timp şi ţărani

La noi în Bărăgan

Se spune că la noi în Bărăgan,
Primăvara miroase a pământ.
O spune truditorul de ţăran,
Bătut de ploaie şi de vânt.

Că pământul miroase a pâine,
Când vara aureşte hotarul.
Nu duce grija zilei de mâine,
Când toamna îi umple hambarul.

De-acum, pâinea miroase a bine.
Mâncată cu vin, e pâinea sfântă.
E pâinea pentru zile senine,
Pe care ţăranul o frământă.

Primăvara miroase a pământ,
Pământul miroase a pâine,
Pâinea miroase a bine
Plămădită cu soare şi vânt.

poezie de Dumitru Delcă (26 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 Mai Muncitoresc

Râde iară primăvara,
Peste câmpuri, peste plai,
Veselia umple ţara,
C-a venit Întâi de Mai!

Muncitorii au pornit
Şi-ntr-un glas s-au înfrăţit!
Şi ei azi sărbătoresc
Unu Mai muncitoresc.

Înfrăţiţi azi cu ţăranii,
Muncitorii-n joc şi cânt,
Prăznui-vor în toţi anii
Libertatea pe pământ.

Peste mări şi peste ţări,
Se adună pe cărări,
Lumea toată în alai
Pentru al nostru Întâi de Mai.

poezie de Maria Ranteş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ia sculaţi voi gazde mari

Ia sculaţi voi gazde mari
Ia sculaţi români plugari
Ca vă vin colindători
Noaptea pe la cântători,
Nu vă vin cu nici un rău,
Ci v-aduc pe Dumnezeu,
Dumnezeu cel mititel,
Mititel şi-nfăşăţel
De la uşe pân' la masă
Faşa-i dalbă de mătasă
Cu scufie de bumbac
Moale să-i fie la cap
Este-o plata nestemată
Ce cuprinde lumea toată
Busuioc verde pe masă
Rămâi gazdă sănătoasă
La mulţi ani cu sănătate
Să vă dea Domnul de toate.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi

Brâncuşi a creat
Coloana Infinitului,
Poarta Sărutului,
Masa Tăcerii,
minuni aşezate pe axa
unei mărturii universale.
Coloana Infinitului,
invenţie nemuritoare,
spre cer e ridicată,
către soare
cu corpul înfipt în Univers
şi temelia într-un loc vacant,
ne atrage mereu cu un aer savant,
mărturie rămasă-n veacuri moştenire,
ordonată geometric cu desăvârşire.
Să dovedească suprem că Brâncuşi
a fost oltean get-beget,
un plugar plecat dintre brazde.
Ţăran zămislit din pământ românesc
care a înălţat brazda din temelie

[...] Citeşte tot

poezie de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raport către Mihai Viteazul

Şi nu mai sunt în câmpul nostru roade,
Şi-abia visăm lumina unei pâini,
Craiova te aşteaptă, Voievoade,
Să-ţi dea puterea neamului în mâini.

Românii cei mai aprigi fac de gardă,
Spre vindecarea fiecărei răni,
Octombrie, lumină revanşardă,
Şi tulburelul spumegă în căni.

Viteazule, tu să ne ierţi de toate,
Că zgribuliţi intrăm între coperţi,
Dar gângăveli, trădare, laşitate
Nu-ţi cerem şi n-ai dreptul să ne ierţi.

Şi parcă n-au trecut, atâţia, anii
Şi e nevoie iar de-un braţ bărbat,
La fel de greu o duc şi azi ţăranii
Şi graniţele s-au fragilizat.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zoriori de ziuă

Sculaţi, sculaţi, boieri mari

Zoriori de ziuă

Sculaţi voi, români plugari

Că vă vin colindători
Noaptea pân' la cântători

Şi v-aduc pe Dumnezeu
Să vă mântuie de rău

Dumnezeu adevărat,
Soare-n raze luminat

Şi vă spun să ne trăiţi
Întru mulţi ani fericiţi

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt o scârbă grozavă faţă de toate meseriile. Meşterii şi lucrătorii de rând, nişte ţărani cu toţii, nespus de mârşavi. Mâna ce ţine condeiul valorează tot atât cât mâna care ţine plugul. Veac plin de mâini iscusite! Eu niciodată n-am să ştiu să fac ceva. Pe urmă, prea departe e de mine rostuirea unei căsnicii. Cerşetoria neascunsă mă mâhneşte. Răufăcătorii mi se par însă vrednici de scârbă ca şi scapeţii: eu însă rămân neatins; aşadar nu-mi pasă.

