Citate despre Dumnezeu și cuvinte, pagina 40
Textele de mai jos conțin referiri la Dumnezeu și cuvinte, dar cu o relevanță mică.
Am pășit în noul an
Am pășit în noul an, ajutat de Dumnezeu,
El m-a ținut sănătos, Lui Îi mulțumesc mereu.
Am pășit cu bucurie, ancorat de-al meu Isus,
Cu El sunt în siguranță, pace sfântă mi-a adus.
Pace sfântă, bucurie, mângâiere și alin,
M-a condus cu a Sa mână, El a fost al meu sprijin.
Noul an e pentru mine, tainic și necunoscut,
Ce va fi? Doar Domnul știe, căci El toate le-a făcut.
În acest an, prin credință vreau să merg cu Domnul meu,
Să înaintez întruna, chiar dacă urcușu-i greu.
Vreau să urc treaptă cu treaptă, spre cerul Său glorios,
Și să-I fiu plăcut în toate, Domnului Isus Hristos.
Mi-am propus să fiu mai bun, plin de Duh Sfânt și Cuvânt,
Să-mi păstrez curat veșmântul, cât voi trăi pe pământ.
Acum, la-nceput de an vreau să stau în odăiță,
Domnului, plecat să-I spun, dorul meu și-a mea dorință.
[...] Citește tot
poezie de Ica Drăgoi (3 ianuarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioburi
oglinda: ghilotină peste lume. sunt un cap/ăt despărțit de dumnezeu și mă rostogolesc, după chipul și asemănarea mea, de la primul cuvânt, până la ultima nuanță de roșu.
oglinda: linie de fracție cu dinți. totul se împarte la unu, pentru că zero face frig:) +1 = -1:(
oglinda: calculator de riduri. aceasta este desăvârșirea ta (femeie).
oglinda: felia de pâine. pe ce parte o să cad azi? o să-mi amintesc de mâna brutarului excitat, ca de o ploaie sfântă?
oglinda: tango între punctul de pe i și infinit.
oglinda: distanța dintre pradă și prădător. mă prind sau pierd încă un eu. să nu uit să închid ochii când trec dincolo.
oglinda: fereastră cu vedere spre ea. ea, cea care expiră când eu inspir. ea, cea care moare când eu trăiesc. later edit: un gest inegal anulează definiția oglinzii. ea, cea care trage cortina.
oglinda: balansoar între trecut și viitor. come as you were. cu viteza luminii. cu toți morții din tine.
oglinda: rană dublu adezivă care mă ține întreagă. acest pahar sangvin. diavolul poartă ultima nuanță de roșu.
poezie de Diana Dumitraciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balenele nu plâng
Ei spun că marea-i rece, dar marea conține
cel mai fierbinte sânge, cel mai sălbatic și mai imperativ.
Toate balenele din străfundurile abisale sunt fierbinți, în vreme ce
se-avântă fără contenire spre spații noi și se scufundă sub aisberguri.
Balene-albastre, cașaloți, rechini ciocan, ucigașii acolo lovesc,
acolo aruncă la suprafața mării respirația lor năvalnică și fierbinte!
Ei și ele se leagănă, se leagănă, prin senzuale ere lipsite de vârstă,
în adâncurile celor șapte mări
pendulează prin apa salină într-o beție desfătătoare,
iar la tropice se-înfioară-n talazuri de dragoste
și se răsucesc în masive și intense dorințe asemeni zeilor.
Apoi, în patul din adâncurile mării albastre
marele taur se lipește de mireasa lui,
un munte presând alt munte,-n bucuria vieții:
și, izbucnind din înlăuntrul fremătător al oceanului roșu de sângele balenei,
o protuberanță lungă, violentă, un vârtej marin vine și se-înșurubează
în cheutoarea moale, neîmblânzită, a celuilalt trup imens.
Și peste podul care-i unește-n minunea-încleștării lor clocotitoare
trec arhangheli în flăcări prin pânze de ape, încoace și încolo,
fără contenire, arhanghelii fericirii,
[...] Citește tot
poezie clasică de D.H. Lawrence, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un dineu în camera de la etaj numai adulți
fără pretenții exuberante
dincolo de monotonia unui timp uzat de prea multele rugăciuni
și tentații
mi-am propus un moment de respiro
Dumnezeu văzuse adorația mea pentru muncă
în care lucrurile sunt știute de toți dar nimeni nu are curaj
să le spună
expunerea socială avea ascendent
dar eu nu-mi scosesem din minte anii copilăriei
dacă mă trezesc noaptea nu mă culc îndată
la loc
îmi folosesc șansa să înțeleg timpul făcut din mii de ochiuri de geam
prin care nu te uiți să privești soarele
o tristețe mai dulce decât zâmbetul tău ascuns cu teamă sub pernă
îmi face nopțile drum de povară
împing o piatră care se rostogolește la loc
în acest ritm nu am avea niciodată sărbători creștine
[...] Citește tot
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buzele mele au șoptit
Când mă așteptam mai puțin, lumina a venit din haosul nopții,
A început să curgă spre mine, foton cu foton,
Căutându-mi fața. Eram livid și gol,
Întunericul intrase în mine, moartea intrase în mine
Și nimic din alcătuirea mea nu mai pâlpâia.
