Citate despre suferință și suflet, pagina 4
Vai! Cât de puține chipuri își păstrează frumusețea! Grijile, supărările, suferințele acestei lumi schimbă și înfățișarea odată cu sufletul, și numai când patimile adorm și-și pierd puterea pe vecie, norii tulburi se risipesc și cerul își recapătă limpezimea. Astfel ne apar adesea morții; chipul lor rece și înghețat își recapătă expresia aceea de mult uitată, a pruncului ce doarme, părând a se fi întors iar în primăvara vieții.
Charles Dickens în Aventurile lui Oliver Twist
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Eu știu să îndur, vârsta m-a învățat multe, dar am o familie, rude, prieteni pe care-i îngroziți când mă îngropați a doua oară în decurs de șase luni. Vă întreb: o faceți din pustiu sufletesc sau din cea mai elementară lipsă de conștiință profesională? Apoi, ce bucurie vă trezește suferința altora? Și, mai ales, pentru ce ne vreți dincolo de dincolo? Literatură nu citiți, prin urmare nici cărțile mele, la film nu mergeți, la teatru nici atât. Îmi închipui cu toată sinceritatea ca nici de urât nu ne urâți.
Fănuș Neagu în Scrisoare către jurnalistul Marius Tucă (2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O fericire venită pe neașteptate după o îndelungă suferință este detergentul ce curăță sufletul de murdăria pricinuită de durere.
Cristian Teleucă
Adăugat de Cristian Teleucă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea mai mare parte din comoara sensibilității și imaginației poeților este moștenirea directă a sufletului delicat, blând și iubitor al mamelor. Dar care poet, cât de necunoscut, sau literat, cât de modest, nu simte în ochii lui arzând o lacrimă de emoțiune și de recunoștință când, pronunțând cuvântul Mama, evocă ființa iubită ce se apleacă înfrigurată de griji peste leagănul copilului sau peste nădejdile adolescentului? Dați-mi voie să smulg eu o frunză din laurii ce încununează frunțile voastre de aleși ai muzelor, de învingători ai vieții și s-o las să-și tremure mângâierea târzie peste frunțile acelor mame care n-au trăit ca să împărtășească gloria voastră, sau s-o depun cu multă evlavie la picioarele celor care, fiind în viață, au făurit din suferințele lor neștiute sufletele și victoriile voastre de azi.
Cincinat Pavelescu în Amintiri: Mama
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voci ...
(Argheziana)
Tot sufletu-i un clopot mișcat în vânt pe toarte.
L-auzi printre utrenii sunând în ceasul vieții,
I-asculți bătaia moale, a unuia, departe
Și depărtat în brumă și noaptea cu drumeții.
Îl știi șoptind în zarea durerilor trecute
Și, drept ecou, răspunde o șoaptă de regret,
Și suferința veche pe cea de-acuma se-ascute
Și simți cum vine zilnic ecoul mai încet.
Ți-ai rechemat grădina din timpuri, deșteptată:
Duminici în câmpie, zorele pe zăbrele,
Cămeșile sumese și umbra lor curată,
Și-un zmalț în geamul casei, din liniștea din stele.
Sunați în amintire, voi suflete, pe rând,
Câte-ați trecut prin mine și câte-ați mai rămas,
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre rânduri
Stau ascunse-ntre cuvinte
Vorbe calde, vorbe sfinte,
Ce îți cad din cer pe-o coală
Par că-s scrise cu cerneală
Dar găsești lacrimi prin ele
Suferințe, zile grele,
O mătase îngerească
Care vrea să te-nvelească
Tu încearcă, le privește,
Fii ce poți să fii, iubește,
Simți căldura lor în suflet
Cum te-ndeamnă la un zâmbet?
Cel ce e, e lângă tine,
Vrea să-ți fie pururi bine
Inima citind o știe
Ritmul ei e poezie
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu (13 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voci
Tot sufletu-i un clopot mișcat în vânt pe toarte.
L-auzi printre utrenii sunând în ceasul vieții,
I-asculți bătaia moale, a unuia, departe
Și depărtat în brumă și noaptea cu drumeții.
Îl știi șoptind în zarea durerilor trecute
Și, drept ecou, răspunde o șoaptă de regret,
Și suferința veche pe cea de-acuma se-ascute
Și simți cum vine zilnic ecoul mai încet.