Arthur Rimbaud în Un răstimp în infern, Sânge osândit (aprilie 1873)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urme de ţărani

Soarele a căzut în oase de plug
O ceaţă cuminte în lucruri se lasă
A strigat azi-noapte în clopotul lunii
Cu glas tremurat iarba de-acasă.

Pe frunza memoriei s-a aşternut bruma
Se întorc seminţe la casele lor
Urme de ţărani s-au găsit pe Lună
Şi urmele, iată, astăzi ne dor.

poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea reprezintă pentru inimă ceea ce anul este pentru ţăran. Ea anunţă culesul celor mai frumoase flori ale sufletului.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcală: Azi, eu cred că aceasta-i întrebarea: cât costă, la cursul zilei, un ţăran român, bun de... prăsilă!
Tândală: Păcală!
Păcală: Stai aşa! Agricultura nu se face cu... falsă pudoare! Sau cu specialişti imaginari!
Tândală: Aşadar, ţăranul român nu-i... convertibil!
Păcală: Aşa... dar!

replici din Braşovisme de Costel Zăgan (aprilie 2003)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pace. Anul 1933, an de greve şi de represiuni sângeroase, de scandaluri electorale provocate de guvern.

De-acum dormiţi în pace, Ştefane şi Mihai
Căci în Banat e pace... ţăranii n-au mălai.
Nu mai avem războaie... avem numai bătăi
Guvernul ne arată ce pot oamenii săi.

epigramă de Dion Mardan din Epigrame şi epigramişti (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţăranul

eu nu mă rog la munţi,
la vântul din răscruci,
ştiu că în ceaunul cu fasole
stă dorinţa ţăranului
cu pofta sănătoasă,
semeţ precum un pisc în plină iarnă,
spălat de ploi, nevoi şi viscol,
cu fruntea sub căciulă
dă glas pământului,
că acest popor nu moare
cât timp izbânda este în Dumnezeu!

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aş fi fost un copil fricos, ori dacă nu m-ar fi lăsat să umblu singur, n-aş fi avut toate aceste senzaţii. Nu-mi pot explica cum mă lăsa mama mea să umblu singur, ea care mă păzea iarna să nu stau aproape de geam. Probabil că ea nu ştia pe unde mă duc. Credea că-s prin grădină, ori pe drum. Cred că eu ascundeam plimbările mele. O singură dată am fost pedepsit, când am venit acasă plin de colb pe mâini şi pe faţă, căci mă jucasem în colb cu băieţii de ţărani. Mama mea m-a ocărât atunci foarte tare. (Mai târziu, când eram de vreo 8 ani, la altă moşie, tot pentru petrecerea mea în colb cu băieţi de ţărani, tatăl meu m-a bătut -- singura dată când am fost bătut.)

Garabet Ibrăileanu în Amintiri din copilărie şi adolescenţă (31 iulie 1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capitalul Sfântului Duh

S-au dat şi ţăranii la brazdă:
Primăvara dau cu toţii colţul!
Aceasta-i, Doamne, ruga noastră:
Zilnic să le tai la cruce moţul.

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde s-au dat ţăranii? "pe" brazdă sau "la" brazdă" Şi în care "ars poetica" a văzut că "brazdă" rimează cu [...] | Citeşte tot comentariul

Star Trek

Sunt science fiction... personajul
Care aleargă printe stele
Acolo sus, am avantajul
De-a spiona lupta-ntre ele
Căci informatia-i putere
Eşti foarte cool, dacă o ai
Iar eu o dau doar cui... mi-o cere
Precum agenţii FBI
Ştiu... vreţi să ştiţi ce vi se-ntâmplă
Ce vă e scris acolo sus
Ce gânduri vi se bat sub tâmplă...
Ce-aţi vrut să spuneţi şi... n-aţi spus!
Ce semn e astăzi mai în formă
Din universul vast, astral
Şi face faţă la reformă
Pentru-a trăi omul normal!
Ce semn zodiacal, fireşte
Permite s-aduni bani la CEC
O fi Berbecul? O fi peşte?
În faţa lui eu, zău, mă plec!

