responsabilitate şi superlative

Cel mai mare secret al fericirii în relaţii de cuplu, prietenie sau afaceri este individualitatea fericită. Cu cât am fost mai responsabil de fericirea mea, cu atât i-am eliberat pe cei din jur de obligaţii şi astfel ei au putut să se relaxeze în preajma mea şi să fie autentici. Cu cât au devenit mai autentici cu atât mi-au căutat prezenţa mai mult şi relaţiile au devenit solide şi indestructibile şi, mai mult, fiecare a oferit din inimă şi abundenţă ceea ce au de oferit fără să li se ceară ceea ce nu pot să ofere. Aşadar, cu cât am fost mai fericit singur şi mi-am purtat de grijă singur, cu atât relaţiile cu cei din jur au devenit mai profunde şi mai bogate. Nu e o metaforă. Să ştii că toată povara sentimentelor şi stărilor tale interioare este pe umerii tăi, că tot ce simţi se datorează doar mecanismelor tale interioare şi nu comportamentelor celor din jur. Iată o responsabilitate pe care doar omul puternic şi-o poate asuma. Şi în acelaşi timp, iată motivul nefericirii majorităţii. Aşteptări mari de la alţii, aşteptări mici de la propria persoană.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adie a pace...

Sunt cel mai fericit din lume!
Cineva mi-a făcut încredere
Aşa, cum se cuvine
Unei persoane decente, ca mine!

În lumea mea mă simt cel mai bine,
Acolo nu am nevoie de legi,
Care să nu-mi convină!
Voi fi destoinic!
Am răspundere:
Să fiu atent
Cu mine!

Aşa e, şi totuşi,
Mă îndeseşte o lume,
Nu-mi dă pace!
Mă iscodesc ochii lor misterioşi,
Mă năpădesc vârcolacii!

Aleargă în fugă,

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gina Morrison: Apropo, eu sunt Gina. Gina Morrison. (Se opreşte, aşteptând ca el să-i spună numele lui.) Iar tu eşti?
Căpitanul: Număr 3?
Nr. 3 – Ofiţerul responsabil de cultură: Asta e o listă cu cele mai folosite nume de pe planeta asta.
Căpitanul: Numele meu este...
Dave: Ming Chang.
Gina Morrison: Ming Chang? (Râde.) Scuze, scuze, dar îmi păreai mai mult un "Dave" sau ceva de genul ăsta.
Dave: Care se întâmplă să fie celălalt nume al meu.
Gina Morrison: Dave... Ming Chang?
Dave: Dave Ming Chang.

replici din filmul artistic Ţi-l prezint pe Dave
Adăugat de Spătaru Cosmin, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problema este că nepregatindu-te din timp să fii lider, îţi pregăteşti terenul pentru a fi un ratat. Orice om este sau devine lider. Părinţii sunt lideri pentru copii, profesorii pentru elevi, fratele mai mare pentru fratele mai mic. Este firesc să ajungi la un moment dat să ai mai multă experienţă de viaţă decât cei din jur şi atunci, cei mai lipsiţi de experienţă se uită la tine cu speranţa că îi vei putea ajuta şi chiar conduce spre un obiectiv comun şi măreţ, spre un tărâm al făgăduinţei. Şi tu ce vei face? Te vei ascunde ca un laş sau îţi vei asuma responsabilitatea pentru cei care au nevoie de tine? Anul acesta tu hotărăşti în ce direcţie vei merge. Cu greutăţi spre stele!

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Genetica clasică a intuit existenţa unor factori materiali, responsabili de a deţine în structura lor capacitatea de transmitere de-a lungul generaţiilor a diferitelor caractere ereditare. Asemenea factori s-au numit factori ereditari sau gene. Se ştie de mult timp că aceste gene sunt segmente dintr-o substanţă chimică cu moleculă mare, adică dintr-o macromoleculă, care s-a numit acid dezoxiribonucleic, cel mai adesea cunoscut prin iniţialele sale ADN. Genele deţin prin însăşi secvenţa lor de nucleotide informaţia ereditară care dirijează sinteza unei anumite proteine. Această proteină poate juca un rol structural, fie unul enzimatic şi astfel contribuie la realizarea unui anumit caracter ereditar al organismului.