Ți-ai rechemat grădina din timpuri, deșteptată:
Duminici în câmpie, zorele pe zăbrele,
Cămeșile sumese și umbra lor curată,
Și-un zmalț în geamul casei, din liniștea din stele.
Sunați în amintire, voi suflete, pe rând,
Câte-ați trecut prin mine și câte-ați mai rămas,
Câte v-ați stins de-a pururi și cărora un gând
Sau licăr de lumină vă ține loc de glas.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pic, pic
Pic, pic
Pic, pic
Pic, pic...
Afară curg în vale lacrimi
Ce vin cu vești nu tocmai bune,
Despre-un copil înjunghiat de patimi,
Patimi aduse de mințile nebune.
Pic, pic
Pic, pic
Pic, pic
E-n suferință și sufletul lui moare
E vina noastră zic, a tuturor
E-nvins, slăbit, el cade din picioare,
Dar nici acum nu vrea să vadă mila lor.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Șoapta dimineților risipite
așa cum ți-am promis înainte ca o stea să îți poarte numele și tristețea,
ți-am aruncat cenușa din urnă în apele oceanului purpuriu al durerii.
nu am știut cum și în ce fel să îți pomenesc numele acolo unde oamenii îl caută pe Dumnezeu,
am lăsat doar orga să îmi taie felii din suflet
răscolind amintirile.
privirile copiilor ce așteaptă să devină bărbați mi-au spălat părul de sângele tău
iar nerăbdarea fecioarelor ce își doresc mutilarea sufletească
m-au înălțat deasupra sentimentului culpabilității absolute.
rănit de spinii trandafirilor furați de pe mormintele mamelor fără copii
Iisus și-a rezemat suferința de umărul lui Philippe de Milly.
când va sosi toamna voi căuta cel mai înalt copac din pădurea nebună,
din el voi sculpta o cruce cu o mie de brațe și un singur Dumnezeu.
umbra ei îți va păstra numele până la sosirea cocorilor,
până atunci.
despre întunericul ce te-a închis într-o colivie de pământ
e prea târziu să îți vorbesc...
poezie de Eduard Dorneanu (25 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta, mamă!
Mamă, tu, izvorul vieții,
Elixirul tinereții,
Tu dai viață, tu pui nume,
Tu aduci copii pe lume!
Azi, de ziua ta, cântăm,
Sufletul să-ți alinăm,
Tu să te bucuri de noi,
Mamă dragă, la nevoi!
Toate florile din lume,
Sunt azi, mamă, pentru tine!
Tânără și zâmbitoare,
Mamă dragă, scumpă floare!
Ești născută-n suferință,
Tu ești sfântă în credință,
Noi te vrem nemuritoare,
Mamă scumpă, dragă floare!
poezie de Constantin Chelaru din Prin labirintul vieții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătoria
Timpul stă captiv într-o clepsidră de nea
Dar fără să vreau am călcat pe ea,
Am spart timpul și mi-a tăiat talpa
Nu curge sânge că a înghețat ca apa.
Dacă eram mai atent trăiam veșnic
În zadar lipesc cioburile vieții de nemernic,
Vidul a fost distrus iar acum timpul curge
În valuri de nisip ce trupul mi-l frânge.
Am făcut cioburi infinitul cu al meu călcâi
Acum în rândul de muritori sunt cel dintâi,
Acum timpul arde ca în focurile iadului
Iar viața iubește tortura sufletului.
Starea mea tristă de fericire izbucnește
Timpul infinitatea și nemurirea o iubește,
Pentru că timpul e rege în abis
El stinge speranțe când tu vise ai aprins.