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Corneliu Sofronie din Unda veselă, spectacolul "Dosarele U" (1996)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Succesul în viaţă este uşor de obţinut. Oricine poate reuşi dacă va face cu consecvenţă anumite lucruri. Aceste mici alegeri şi comportamente se cumulează şi dau rezultate în timp. Este un proces care aminteşte de cultivarea pământului. Se plantează seminţele. Se udă plantele, solul este fertilizat. Chiar dacă la început pare să nu se întâmple nimic, ţăranul are răbdare şi aşteaptă cu încredere. Şi, apoi, într-o bună zi, aproape fără să-şi dea seama cum, aşa se şi întâmplă.

Robin Sharma în Lider fără funcţie (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Castelul din Carpaţi datează din cel de-al XII-lea sau al XIII-lea secol. Pe vremea aceea, sub cârmuirea căpeteniilor sau voievozilor, mânăstiri, biserici, palate şi castele se fortificau cu tot atâta grijă ca târguşoarele sau satele. Boieri şi ţărani erau nevoiţi să se păzească de atacuri de tot felul. Împrejurarea asta explică de ce vechea zidărie a cetăţii, bastioanele şi donjonul îi dădeau înfăţişarea unei construcţii feudale, gata de apărare. Ce arhitect a ridicat-o pe podişul acela şi mai ales, la asemenea înălţime? Nu se ştie, iar îndrăzneţul artist a rămas necunoscut, de n-o fi cumva românul Manole, cel atât de falnic cântat de legendele valahe şi care a zidit la Curtea de Argeş vestitul palat al lui Radu Negru.

Jules Verne în Castelul din Carpaţi
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kogălniceanu vorbindu-i domnitorului Alexandru Ioan Cuza

«Vorbesc, Mărite Doamne, în numele-Adunării,
Acum, când pentru noi e sfântă sărbătoare,
Vei lua destine-n mâini, vei da voinţă Ţării
Şi stai pe-acelaşi scaun ce-a stat Ştefan cel Mare.

Să se împlinească visul dorinţelor de bine,
Ce l-au purtat în inimi strămoşii noştri-n veacuri,
Din tată-n fiu păstrat, să-ajungă pânʼ la Tine,
Ca liberi toţi să fim şi pace în cerdacuri.

O, Doamne! Misiunea-ţi e mare şi frumoasă,
Tu, fă ca legea Ţării să n-aibă nedreptăţi,
Ca fiecare om şi fiecare casă
Să poarte doar cununa scumpei libertăţi.

Domnia Ta să fie în linişte şi pace,
Să nu ne-ntunece Ţara vreo umbră de război,
Fă ca ale noastre patimi să poată să se-mpace
Şi-alungă în pustiuri ce-i ură între noi.

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Gigea-Gorun din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ger cumplit

E ger cumplit, e vreme rea.
De trei zile viscoleşte.
Avem în ţară iarnă grea,
Nu e semn că se opreşte.

Viaţa la ţară e aspră.
Îndură multe săteanul.
Zăpada-i până-n fereastră,
Peste sat e uraganul.

Copacii ramuri apleacă.
Nicio pasăre nu zboară.
Pe stradă nu-i om să treacă.
Vântul zăpada-învâltoară.

Dorm în grajduri animale,
Câinii s-au ascuns în şură,
A-îngheţat râul în vale,
Sunt troiene-n bătătură.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (18 ianuarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintire cu haiduci

În codrul verde nu se mai pierde
Nu se mai vede urma de cal
Pe la izvoare nu mai apare
Umbra călare-a vreunui haiduc

Unde s-au dus, când au apus
Anii de sus ai gloriei lor?
Unde-s pistoalele? Unde-s pumnalele?
Caii şi flintele haiducilor?

La drumul mare nu mai apare
Să mai omoare câte-un ciocoi
Să ia toţi banii pentru ţăranii,
Pentru sărmanii plini de nevoi

Unde s-au dus, când au apus
Anii de sus ai gloriei lor?
Unde-s pistoalele? Unde-s pumnalele?
Caii şi flintele haiducilor?

poezie clasică de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!