religie şi tradiţii

Către Lucifer

Împrumută spiritului flacăra ta, dogorîtoare deprimare;
Suspinând iese în miez de noapte capul,
Pe înverzita primăvăratică colină; unde demult
A sângerat un blând mieluţ, suferind profunda
Durere; însă urmează întunecata umbră
A răului, sau ridică umedele aripi
Spre auritul disc al soarelui şi zdruncină
Un ton de clopot spre pieptul de durere rupt,
Sălbatică speranţă; a beznei prăbuşire-nflăcărată.

Comentarii

Textul aparţine antumelor şi are două variante intitulate "Rugă". Cele trei texte care nu diferă semnificativ unele de altele, prin folosirea zonelor de cuvinte şi a imaginilor, au fost scrise la începutul anului 1914. Cu toate acestea, o comparaţie a celor trei versiuni ar putea arăta în mod clar cum textele lui Trakl câştigă substanţă.
Lucifer, "aducătorul de lumină", este o figură de o importanţă deosebită în opera lui Trakl.
Parţial la nivelul identificării personale, mai relevant însă pentru contextul literar-istoric, la nivelul unei linii tradiţionaliste provenită din romantism prin simbolismul francez.
Textul de referinţă pentru această poezie este "Cântec Occidental". Prin comparaţie, "Către Lucifer" pare o notă marginală, ca material de lucru, sau doar o parafrază. Cu privire la poezia "Către Lucifer" care a fost scrisă, probabil, la scurt timp după "Cântec Occidental", ea poate fi interpretată şi ca o încercare de radicalizare a "Cântului Occidental".
O comparaţie a celor două texte sprijină şi diviziunea operelor, conform cărora Trakl a găsit la începutul anului 1914 un nou stadiu al dezvoltării sale poetice.
De două ori, la începutul şi la sfârşitul poemului, focul este abordat, în imaginile: "împrumută spiritului flacăra" şi "a beznei prăbuşire-nflăcărată", referindu-se la căderea îngerilor şi la focul din iad. În acelaşi timp cu: "a-nsângerat un blând mieluţ", el se adresează iconografiei lui Hristos.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tradiţii la lăsatul secului

TRADIŢII LA LĂSATUL SECULUI

După obiceiul străbun,
În ritualuri creştine,
Postul ce precede Crăciun,
Credinţa în suflet ţine.

Precum ai lor înaintaşi,
Tinerii cu vârstnici petrec,
Fii la părinţi şi fini la naşi,
Să lase împreună sec

Oaspetele poartă-n mână,
Simboluri de împăcare,
Să sporească voia bună,
După plac şi bunăstare.

Gazdelor le dăruieşte,
Bucuroşi de revedere.
Ritual se înnoieşte,

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu din Tradiţii creştine şi ritualuri populare româneşti, Editura Paideia/ Punct (2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În clipa în care cădeau primii fulgi de nea, ne apucă adevărată frebilitate legată şi de tradiţiile respectate şi de dorinţa de a întâmpina Crăciunul cu tot ce înseamnă sărbători, bucuria, biserica, toate aceste lucruri se contopeau în visul copiilor de a descoperi ceva sub pom. De aici tot aşteptam noi şi noi evenimente care se materializau cu o adevărată clacă în vederea împodobirii bradului. Făceam lanţuri, globuri, culegeam din pădure, de la brazi, conuri şi le vopseam cu argint sau bronz. Le pregăteam şi venea seara de Crăciun când se împodobea bradul şi le agăţam în brad. Emoţionante momente şi indiferent de perioada pe care am trăit-o, s-au repetat an de an.

citat din Alexandru Arşinel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cinste vouă, eroi ai neamului meu!

Pe undeva in munţii nostri
Se ridică un templu cu crez suplu
Al tradiţiei dacice adorată de Eminescu.
Si eu in faţa acestor ctitori
Sunt un simplu bolovan
Ce stă împietrit de uimire
In faţa onoarei şi cinstii
Cu care acesti minunaţi oameni
Pe care voi ii huliţi
In Academie
Ce sfinţesc crezul patriotic
Cu psalmul neamului nostru
Inălţat intr-un monument
Ce va arăta generaţiilor viitoare
Că printre noi ascunşi
Sunt oameni de valoare
Ce ridică pentru generaţiile viitoare
Catedrale de nemurire
Pentru Sfânta Românie!

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, sfânt locaş

O, sfânt locaş de îndurare,
din nou la ieslea ta ne-alini.
Pământu-ntreg e-n sărbătoare...
Podoabe, cântece, lumini...
Se-aprind făclii... E masa plină.
Tradiţia îşi face vad.
Încep colindători să vină.
Se strâng copiii lângă brad.

