timp şi umor

Watson (când sună cineva la uşă): Aştepţi pe cineva?
Holmes: Nu la ora asta.
Watson: Poate că doamna Hudson face glume.
Holmes: Nu mi s-a părut niciodată în stare de aşa ceva.

replici din filmul artistic Viaţa particulară a lui Sherlock Holmes (29 octombrie 1970)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul rău

Nu mă ţin acum de glume,
De când este lumea lume,
Omul rău şi-n zile bune
E tot rău şi rău rămâne.

epigramă de George Budoi din Răul şi răutatea (28 iulie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În oraş, apărea un organ săptămânal ‹Vasluiul›, la care colaboram şi eu, din umbră, cu nişte cronici pişcătoare, sub pseudonimul ‘Ciciricea'. Am redactat, de asemenea, cu alt elev, Valer Mitru, o revistă liliput, ‹Uzinuţa cu umor›, pe care o tipăream cu mâna noastră la librăria Braunstein...

citat celebru din Ştefan Ciubotăraşu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

John Milton: Iţi dau câteva informaţii despre Dumnezeu. Lui Dumnezeu îi place să privească. E un glumeţ. Gândeşte-te. Îi dă omului instincte. Îţi dă acest talent extraordinar şi apoi ce face? Îţi jur că pentru propriul lui amuzament, comedia sa proprie, pune regulile în opoziţie. Este cea mai tare glumă. Priveşte, dar nu atinge. Gustă, dar nu înghiţi. Iar, în timp ce tu sari de pe un picior pe altul, el ce face? Râde. Este un nesuferit, un sadic. Este mereu absent. Să venerezi aşa ceva? Niciodată.

replică din filmul artistic Avocatul Diavolului
Adăugat de Laura Litescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici vorbă, totul putea fi o glumă, o glumă grosolană pusă la cale de colegii de la bancă, din cine ştie ce motive — poate fiindcă azi era ziua lui, ziua cînd împlinea treizeci de ani — asta s-ar fi putut, fireşte; poate că ar fi fost de ajuns doar să le rîdă în nas, într-un anumit fel, paznicilor, ca ei sărîdă împreună cu el;

Franz Kafka în romanul Procesul, Editura Pentru Literatură Universală, Arestarea (1965)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baciul (profund): Semn rău... Înseamnă că unul încearcă să ne prade. Ne fură oile. Sigur e banditul de Gârjoabă. Oaia bucălaie nu se-nşeală. Fără temei nu zbiară. Sau are gălbează, sau are o premoniţie...
Safta: Dacă zbiară oaia bucălaie, sigur, urmează să cadă un corp ceresc... Poate o stea.
Romică (intrigat): Cum să cadă o stea? Stelele sunt uriaşe! Relativ fixe. Situate la ani lumină distanţă. Poate vreun pârlit de meteorit, rătăcit prin Galactică...
Baciul (clătinând din cap): Da de unde! Cred că e bai, nu glumă... Din calcule rezultă că va să cadă chiar Luna, băiete!

replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, tempora! (anapest)

Noi n-avem TIMP să facem nici glume
Şi nici TIMP, cărţi mai noi, să citim,
Dar avem chiar tot TIMPUL din lume
Pe prieteni... la TIMP să-i bârfim!

epigramă de Mihai Haivas din 444 EPI(AFORI)GRAME (2022)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hyperiubirea

Poetul s-a îndrăgostit de-o zână,
Avea poetul 88 de ani,
Iubirea nu este o glumă,
E amorală şi nu costă bani.
Ebola a trecut pe-acolo,
Enola Gay a fost cândva ceva,
Eu scriu ceva cu aură creolă,
Tu nu mai eşti nici cât un fulg de nea.
Eu nu mai sunt nimic fără de tine,
Cum nu mai e nici cerul fără sori,
Copiii au nevoie de titine,
Bătrânii - de fanfare şi de flori.
Noi vom privi la poze luni şi marţea,
Un veac va trece până-n miercuri, nu e bai,
Vom desena cu deştul cercuri-cercuri,
Joi nu vom şti de suntem trei sau doi.
De vineri nu vom mai fi tineri,
De sâmbătă se-amână orice post,
Duminică şi prostul e un geniu,,
Noi vom pieri, iar tu nici nu ai fost.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Cu lacrimi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulpea

Ca tânărul spartan ascund sub haină
Vulpea furată-a timpului ce trece.
Dacă mă muşcă tac şi-ndur în taină
Fără să tulbur lumea ce petrece.

Glumesc nepăsător şi râd cu hohot
În timp ce ea îşi vâră colţii-n mine,
Simt sângele ţâşnind cu mare clocot
Dar mă prefac că-s vesel şi mi-e bine.

Şi mă voi mai preface-n continuare
Chiar de mi-ar fi durerile-nzecite,
Prea mare-i furtul ca să ţip că doare...
Aşa dor visurile împlinite...

Ca tânărul spartan ascund în mine
O vulpe... care atâta timp cât tace
Şi muşcă-adânc din carnea mea, e bine...
Ce-am să mă fac când va porni să latre

poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu am spus câteva bancuri seci din ciclul lordului distrat, glume verificate în decursul anilor în faţa a tot felul de intelectuali, glume care se dovedeau fără excepţie irezistibile. De astă dată nu a zâmbit nimeni. Imediat, colegul meu a abordat un repertoriu mai gros şi mai suculent, adică bancuri cu poante explozive, la care ar urla şi un surdo-mut.

Ion Băieşu în Umor la domiciliu, ed. Sport- Turism (1981)
Adăugat de Mitu Sticlea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anii mei şi tinereţea...