Lucian Gavrilă în Miracolul vieţii, miracolul eredităţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Asumă-ţi responsabilitatea!" sunt cele două cuvinte pe care le auzim din ce în ce mai des, însă prea puţini amintesc de un factor esenţial în acest context: pentru ceea ce alegi tu să faci şi să fii. Să-ţi asumi responsabilitatea în locul altora este un obicei dăunător ţie! Astfel reuşeşti să te încarci cu probleme ce NU îţi aparţin şi, sub greutatea lor, rişti să rămâi blocat în încercarea disperată de a schimba pe cineva sau de a-i face un "bine" atunci când acela nu e interesat să mişte nici măcar un deget în această privinţă. Chiar dacă la început nu le vei simţi ca pe o povară, timpul te va avertiza într-un fel sau altul (de obicei prin frustrări pe care nu le mai poţi ignora) că ai neglijat ceea ce e cel mai important: pe tine.

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai fost dotat cu mult mai mult decât ai nevoie pentru nevoile tale personale. Ne este dovedit des în istorie că un singur om are potenţialul de a schimba întreaga lume din temelii. Viaţa e frumoasă, plină de miracole, de oportunităţi de a experimenta cele mai înalte stări sufleteşti. Iubirea, bucuria, entuziasmul, împlinirea, îndrăgostirea, speranţa. Fiecare din noi a gustat din ele. În acelaşi timp, viaţa aceasta e şi război, boală, moarte, tortură. Ce faci cu răul şi urâtul din această lume? Pe umerii cui cade responsabilitea lui? Când camera în care locuieşti e mizerabilă şi jegoasă, iar tu nu te mişti din pat să faci curat, pentru că eşti ZEN, a cui e responsabilitatea? Prietene, şi tu locuieşti în camera asta. Planeta noastră e o cameră, unde se înghesuie deja peste 7 miliarde de suflete. Şi e cam jegoasă. Nu cred în pasivitate şi zen, în iluminare, cât timp lumea colcăie în suferinţă şi mizerie. Tu ai puterea şi potenţialul să alini suferinţa, să cureţi mizeria şi nu o faci. Te poţi numi iluminat, înţelept, când tu în carne şi oase, respiri acelaşi aer cu restul, mănânci aceeaşi mâncare cu restul, bei aceeaşi apă cu restul şi când ele devin otravă, tu stai pasiv?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Judecăm pentru că ne e mai uşor să vedem paiul din ochiul altuia decât bârna din ochiul nostru. Ne declinăm responsabilitatea rezultatelor din propria noastră viaţă privind la ograda vecinului şi dându-ne cu părerea. Ca şi când eşti în tribune şi te uiţi la jucătorii de pe teren şi urli la ei despre cum ar fi bine să facă, însă tu habar nu ai ce înseamnă să fii în teren. În viaţă, ori te ridici prin propriile merite, ori încerci să îi dobori pe cei din jur pentru ca poziţia ta să rămână superioară. Oamenii care nu se iubesc pe ei vor veni să te judece şi să îţi spună cât de mult greşeşti, ce prost eşti şi că ai face bine să revii cu picioarele pe pământ. Teama cea mai mare a acestor oameni este că vei reuşi şi astfel, le vei arăta adevăratul loc pe care îl merită.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai bun motiv pentru a merge la filme este faptul că te afli în compania altor oameni. Manânci popcorn, stai cu alte persoane pe care nu le cunoşti. Când oamenii se ciocnesc unii de alţii în acest fel, sub motivul de a fi delectaţi şi de a comunica, umanitatea se accentuează. Oamenii se dilată, ies din ei înşişi. Iubire. Televiziunea nu face asta. Televiziunea este o experienţă a izolării, suficient de tristă. Îmi pare rău că spun asta. Însă oricât de bună ar fi, tot la izolare ajungi. Stai la tine acasă şi nu te vizitezi cu nimeni. Îţi bei berea, mănânci popcorn şi eşti singur - asta e ceea ce faci. La filme trebuie să ieşi din carapace. Trebuie să ieşi şi să fii cu oamenii. Şi ăsta e cel mai bun lucru, asta e responsabilitatea. Odată ce oamenii ies din casă şi intră în cinematograf, îi poţi informa despre ei înşişi.