Petrece lumea... râde, cântă...
şi toţi un strai mai bun şi-au pus.
E doar Crăciun, e noaptea sfântă!
Dar unde, unde e Isus?...

O, sfânt locaş de umilinţă,
când toţi din tine-un basm îşi fac,
câţi mai păstrează cu credinţă
mesajul Prucului sărac?

*

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tourniquet

nana-mi spunea câteodată
între noi preoţii avem o glumă
grăbeşte-te că papa-i bătrân
şi tu grăbeşte-te că recenzorii buni sunt bătrâni
aşa că scriam recenzii peste recenzii despre rugăciunea creştinului
carisma guanelliană arta de a trage folos din păcatele noastre
după atâta literatură catolică nu voiam decât să cumpăr un detector de metale rare
şi să-l caut pe dumnezeu în antimoniul care acoperea căţuia de la intrarea în seminar
ori să înalţ drone imaginare până pe pluto
eram sigur că de-acolo a început totul
dacă Fiul s-a umilit într-atât încât s-a făcut om
numai Tatăl era în stare să se umilească mai mult şi să accepte
retrogradarea la rang de planetă pitică

în nopţile mele gelatinoase ca o măduvă fiartă
visam că mă cert cu istorii care confundau fascismul cu nazismul
mă străduiam să-i conving că fasciolele romane n-au nicio treabă
cu soarele egiptean
când nu visam băteam străzile în lung şi-n lat
verificam dacă oraşul e sigur pentru copiii care merg dimineaţa la şcoală

[...] Citeşte tot

poezie de Emilian Valeriu Pal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evreii sunt cel mai tenace popor din istorie. Hebron este o dovadă concretă. Este situat la 32 de kilometri de Ierusalim, la 1.000 de metri înălţime, pe dealurile Iudeei. Acolo, în peştera Macpela, se găsesc mormintele patriarhilor. Conform tradiţiei străvechi, un cavou în stâncă, el însuşi foarte vechi, adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale lui Avraam, fondatorul religiei iudaice şi strămoş al colectivităţii iudaice. Alături de mormântul lui se află cel al Sarrei, soţia lui. În acelaşi loc se găsesc mormintele îngemănate al fiului său, Isaac, şi al soţiei sale, Rebeca. De partea cealaltă a curţii interioare – alte două morminte, al lui Iacov, nepotul lui Avraam, şi al soţiei lui, Lea. Iar în faţa construcţiei este îngropat fiul lor, Iosif. Aici a început – în măsura în care poate fi fixată în timp – istoria de patru mii de ani a evreilor.

începutul de la O istorie a evreilor, Israeliţii de Paul Johnson (1987), traducere de Irina Horea
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă ordon plouaţi curcile

politicienii fac naveta
dintr-un costum în altul...

pe ordinea de zi în parlament;
1. politica curcilor plouate şi a sistemului de irigare naţional

dragi tovarăşi şi ''pretini''
ţinând cont că aţi distrus sistemul de irigaţii vă ordon plouaţi curcile
nici o zi fără curcă plouată (aplauze)

2. politica rechinilor din mafia tradiţională
tăiaţi rechinii
uleiul de rechin ne va scoate din criza economică
trimiteţi colţii la muzeul satului român (pauze )

3. politica caracatiţei membră a statelor Ue
băgaţi-o în cratiţă la foc mic să nu piardă din suculenţă (pauze)
papricaş şi gulaş în conserve

4.. politica haarp şi manipularea naturii

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Any Tudoran
Adăugat de Any Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comemorare Sfântului Ştefan cel Mare

COMEMORARE SfÂNTULUI ŞTEFAN CEL MARE
(omagiu la 500 de ani de la intrarea în eternitate)

Spre o domnie de veacuri apusă,
pioasa mărturie se îndreaptă,
să scriu strategie ce a fost dusă
de voievod în luptă şi în orice faptă.

La Putna, clopotele dau trezire
în zi de iulie şi sărbătoare
pentru comemorare-n mânăstire,
a Sfântului Ştefan-Vodă-cel-Mare.

El nu purta renume din statură,
ci din fermitate şi-nţelepciune,
de la cotropitori atrăgând ură,
prin rugă a dus ecouri în lume.

Pe pământ trimis de Divinitate,
să cârmuiască neamul moldovenesc,

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu din Tradiţii creştine şi ritualuri româneşti / Editura Paideia - 2008
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furia de a fi român (III)

Slăvită fie clipa, în care acest popor
A răsărit în lume – ca apa din izvor!

Şi-a străbătut veleaturi şi scârbe şi stihii –
Dar casele şi ţara nu şi-a lăsat pustii...

O! Blestemat e ceasul în care, fără spor,
Şi-a aşezat în frunte o coadă de topor,

Ce s-a iţit bicisnic, predestinat, pesemne,
Să îşi prefacă codrul în aşchii şi în lemne,

De foc sau de vânzare, la orice venetic,
Venit din depărtare – la preţuri de nimic.

După viteji de seamă, astăzi, ne-a pus capacul
Un neica-nimeni, care, făcut-a pact cu dracul

Să ducă-această ţară în iadul fără fund...
De fapt, sunt doi bicisnici: unu-ngâmfat şi scund,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În puţină vreme, s-a constituit o întreagă literatură despre Tozgrec şi legenda lui s-a amplificat până la a încorpora trăsăturile tuturor tradiţiilor cunoscute privind supranaturalul. Numeroase cărţi şi articole au încercat să-i stabilească identitatea. Citez la întâmplare câteva din ipotezele formulate: el este Dumnezeu Tatăl; Isus Cristos; Ilie; Adam; Ioan Botezătorul; Sfântul Ioan Evanghelistul; mai mulţi alţi sfinţi; Moise; Aaron; Solomon; Samuel; Zoroastru; Pitagora; Platon; Buddha; Hermes Trismegistul; Jidovul Rătăcitor; Khadir sau Kezr; al doisprezecelea imam; Mahdi; Mahomed; Ali; Buddha Maytreya; Lucifer; Satan; Mefistofel; Bhagwan Shree Rajneesh; un ţap; Anticristul; Nicolas Flamel; Michael Scot; Arnaldus de Villanova; Ramón Llull; Trithemius din Würzburg; Arhimede; John Lennon; Napoleon; Marchizul de Sade; generalul De Gaulle; patriarhul Albinus de la Institutul Epistofelic; un agent al serviciilor secrete la pensie şi încă mulţi alţii.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăierea mieilor

Acum când lumea sapă gropi comune
La margini de infern în paradis,
Cu inimile reci şi minţi nebune
Lumina să ne-o vândă s-au decis,
Aceiaşi de milenii care L-au dat la moarte
Pe însuşi Tatăl Nostru întruchipat în om,
Prezenţi în zi de astăzi aici şi-n altă parte,
Născuţi din putregaiuri şi pleavă de atom.

I-au dus cu vorba goală la urne să-i voteze
Pe oameni ca pe vite cu circ şi cu pomeni,
Ca cifre adunate şi fără să conteze,
Cu feţe zâmbitoare de buni samariteni.
Acum îndrumă plebea să moară la-nviere,
Vor capital politic... nevolnice făpturi,
Să meargă bieţii oameni ca mieii la tăiere,
Nu cumva să le scape ciolanele din guri.

Ştim că îi doare-n coate de crez ori de tradiţii,
Ştim că pe contul propriu suntem şi-am fost mereu,

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru de Limba Română

Am adormit în Carul Mare Dimineaţă rezervată
Voiaj prin ţara mea
Doi-trei bărbaţi şi nenumărate doamne
cu majuscule
Fiecare cu locul său
Trecem peste introducere din cauză de timp
9 şi 30
Stupca
Balada lui Ciprian Porumbescu
se-aude
până la
Pietrele Doamnei
Ora 11
Gura Humorului
Muzeul Obiceiurilor Populare
Biserica Sfântul Ioan cel Nou
11 şi 41 de minute
Mănăstirea Voroneţ
Albastrul de Limba Română
de-o veşnicie se amână

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (21 mai 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru de Limba Română

Am adormit în Carul Mare Dimineaţă rezervată
Voiaj prin ţara mea
Doi-trei bărbaţi şi nenumărate doamne
cu majuscule
Fiecare cu locul său
Trecem peste introducere din cauză de timp
9 şi 30
Stupca
Balada lui Ciprian Porumbescu
se-aude
până la
Pietrele Doamnei
Ora 11
Gura Humorului
Muzeul Obiceiurilor Populare
Biserica Sfântul Ioan cel Nou
11 şi 41 de minute
Mănăstirea Voroneţ
Albastrul de Limba Română
de-o veşnicie se amână

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (19 mai 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele bătrânelor clipere*

Am navigat pe vremea cliperelor –
Înalte, elegante de la chilă la catarg,
Zvâcnind deasupra valurilor vesele,
Cu vânt chicotitor din pupa, larg;

Şi velele frumoase, albe ca zăpada,
Vibrând, parcă-ncercând să zboare:
Acum, se-apleacă nava-n bordul de sub vânt –
Acum, bordul opus e jumătate-n mare.

Îi pot vedea-nclinată coverta udă,
Plină de mâzga apei, un verde tatuaj;
Îl aud clar pe bătrânul Bill, nostromul,
Blestemându-şi zurbagiul echipaj.