Anii mei şi tinereţea, cuibăriţi pe un colţ de gând
Stau la sfat cu bătrâneţe, ce mă încearcă de curând.
Tinereţea face glume şi de toate se amuză
Bătrâneţea nu înţelege şi se pare că-i confuză...

Cum să facă să-nţeleagă şi să accepte mai uşor,
Că ce-a fost n-o să mai fie, chiar de simte în suflet dor...
Dor să poate să mai zburde şi să ia viaţa în glumă
Să vadă pe cer doar soare, chiar de plouă şi-i furtună?

Însă dusă-i tinereţe, stă acum pe un colţ de gând
Şi încearcă să mă ajute, să le iau cum sunt, pe rând...
Şi uite aşa, încet şi sigur, bătrâneţea o accept
Eu pe ea, şi ea pe mine... cine zice că e drept?

poezie de Elena Bulancea din Personală (1 august 2019)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş spune mai bucuros pe româneşte că s-au dezomenit. Luaţi câte una instituţiile noastre, ideile, deprinderile, deşteptăciunile şi prostiile noastre, luaţi-le una câte una şi ciocăniţi-le. Veţi vedea că sună a gol. Viaţa a evadat din ele, spiritul s-a dus. De ce? Nu ştiu de ce. Din abuz de inteligenţă poate. Nu glumesc. Ni s-a creat o cultură şi o civilizaţie pornind de la inteligenţă ca primă valoare, ceea ce este un lux scump şi mai este o îndrăzneală exagerată, între noi şi viaţă, am crezut că noi decidem. Asta este o tragică semeţie. Noi nu suntem nimic şi a fost unul, Descartes, care a crezut altfel. Uite, îi plătim oalele sparte cu trei sute de ani în urmă. Mă tem că astăzi a venit timpul proştilor. Adică nu mă tem deloc. Mă bucur. Că inteligenţa am văzut ce a ştiut să facă şi unde să ne ducă. Ne întoarcem acum pocăiţi, amărâţi şi cu oboseala a trei veacuri, ne reîntoarcem în pădurile prostiei şi ale vieţii vii. Asta s-o fi chemând obscurantism. Cu atât mai bine.

Mihail Sebastian în De două mii de ani
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Polul Sud şi Polul Nord

Fără glume şi poveşti,
Polul Sud şi Polul Nord
Ştii să le deosebeşti?
Ţine minte, nordul are
Urşi polari şi vulpi polare.

Sudul are, ştie-oricine,
Pinguini şi pinguine.
Nordul e ocean oval,
Sudul e continental.

– Cu-Aurora boreală,
Cu noaptea polară, cum e?
Cum să fie? O minune!
Soarele care răsare,
După şase luni apune...

poezie de Constanţa Buzea
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pensia

În speranţa de-a trăi,
Pensia-i o glumă bună -
Ei te-njură la o lună,
Tu în fiecare zi!

epigramă de Vlad Cernea-Jerca din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea amuzantă a timpului petrecut în sala de operaţii, indiferent dacă te grăbeşti frenetic sau te mişti încet şi sigur, este faptul că nu simţi când trec orele.

Paul Kalanithi în Cu ultima suflare
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leon: Aş vrea să-ţi zic unele lucruri care nu pot fi spuse cu voce tare. Draga mea... eu... (O ia în braţe şi o sărută.) Vezi, nu aş fi putut să zic asta.
Ninotchka: Ah, Leon, Leon, ştii glumele alea pe care mi le-ai spus acum câteva zile? Mă trezesc în miez de noapte şi încep să râd. Ştii, e ciudat... pentru că nu sunt amuzante, sunt stupide. Şi totuşi eu râd. Şi când mă uit la Buljanoff, la Iranoff şi la Kopalski, ştiu că sunt nişte oameni mârşavi şi că ar trebui să-i urăsc. Dar dup-aia îmi dau seama cine i-a făcut să fie aşa şi, în loc să trimit raportul la Moscova, ies în oraş şi-mi cumpăr o pălărie caraghioasă şi... vorbesc prea mult?
Leon: Nu, nu, continuă.
Ninotchka: Leon, vreau să-ţi spun ceva ce nu am crezut vreodată că voi spune, ce nu cred că ar trebui să spună nimeni, de fapt, tocmai pentru că nu există şi... Leon, nu pot s-o spun... (Se sărută din nou şi se îmbrăţişează.)
Leon: Un adevărat gest de sergent!

replici din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul duminicilor de la Bellevue

La Bellevue e val de lume.
Flori de zarzăr. Cer de mai.
Sărbătoare. Râs şi glume.
Soare vesel. Colţ de rai.

Sena curge numai spume.
E-nflorită ca un plai,
La Bellevue e val de lume.
Flori de zarzăr. Cer de mai.

Dragoşti, muzici şi parfume
Sunt al zilei dulce grai,
Dar în fundul bietei hume
Tot e groaznic orice trai. --
La Bellevue e val de lume.

rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Specia comicului cea mai apropiată de cuvântul de spirit este naivul. De obicei, naivitatea, ca şi comicul, este descoperită, spre deosebire de cuvântul de spirit, care este produs; mai mult, naivul nu poate fi niciodată produs, în timp ce în cazul comicului pur se poate vorbi de un comic intenţionat, de o creare a comicului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săptămâna de dat cu sare la Craiova

(13 – 20 ianuarie 2022)

Noi, craiovenii, suntem glumeţi,
Dar şi din ţară, cei mai isteţi:
Zilnic dăm sare-n străzi şi trotuare,
Doar de nu-i umed... şi este soare!

epigramă de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În contratimp

Constat cu-al vârstei trist umor,
Făcând bilanţul vieţii mele,
Că toate au un timp al lor
Exact când nu ai timp de ele.

epigramă de Gheorghe Şchiop din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", Marele premiu "Mircea Trifu" (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!