Stăteam întins pe spate și priveam cerul,
Dar cerul dispăruse și pământul dispăruse dedesubt,
Și nici marea nu mai foșnea; totul era încremenire,
Eram piatră, eram pământ, eram mormânt,
Eram forma pietrificată a unui animal dispărut, eram siliciu.
Logosul pierise, mișcarea pierise și nici praful stelar nu mai adia,
Un hău negru era împrejur,
Iar Dumnezeu plecase parcă într-o lume de demult.
Dar deodată lumina a venit din pântecul nopții,
S-a prelins pe fața mea, m-a cutremurat
Și ochii mei au început să plângă, să râdă și să plângă
Și buzele mele au șoptit: De ce, Doamne,
Ți-ai adus aminte de mine?
Eu, care am luat numele Tău în deșert,
Care mi-am înălțat chip cioplit,
[...] Citește tot
poezie de Mircea Florin Șandru din Caut un loc curat (2016)
Adăugat de Carmen2015
Comentează! | Votează! | Copiază!
Memoria marelui cântec
Motto: "Natura a făcut două
lucruri mari: amorul și moartea."
(G. Ibrăileanu, Adela)
Câtă fericire poate încăpea
în inima unui om
mai multă decât toate
nefericirile la un loc
decât toate nopțile
și toată uitarea lui DUMNEZEU
fericirea te înghite
îți sfâșie anii în bucăți
se revarsă prin toate luncile sufletului
va dura o mie de ani
viața dinlăuntrul tău
trupul se transformă în piatră de soare
ochii primăverii scriu pe zidurile tale
povestea fericirii fără margini
și fără de-nțeles
[...] Citește tot
poezie de Alina Beatrice Chesca (24 aprilie 2007)
Adăugat de Alina Beatrice Chesca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre limite. Mersul pe sârmă
greu de crezut că de multe ori suntem încercați,
puși să verificăm limitele dincolo de care sufletul nostru dispare?
și de fiecare dată ne regăsim în oglindă. întregi.
viața e ca mersul pe sârmă. obositoare și incitantă.
relaționare. aparent e doar un cuvânt
în spatele căruia se ascund munți întregi de trăiri.
plăcute sau mai puțin plăcute
dar care povestesc despre noi și reacțiile noastre
credință. este modul nostru de a ne închipui că putem
că suntem, că trăim, că iubim, că știm
chiar dacă de cele mai multe ori realizăm că
adevăratul Dumnezeu e chiar miracolul ascuns în noi
iubire. primăvara este un mod de a iubi
iar iubirea este un mod de împrimăvărare continuă
știm că nu suntem eterni, dar prin iubire chiar putem deveni
însămânțându-ne părți din suflet în sufletul, în cugetul și-n amintirile altora
[...] Citește tot
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La casa de nebuni
Tăcând, c-un, semn opresc trăsura:
Tăcut mă sui. Alt semn mai fac,
Plecăm făr-a deschide gura.
Birjarul, eu și caii tac.
Căci dobitoacelor cu minte
Degeaba le mai ții un spici,
Când ele fără de cuvinte
Pricep mai repede un bici.
Vreau să vorbesc, dar cu nebunii
În falansteru-n care unii
Sunt mari poeți și mari tribuni.
Deci: hai la casa de nebuni!
Îmi iese doftorul.Dă-mi pace!
Cu cei mintoși eu n-am ce face,
Ș-aș vrea pe toți să-i pot uita:
Venit-am nu la dumneata...
[...] Citește tot
poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu a înțeles
îmi doresc ca-n fiecare noapte Dumnezeu
să-mi lase pântecul deschis. ca un ochi de apă verde
să se știe de la intrare, la mine-n casă
nimeni nu are voie să pronunțe cuvântul moarte
pentru că oriunde privesc tu respiri
mișc cu mâinile mele limbile acestea de foc
mi-au tot spus că sunt o femeie frumoasă
dar nimeni nu știe cum pot să păstrez în tăceri mici dragostea
că în fiecare noapte cineva a decis doar un singur vis pentru mine
mă privesc ca și când aș fi singurul vinovat
că nu am intrat împreună în acest anotimp
mi-am desenat dintr-o singură culoare rochia de mireasă
am probat-o. mă îmbătrânea ca o ceață de început de lume
era singura ocazie când nu puteam să urc, să cobor
în sfârșit, mama îmi cântă din nou
cel mai îndepărtat cântec de leagăn
sortit a supraviețui morților. cântă în surdină
[...] Citește tot
poezie de Mădălina Maroga
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Morfologia peisajului, a pasajului și a pajului
Morfologia peisajului, a pasajului și a pajului,
Creațiunea înseamnă tăcere,
Supunerea celui nesupus,
Zicere fără contrazicere,
Emergența tăcerii,
tăcerea în aventură,
iubitele mele, Ruth și Esthera,
Iosif cel vândut ca sclav,
Complotul nereușit al lui Iov,
Autoînvinovățirea ca formă de lașitate,
Culorile vidului,
Tăcere nocturnă-tăcere mortală,
Les fleurs du mal,
Misiune și promisiune goală,
Dialog fals și un duet lamentabil,
Culegătorul snopilor uitați,
Cuvântul spus în pianissimo,
Purtătorul neantului,
Fraternitatea fratricidă,
O luptă pierdută cu tăcerea cuvântului,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orașul în care locuiesc...