citat din Peter Weller
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine va avea curajul să-ţi exprime gândurile tot timpul va fi pus la perete şi arătat cu degetul. Cei mai mult sau mai puţin bătrâni vor spune că eşti nesimţit pentru simplu fapt că nu eşti de acord cu ei şi îţi vor aduce aminte de câte ori vor putea ei că pe vremea lor nu era aşa şi că e mai bine să taci pentru că asta e dovadă că eşti... respectuos. Cei de o vârstă cu tine te vor evita pentru că ai alte păreri faţă de ei şi vor spune că îţi dai aere de şef. Şi uite aşa, încet-încet, continuăm să ne batem cu pumnul în piept că avem nevoie de oameni (şi mai ales tineri) responsabili şi creativi pentru a ne scoate din impas, dar dacă e să analizăm puţin ce se întâmplă cu tinerele minţi ne dăm seama că le "decupăm" după acelaşi şablon suprautilizat de respect impus, gânduri direcţionate şi o falsă încurajare a exprimării.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Să continuăm, atunci. Şeful securităţii misiunii, Mihai Ristea. Pe plicul pe care l-am desigilat aseară scria de fapt "şeful expediţiei terestre", însă era greşit formulat, şeful expediţiei fiind, evident, comandantul misiunii, deci, am corectat formularea. De profesie informatician şi fizician, cel mai tânăr dintre voi a fost numit şeful securităţii, ceea ce înseamnă că el este direct răspunzător de protecţia membrilor echipajului şi a navei, sau altfel spus va trebui să vă apere, să aibă grijă să nu păţiţi nimic, să nu vi se întâmple ceva rău, dar această grijă va trebui să o aveţi desigur şi voi, fiecare în parte, nu să lăsaţi totul în seama tânărului Mihai. Şeful securităţii, foarte probabil din cauză că băiatul a fost opt ani la rând campion naţional, european, olimpic şi chiar mondial la lupte, la juniori, lupte de genul artelor marţiale sau cam aşa ceva. Ceva nelămuriri, tinere?
Mihai: Nu, domnule director, am înţeles care-i rolul meu.
Traian: Mă bucur.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La baza filozofiei personalitate alfa stau asumarea responsabilităţii pentru cam tot ce putem controla în această lume şi intenţia de a fi un "spirit puternic". Nu-i putem controla pe alţii, dar ne putem controla pe noi. Nu-i putem cunoaşte pe alţii decât în măsura în care se lasă ei cunoscuţi dar ne putem cunoaşte pe noi fără limite. Nu putem alege cum curge viaţa, ce bucurii sau nenorociri aduce ziua, dar sigur ne putem alege atitudinea cu care să întâmpinăm evenimentele şi întâmplările exterioare nouă. Ah, ce binecuvântare! Să poţi alege cine eşti, ce simţi, cum gândeşti şi cel mai important, să te iubeşti pe tine. Majoritatea nenorocilor şi nefericirilor din viaţa noastră vin ca urmare a acestui raţionament simplu: În afara mea, se întâmplă lucruri care mă fac nefericit. Cineva nu mă iubeşte. Ceva îmi lipseşte. Aici şi acum, nu îmi găsesc locul. Până când nu te iubeşti pe tine, ceri iubire de la alţii. Iar alţii uneori au de dat, alteori nu, iar tu devii în curând un milog, iar pomana tot pomană rămâne.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puţine veşti pot fi mai neliniştitoare decât dispariţia unui om, chiar dacă aceasta nu e în întregime neaşteptată. O moarte, chiar atroce, este un reper sigur; dar cum poţi să-ţi frânezi imaginaţia de a produce fantasmele cele mai năprasnice în legătură cu dispariţia unui prieten? Torturat, mutilat, distrus fizic şi psihic în abatoarele puterii? Nici o supoziţie nu e infirmată de realitate: ba chiar, poate că nici o supoziţie nu este atât de teribilă ca realitatea (minţile unora, incapabile de a vedea departe, pot născoci infernuri rafinate). Poate, desigur, astfel de consideraţii trebuie ţinute departe de familia dispărutului; dar cine ar fi în stare să mai întreţină acum speranţe false? Aceleaşi fantasme se perindă, desigur, până la limita suportabilităţii, şi prin inima celor dragi; este mai moral a le trece sub tăcere, sau este mai moral a le pune sub ochii responsabililor încă neidentificaţi, dar bănuiţi de fiecare? În această agonie pe care ne-o înfiripă imaginaţia şi de care noi, prietenii dispărutului, nu putem scăpa prin nici un mijloc, viclenia raţiunii strecoarţ totuşi un gând consolator, provenind dintr-o veche familiaritate cu istoria şi cu veşnica realitate a Puterii.

Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai împliniţi oameni sunt cei care mereu caută să se cunoască, să se înţeleagă, să îşi rescrie credinţele care îi limitează sau le întunecă existenţa. Aceşti oameni ştiu că deciziile lor sunt cele care le determină calitatea vieţii, aşa că aleg înţelept cu cine se înconjoară, ce experienţe vor să trăiască, nu fac compromisuri şi nu renunţă la propriile dorinţe, ci caută mereu să se simtă bine cu ei înşişi şi cu viaţa lor. Evoluează constant şi ştiu că doar de ei depinde felul în care trăiesc. Oamenii nefericiţi nu stau de vorbă cu ei înşişi, îi analizează şi îi bârfesc pe alţii, trăiesc pentru aparenţe şi pentru gura lumii. Viaţa lor se desfăşoară pe pilot automat, conduşi fiind de "trebuie" şi "aşa se face". Se cred victime ale altora care îi nedreptăţesc sau victime ale destinului crud care s-a abătut asupra lor şi nu au ce să facă. Nu caută soluţii, ci vinovaţi, nu îşi asumă responsabilitatea ci aşteaptă pasiv ca alţii sau viaţa să le rezolve problemele. Evoluţia personală şi înţelepciunea pot fi dobândite doar când trăieşti conştient şi îţi asumi pe de-a-ntregul responsabilitatea vieţii tale. Soluţiile şi răspunsurile nu îţi pică din cer, ci sunt rezultatul unei căutări personale asidue.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muşuroiul

Hei ce veselie a venit primăvara
gâlgâie mustăreaţa-n mesteceni
au înflorit alunii cornii au înflorit albinele
ne însufleţea nerăbdarea şi era generală
de la un capăt al satului până dincolo
trăgeam cu ochiul spre cei mari
îi ascultam cu urechea doar doar
or să-nceapă să-ntrebe dacă am pregătit pleava
şi pământul cel bun de făcut sobe de la Samaru
plecam cu sacii-n spinare cu găleţile-n mână
cu ajutoare la Muşuroi umblam cu grijă
pământul se-aşează pe margini să le fie pe-aproape
şi pleavă numai aşa câte-o mână
să nu se sufoce să aibă timp să lucreze
pe furiş aducem şi zahăr cât poate fiecare
se ştia că zahărul e şterpelit însă nici un reproş
trebuie să aibă şi ei o dambla se zicea
în culise - aia nu - aia nu - atunci ce
noi puneam buza eram serioşi eram cineva
într-un an gata să murim de tristeţe

[...] Citeşte tot

poezie de Grigore Rotaru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacey: Trebuie să-i spunem, Jo, trebuie, trebuie să-i spunem cât mai curând. Cu cât aşteptăm mai mult, cu atât va fi mai greu.
Joey: Ştiu. Am încercat, am încercat de nenumărate ori.
Pacey: De fiecare dată când îl văd mă simt de parcă...
Joey: Nu e nevoie să te deranjezi să continui. Nu are rost. Nu e tocmai cel mai uşor lucru pe care a trebuit să-l fac vreodată. Să-i spun lui Dawson că, în timp ce nu era atent, eu am manifestat această atracţie gravitaţională ciudată pentru prietenul lui cel mai bun şi nu pot să nu mă gândesc la el sau să nu îmi doresc să fiu lângă el sau să nu-l sărut tot timpul. (Se sărută)
Pacey: O s-o fac eu.
Joey: Ce?
Pacey: O să-i spun eu.
Joey: Nu, nu te pot lăsa să faci asta. E responsabilitatea mea.
Pacey: Jo, nu este responsabilitatea ta. Eu sunt cel care a început asta. Eu sunt cel care te-a adus în situaţia asta şi sincer singurul mod prin care îmi pot salva prietenia cu Dawson este să fiu sincer cu el. Deci eu trebuie să fac asta. Am nevoie de o zi. O singură zi.
Joey: O zi.
Pacey: Da, o zi.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

PENTRU IGNORANŢII CARE REFUZĂ SĂ SE VACCINEZE ÎMPOTRIVA COVID-19: partea a II-a.

La crearea primului vaccin împotriva antraxului (finalizată în 1881) şi a primului vaccin împotriva rabiei (1885), savantul Louis Pasteur a avut viteza unui om care merge la pas. La crearea vaccinului antituberculos pentru uz uman, introdus în practica medicală în 1921 sub numele de vaccin BCG, s-a mers cu viteza unui maratonist. La crearea vaccinurilor împotriva tusei convulsive (primele au fost disponibile la sfârşitul anilor 1940) s-a putut merge cu viteza unui cal la trap întins. La crearea vaccinului împotriva poliomielitei (folosit prima dată în anii 1950) s-a putut merge cu viteza unei motorete Mobra. La crearea primului vaccin anti-rujeolic (împotriva pojarului), la sfârşitul anilor 1950, s-a putut merge cu viteza unei Dacia 1300. La crearea vaccinurilor împotriva hepatitei B (primul în 1982) s-a putut merge cu viteza unui bolid Bugatti. La crearea în anii '90 a vaccinurilor împotriva rotavirusurilor responsabile de unele gastroenterite infecţioase s-a putut merge cu viteza avionului Airbus A380. La crearea în 2020 a primelor vaccinuri anti-COVID-19, cu cele mai moderne tehnologii din lume, cu supercomputere, cu fonduri de cercetare uriaşe şi sub presiunea pandemiei care a secerat 1750000 de vieţi până la apariţia primului vaccin, savanţii au putut să meargă cu viteza avionului supersonic F-35 Lightning (Fulgerul).