[...] Citește tot
poezie de Miron Iustin (4 martie 2017)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Priveam printre gene timpul trecând, dar mă simțeam evadată din acest timp. Eram doar martora trecerii lui, inofensivă, indiferentă, eram martora însăși existenței mele, examinându-mi suferințele sufletului, eram martora durerii ce se cerea ca ofrandă fericirii promise.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nefericirea înmoaie inimile, înalță cugetele și înnobilează sufletele. Ce ar fi lumea fără suferință? Un loc văduvit de bucuria vindecării. Fără suferință, lumea ar fi un loc sărăcit de recunoștință. Recunoștință pentru vindecarea sufletească și trupească.
citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este important să înțelegem că relația de concubinaj este păgubitoare atât pentru sufletul bărbatului, cât și pentru cel al femeii. Rolul de concubină așează femeia într-o situație nefirească. În primul rând, ea nu este sigură de viitor. Și nu se știe care va fi rezultatul acestui "test": va deveni ea oare soție sau va rămâne singură, cu sufletul rănit și cu o experiență amară a unei false căsnicii? Dacă experimentul nu va reuși, nu putem decât să ne închipuim câtă suferință, înjosire și nedreptate va îndura această femeie. Și aceste lucruri nu sunt fără repercusiuni pentru suflet. Astfel, femeile își distrug în mod conștient personalitatea. Drept rezultat, avem de-a face cu bărbați iresponsabili, infantili, răutăcioși, dar și cu femei agresive, puse pe scandal și înrăite.
Dmitri Avdeev în Femeia și problemele ei: perspectiva psihiatrului ortodox (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întoarcere
Noi ne-am întors din iadul de durere,
Unde scrâșnesc măselele și dinții.
N-am înjunghiat nici coastă de muiere
Și nimănui nu i-am furat arginții.
Livizi, sleiți de vlagă, de putere,
Ne-a lins amarnic bezna neființei,
Am înghițit oftaturi în tăcere
Și-am mestecat anafura credinței.
De inumana noastră sfâșiere,
Plângeau în cer și îngerii și sfinții
Și ne turnau în suflet mângâiere,
Sub roșul viscol de tortură-a minții.
Am fiert în mări de smoală și de fiere,
Încrezători în ziua biruinței.
Noi ne-am întors din moarte la-nviere
Și-am pipăit abisul suferinței.
poezie clasică de Ionel Zeană din Acești mari poeți mici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul este cel mai abstract și cel mai altruist dintre sentimentele mele, este legea care-mi face sufletul iobag pe un petec de pământ. Înaintez sub încărcatura de imagini, de suferințe și de iubiri înfășurate în nebuloasa de dinaintea nașterii mele, pe care o port cu mine mereu într-o continuă, exaltată, epuizantă comparație și încerc să-mi imaginez o viață liberă de dor. Nu reușesc.
citat din Ana Blandiana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțiri în noapte
Stau singur pe patul meu trist,
Suspin și mă rog către cer,
Un suflet să-mi dea altruist,
Să pot să iubesc și să sper.
Porunca divină e dragostea pură,
Iar gândul meu zboară spre inma ta.
Te rog, fată dragă, ascultă-ți instinctul,
Pornește spre mine și nu regreta.
O suferință aspră mă roade-n interior
Și cred că-i fericirea născuta dintr-un dor,
Căci dacă-așa durere eu trebui' să trăiesc,
Aș vrea s-o simt alături de fata ce-o iubesc.
poezie de Cătălin Badea
Adăugat de Cătălin Badea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar gânduri
Suflet sângerând
Veșnice văpăi
Suferință și speranță
Viață trecătoare
Om ce-i zbuciumat
Inimă și suflet
Vai! Ce demodat!
Eu.......... și mie...
poezie de Elena Buțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- lacrimă (vezi și lăcrimare)
- Lacrima este distilarea sufletului. Este cea mai profundă emoție a inimii umane exprimată în soluție chimică. Este un extract concentrat, este produsul final al căderilor și al suferințelor. Lacrimile adevarate nu sunt un camuflaj, ci sunt tabloul sufletului desenat pe pânza emoțiilor. Ele sunt portretul celor mai adânci aspirații umane.
definiție de M.R. De Haan
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre iubire
Întotdeauna,
iubirea fără trădare
și fără minciună,
aduce alinare
când suntem împreună.
Iubirea fără suferință,
fără dezamăgiri,
sădește în noi credință,
că dobândim împliniri.
Iubirea adevărată
înseamnă fericire.
Când este nepătată
are dăinuire.
Când trupul nu cuvântă,
de suflet se desparte,
Iubirea este sfântă
și dincolo de moarte.
poezie de Dumitru Delcă (6 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre suferință și suflet, adresa este: