameron Robertson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secvenţe

Degeaba dormim în biserici,
căci nunta se-amână din nou
şi grupul acesta de clerici
se duce să bea în cavou.

Oraşul rămâne în urmă,
calicii sunt sus, pe statui,
prin sufletul meu trece-o turmă
de porci milenari şi sătui.

Şi plouă splendid în subsoluri,
pe îndrăgostiţi şi pe cărţi,
dar noi să-notăm spre atoluri
ce nu sunt trecute pe hărţi.

Să-nceapă, deci, corul de îngeri
sosiţi cu-ntârziere prin gări,
iar tu să-i asculţi şi să sângeri
pe urma cuvioasei răbdări.

[...] Citeşte tot

poezie de Dragoş Niculescu din Purgatoriu pentru sfinţi (2014)
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nunta de mâine

încotro
lunecă sfânta pereche omul
şi femeia lui?
... încă puţin şi cununia devine vodevil
arhaic joc precum de-a Moş Crăciun şi sfântul Valentin comercial
vor fi căsătorii şi naşteri virtuale
"Te cer în companie, miss *Live2842punct02aroundpunctTerra*."
rosti în stânga sus vibrând pe un banner îngust *Beta2868punct
psiaroundpunctMarte* un flăcău... mândru...
preoţi metalizaţi virtuali, ceremonii tridimensionale
din holograme rogvaiv, şampanie virtuală, horă virtuală...
"Să facem un copil, *Live2842*, vrei?"
"Desigur, începi tu
scheletul, culorile, surâsul circumstanţial şi vocea o pun eu
am software nou uranian... Gata."
Mamă şi tată nu veţi mai şti ce este: Conceptor
designer – iată cum îşi vor chema copilul virtual
pentru mersul bun al umanităţii se vor ocupa
laboratoare genetice sofisticate
vor anula perioadele inutile: copilăria, bătrâneţea

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt vinovat

Da, sunt vinovat că iubesc florile arzând pe câmpuri,
că iubesc caii nechezând sălbatic în bătaia vântului,
apele dulci şi sărate, cu mirosul lor suav, de iasomie,
colinele şi dealurile, şi munţii, şi spicele, şi bulgării din brazdă.

Da, sunt vinovat că îmi pasă de căţeluşul şchiop,
de copacul tânăr ori bătrân culcat cu fierul la pământ,
de măcelul de miei şi de porcul înjunghiat în cotineaţă,
de câte o statuie dărâmată şi de copilul născut fără noroc.

Da, sunt vinovat că respir cu plămânii înspre trecut,
că mă mişc mecanic şi forţat prin prezentul meu şi al altora,
că plâng după o împărăţie a ierbii înalte şi a râului cu umbre şi susur,
că îmi vine să arunc în aer civilizaţia mizerabilă şi năucitoare.

Da, sunt vinovat, şi vinovăţia mea mă pârjoleşte ca o rană vie,
cu fiecare zi care trece mă simt tot mai bătrân, mai uscat şi mai condamnat
la drumul ăsta silnic şi făţarnic, la sărăcia definitivă a lumii,
cu fiecare nouă adormire mă bântuie coşmarul trezirii la suprafaţa albă.

[...] Citeşte tot

poezie de Dragoş Niculescu din Duminica poemului mut (2015)
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare fostului meu iubit

Dacă, măcar, te-ai fi străduit să exişti,
îmi pare că, la fereastră, zăceau turme de cai,
cu sânge pe la picioare, oasele lor
îmi aduceau, parcă, aminte că eu din oasele mele m-am născut,
mai demult,
nu dintr-un ţipăt de mamă;
...
oasele mele mă trimiseseră prea devreme, în lume, aş fi vrut să mă nasc iarna,
zăpada e albă, ca osul;
scânteierea ei e dulce şi te ridică în cărţi de poveşti, şi ninge şi acolo... sunt bucate... scântei de apă şi vin... daruri de la bunica...
îmi pare că prinseseră caii,
sau, măcar, îi văzuseră, toţi,
eşuând,
cerul era negru şi tern, mă trezeam, în zori, să caut, mai departe, binele, dorul meu,
şi
să merg
cu treisprezece fecioare de mână, până-n cer; să alerg până-n cer;
dar nu mai era vreme...
caii mei alergaseră, demult, înspre alte pământuri şi la altă verdeaţă...
o să vă caut, odată, prin cer!;

[...] Citeşte tot

poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora suferinţei

Negru urmează în tomnatica grădină pasul
Strălucirii lunii,
Pe îngheţate ziduri imensa noapte curge.
Oh, spinoasa suferinţei oră.

În amurgita încăpere pâlpâie argintiu al singuraticului candelabru,
Murind, căci el gândeşte întuneric,
Pietrificatul capul lui se-nclină spre trecut.

Beat de vin şi de nocturnele cadenţe.
Mereu urmează urechea
Blândele sunete ale mierlei în tufiş de alun.

Ore-ntunecate de rozarii. Cine eşti tu
Flaut singuratic,
Frunţi înfrigurate peste-ntunecate timpuri aplecate.

Comentarii

[...] Citeşte tot

poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Operaţie pe cord deschis

E timpul curăţeniei de primăvară,
al reviziei periodice,
am amânat prea mult procedurile necesare
unei despărţiri amiabile de trecut -
anestezia nu îmi pune nicio problemă existenţială:
ca în cazul tuturor deciziilor importante din viaţă
am de ales între a nu simţi nimic
sau a simţi durerea crescând totemic
prin fibra fiecarui nerv
muşcând arzător din fiecare muşchi
până ce eu şi durerea devenim prietene
ne facem vizite reciproce de curtoazie –

cand eram copil credeam că şi muşchii mei
sunt verzi şi catifelaţi ca acei ce înveleau tălpile copacilor
crescând am început sa observ cum
treptat totul devenea roşu
când nerostit de fierbinte când rece muşcător
ca gura utecistului de serviciu pe şcoală
herr doctor,

[...] Citeşte tot

poezie de Ella Poenaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi se spune zaheu

În fiecare dimineaţă aştept în faţă la transilvania
maşina să mă ducă la editură
colegii de muncă mă îndeamnă în glumă
să fac un ban cinstit
şoferii care opresc mă confundă cu un supraveghetor de parcare
unii mă-ntreaba cât e tariful pe oră
alţii mă roagă să-i păsuiesc
nu vor decât să-şi verifice cardul
cei mai mulţi înjură printre dinţi primăria
încă o taxă pentru contribuabili cinstiţi
pe ei mă răzbun elegant
nu le spun că bancomatele-s goale

Apoi
te văd de departe cum traversezi
grăbită spre locul de muncă
uneori ai părul prins în coc
îmi închipui că eşti maiko şi te îndrepţi
spre casa de ceai unde bărbaţii vor licita
pentru virginitatea ta

[...] Citeşte tot

poezie de Emilian Valeriu Pal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

locuim împreună
(era la patru luni după ce ne cunoscusem) clipa aia am numărat-o
ziua naşterii mele
.
îmi pierdusem credinţa
educaţia primită
aspiraţiile
memoria
toate astea le înlocuiseşi tu
şi-apoi
mă obişnuisem să mă schimbi
să fiu la înălţime
să-mi uit prietenii
să aştept cafeaua cum nu tu o faci
(precum tot ceea ce faci)
eu, doar cel care consumă şi astfel, toate
au contribuit pregnant la metamorfozele mele -
trăiam într-o poveste
.
şi deodată

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Untitled.gif 2

bună dimineaţa necunoscutule
bună dimineaţa necunoscuto
nu-i aşa că-i mai bine să nu ne spunem pe nume
ori să ne spunem pe numele unor vulcani din islanda
care-i încurcă pe toţi ştiriştii tv?
când le spui pe nume oamenii îşi pierd superputerile
ca primii oameni care-au pierdut paradisul
după ce dumnezeu i-a strigat pe nume
de ce zâmbeşti?
ai probleme nu glumă presupun că şi în islanda ori în paradis
există condică de prezenţă în care semnezi la intrarea şi la ieşirea din firmă
semnezi cu numele tău şi ai superputeri să treci
peste încă o zi la locul de muncă
păi m-am gândit că dacă tot împărţim aceeaşi bancă pentru fumat
aş putea să-ţi arăt ce visez
imaginează-ţi că eşti într-un terminal şi aştepţi
un necunoscut cu nume comun
îl scrii pe-o pancartă şi dintr-o dată spre tine vin
toţi necunoscuţii
cum ştii pe cine aştepţi? cum alegi?

[...] Citeşte tot

poezie de Emilian Valeriu Pal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne pleacă copiii

Ne pleacă copiii departe în lume
Ne pleacă copiii să câştige o pâine
Ne pleacă copiii departe, departe
Ne pleacă copiii uneori către moarte

Ne pleacă copiii departe in lume
Ne pleacă copiii sperand ca‐i mai bine
Să aibă ce pune pe masă la prunci
Dar suferind mult de dorul de‐aici

Rămân măicuţele plângand la poartă
Rugându‐se Domnului să le dea o soartă
Prin care să le fie bine în lume
Dar să se întoarcă în anul ce vine

Ne pleacă şi mamele pruncilor mici
Răman întristaţi doar cu ai lor bunici
Sau cu vreo mătuşa bătrână, bolnavă
Se roagă poporul strigând Domnului "Slavă "

[...] Citeşte tot

poezie de Ligya Diaconescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un pipăruş modern

A fost ce-a fost. De n-ar fi fost,
Achim ar fi şezut acasă;
Dar după ce Savinca lasă
Pe-Achim în ajunări şi post,
El, zău! nu face lucru prost,
De-şi cată draga-i jupâneasă.
Dar vezi! Achim era-nsurat
Cu fata lui Mihai Terinte:
Femeie bună şi cuminte,
Cum alta nu găseşti în sat,
Şi oablă-n mers şi dreaptă-n stat
Şi rumenă, părea o fragă-
Rar om, să n-o găsească dragă!
Avea doi ochi de brebenei,
Să mori cercând viaţă-n ei;
Şi-avea obraz rotund, molatec;
Deci nu-i mirare, dragii mei,
Savinca da din ochi scântei
Şi-Achim era tot-tot jeratec.
Dar într-o zi – poznit itos!-

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!