George Budoi în Sănătatea şi boala în aforisme, epigrame, pamflete şi satire, Pentru ignoranţii care refuză să se vaccineze împotriva COVID-19 (25 decembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă de cartier (a golanilor)

Tu eşti un şmecher de bani gata,
Căci... te sponzorizează... tata,
Un golănaş cu bani peşin
Şi poza ştearsă-n buletin,
Cu blugi tociţi, rupţi în genunchi,
Şi cu pantofii cei mai scumpi,
Triouri de la "Zara", zău,
Să nu spui ca o duci prea rău!

Tu eşti un şmecher de bani gata
Şi droguri vrei, căci ciocolata
E pentru fraieri care n-au...
(Eu numai ciocolată vreau).
Dai shot-uri (chaturi) până la refuz
Apoi vomiţi prin cucuruz
Şi-n patru labe-ajungi la poartă,
Fără de bani, cu faţa spartă...

Căci... te sponzorizează tata,
Tu nu munceşti, ai bani de-a gata,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteva maxime ale lui Hafiz

I
Dacă seara-n serai Tânărul cade-n contemplare lângă-un havuz,
Se testează căutându-şi pacea, numărând hurmuz după hurmuz?
Dacă Ea-i plăcută privirii, ce-ar putea Tânărul spune oare?
"Iată,-i bucuria ochiului, daţi-mi astăzi mie-această floare!"

II
Într-adevăr, după ce moare, kafirul* e scutit de-a iadului osândă
Dacă se-mprumută de la muslimi cu şaizeci la sută pe-an dobândă.

III
Nu punem cataplasme fierbinţi când avem bursati*? Inima afectată,
Când eşti respins de-o fată,-i vindecată fiind respins de altă fată.

IV
Loialitatea prietenilor, iubirea soţiei şi, la pian, noi refrene –
Câte dintre cele trei vor mai fi lângă tine la sfârşitul verii indiene*?

V
Cine-s conducătorii Indiei – în faţa cui genunchii la pământ să pun?

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Ia loc!
Lucian: S-a întâmplat ceva, doctore?
Stela: Spune-mi tu dacă s-ar fi întâmplat sau nu ceva!
Lucian: Păi, de ce m-ai chemat totuşi aici?!
Stela: Doar pentru nişte analize, dar să vedem dacă sunt sau nu necesare... Poate scapi fără ele, dacă-mi răspunzi sincer la întrebări.
Lucian: Ah, nişte minunate analize, desigur...
Stela: Minunate?! Comandante, ce-i cu tine?
Lucian: Nimic... Ce-ar putea fi?!
Stela: Te văd prea vesel. Şi aşa ai fost pe tot parcursul şedinţei de azi. De asta te întreb.
Lucian: Ah, da... Păi, chiar sunt vesel. Încalc vreo lege?! Doar nu-i interzis.
Stela: Sigur că nu-i! Ai totuşi vreun motiv pentru veselia asta, sau vrei să facem acele minunate analize, care să ne lămurească?!
Lucian: Motiv? Sunt doar fericit, doctore...
Stela: Fericit?! I-auzi! Nu mai spune!? Cu ce ocazie?!
Lucian: Păi... Chiar vrei să ştii?
Stela: Doar dacă doreşti să-mi spui, iar astfel, dacă eşti sincer cu mine, repet, poate scapi fără minunatele analize... Pricepi?!
Lucian: Ah, nu mă deranjează deloc analizele alea de care tot aminteşti; le poţi face... Dar află că sunt îndrăgostit. Atâta tot!
Stela: Îndrăgostit?! Serios?! În cazul ăsta... Felicitări, comandante! Şi iată, aşa ai scăpat de mine! Te poţi întoarce pe puntea principală, chiar acum.
Lucian: Fără minunatele analize, cu care mă ameninţai? Nu le mai facem? Repet: Eu sunt dispus să cooperez, doctore!
Stela: Nu e cazul, frumosule! Nu există analize pentru "boala" asta, de care zici că suferi acum. Şi nici tratament. Singura recomandare pe care ţi-aş putea-o face, ar fi să-ţi petreci cât mai mult timp în compania domnişoarei care e responsabilă de această stare a ta.
Lucian: Ah, da?! Păi, ăsta-i un tratament pe care am să-l urmez cu cea mai mare plăcere...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!