Le văd râsul pe feţele arse şi păroase
În pulberea sărată, îi văd pe mateloţii care,
Agăţaţi de fungile velei gabier, cântă
Cântece marinăreşti sălbatice, fermecătoare.

[...] Citeşte tot

poezie de Angus Cameron Robertson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

umilinţa pierdută?! sau „scene pseudopoetice pastorale”

…izmene
aurii, probabil, mătase mov în pălării admir şi albe mantii
sidefii, negre, mă înclin, trec, «profesioniştii» păzea!… corul
litere arhaice, tradiţii?! (bulversat)
Un ogor sferic pe care trudeşte un singur plugar peste ape
şi limbi de uscaturi… lume ţopăind, fiecare
cuprins de importanţă trece… privindu-l nu-l vede ca şi cum
acela face parte din decor şi atât

Două, cel puţin, ipostaze aparente – lămuriţi-mă de ce
omului i se dau superlativele «prea…», iar Domnului
îi spunem simplu Dumnezeu, de parcă ar fi un concept
al nostru care plezneşte de emoţie că l-am scornit?!

„Nu voi apuca să aflu
se apropie lama
brazdă nouă peste ţărâna aceasta…” nelămurirea mea nu-i
sămânţă
doar abur, duhul pământului în cale iertării

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există...

Nu există-n lume viaţă, există doar existenţe,
cu târguieli ca la piaţă poţi obţine noi licenţe!

Nu e-n lume bun prieten, există doar profitor,
face sluj şi sare sprinten până te lasă cu dor!

E o mare amăgire să crezi că banul rezistă,
îl cheltui cu bună ştire, altă cale nu există!

Nu există fericire cât să dărui şi-ţi doreşti,
primeşti doar despăgubire atât cât să te-amăgeşti!

Nu există nici iubire, este doar un moft păgân,
trece timpul în neştire, umilit ajungi bătrân!

Nu există nici amanţi, sunt doar nişte-ndrăgostiţi,
ei galanţi, focoşi, culanţi, ele pure şi cuminţi!

Nu există vreo povară care nu provoacă sila,
flămânzim, răbdăm ocară, însă Dumnezeu cu mila!

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci-ul

atunci-ul, ne legăna crengile vrute trofee
pe claviculele noastre căutătoare de iubiri,
să ne scuture muguri puhavi de primăvară
şi nebănuitori ne trezeam cu păsări în poală.

în rebeliunea unui do major mai mereu
şi într-o turmă de vise contondente credeam,
când o necontoneală de arcuşuri de vioară,
aţâţa purpura neînfrântă de creanga-ghiară.

tu-l şi eu-l se împreunau în bătaia imediatului
de cădeam unul prin gândul celuilalt zestre
şi istoriile noastre deschideau dese vernisaje,
păzite de cochilia aerului dincolo de ferestre.

prin flacăra de icoană, materială zbatere,
flambam speranţele toate cele-n nealungare
apoi îmi ionizam şi multele sentimente,
în aşteptarea celor câteva curioase egrete.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm

Dedicat lui Karl Kraus

E o lumină pe care vântul a stins-o.
E o carafă păgână pe care după amiaza o părăseşte un beţiv.
E o podgorie arsă şi neagră cu găuri plină de păianjeni.
E o încăpere pe care cu lapte au văruit-o.
Nebunul a murit. E o insulă în Caraibe
Spre a primi Zeul-Soare. Se bat tobele.
Bărbaţii pornesc un dans războinic.
Femeile îşi leagănă şoldurile prin liane şi flori de foc
Când marea cântă. O, paradisul nostru pierdut.

Nimfele au părăsit pădurile aurii.
Pe străin îl înmormântează. Atunci se ridică o ploaie de lumini.
Amiaza adoarme pe asfaltul încins.
Într-o curte sunt fetiţe cu rochiţe jalnic de jerpelite!
Sunt camere pline de acorduri şi sonate.
Sunt umbre ce-n faţa unei oglinzi se-mbrăţişează.
La geamul spitalului se încălzesc reconvalescenţii.
Pe canal un vapor cu aburi duce sângeroase molime în sus.

[...] Citeşte tot

poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi e-o mare sărbătoare

Azi e-o mare sărbătoare!
Dar cu gândul la "Crăciun"
La cadouri, la mâncare...
Frământările se-adun
Şi ne pun la încercare
Crezul limpede şi bun,
Iar ca dar de închinare
Nu aducem nimic bun...

Obosit de alergare
Şi stres, "ca de sărbători"
Vin şi eu cu-o întrebare
Pentru orice-ascultători:
Dumnezeu ce are oare
Din pomii strălucitori,
Din luminile precare
În multitudini de culori,

Colinde din inimi goale
De lumeşti colindători,

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Hapca din Versuri din vicisitudinile vieţii, Naşterea Mântuitorului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!