Locuiesc într-un oraș în care banii și premiile literare nu curg.
Poezia curge la robinet numai pentru aceia care au ochi să o vadă.
Mă trezesc în fiecare dimineață înainte să adorm cu adevărat
și mă avânt pe stradă ca într-un malaxor de măcinat conștiințe.
La capătul fiecarei zile
mai nici un vis nu scapă de nevătămat.
Trenurile care duc spre consacrare nu opresc în orașul acesta întotdeauna.
Trebuie să te urci în ele din mers.
Uneori îl mai vizitez pe Schwartz și ne ucidem unul altuia monotonia
vorbind ba despre șubrezenia paradisului ba despre transparența spiritului.
În general despre ceea ce cuvintele nu pot consemna.
El își fumează pipa, eu fumez fiecare cuvânt care adie între noi până la măduvă.
Eu îi împrumut lui paginile mele nescrise, el îmi împrumută mie anduranța nervilor săi.
Ceea ce îmi place la el este că la ferestrele sale nu cântă decât păsările acelea
ce au trilul desăvârșit.
Împărtășim și aceași viziune politică: mai bine un șoim anonim decât un papagal celebru.
"Cei o sută" nu este doar o carte vă spun. Este chiar Mureșul interogat despre amintirile sale
de la începutul lumii până acum.
Alteori vizitez marile catedrale ale orașului unde mă fac nevăzut în vreun colț,
nu neapărat pentru a mă ruga sau reculege,
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul XXV
De-ar fi ursit poemului meu sacru,
cui și pământ și cer sprijin îi dară
și-atâția ani făcu din mine-un macru,
să-nvingă ura ce n-alungă-afară
din mândrul țarc unde-am durmit ca miel,
dușman cu lupii cari război îi dară,
cu altă voce-atunci, c-un păr altfel
întoarce-m-aș poet să iau cunună
unde-am primit botezul, căci prin el
intrai eu în credința care-adună
pe drepți în cer și pentru ea și fui
de Petru-ncins cu-așa urare bună.
Atunci, venind spre noi alt foc văzui
din stolul de-unde binevru să vie
cel pus de Crist ca prim vicar al lui;
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Starea de nou
trebuia să sucesc niște mâini
fără să întrerup aplauzele
rar găsești pe cineva să respecte legea
iubirii
înaintea cuvintelor n-a fost nimic
explicit
cu nume de om fericirea mă strigă
pe cine îngropi cu o slujbă așa de frumoasă
sunt ghinionistul care nu-și permite emoții
deși undeva păstrez o batistă
mereu întreb unde mi-e locul
cei de acasă ies în stradă
cu mimica schimbată cu strângeri de inimă că
nu fac nimic
pentru împăcarea cu moartea
ora trei dimineața este cea mai potrivită muzicii de jazz
până la primul adio
îi aud ticăitul
[...] Citește tot
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Începutul și Sfârșitul
Mai înainte de orice început
Din veșnicie am fost așezată
Și Ființa Mea totu-a făcut
Din nu-ul stins și nevăzut
Și din lumina nou creată
Căci Eu eram la început
Cu Tatăl dar și împreună
Nimic când nu era văzut
În univers necunoscut
Făcut apoi de a Mea mână
Începutul și Sfârșitul iată Eu
Am fost și sunt în Univers
Și sunt de-a pururi Dumnezeu
Născut din veci de Tatăl Meu
Prin planul Lui Sfânt și ales
În Psalmul doi iată m-ascund
Și-n Evanghelia după Ioan
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru poeții și scriitorii din România
Scriitorii și poeții toți
Doamne azi din România
Fă-i Doamne pe-a vieții porți
Să intre în veșnicia
Ta o scump Mântuitor
Domnul meu Hristos Mesia
Dă-le-al apei vii izvor
Și-n veci Doamne fericirea
Cei ce folosec cuvântul
În lucrări pe acest pământ
Găsește Doamne mijlocul
De-a-i aduce-n cerul sfânt
Peste toți acei ce scriu
Versuri astăzi și povești
Domn al Vieții veșnic viu
Toarnă daruri azi cerești
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O noapte înafara ființei
nu nu sunt supărăcios și nici
impulsiv nu sunt deși aș putea
să lansez înjurii sau alte cuvinte
teleghidate din mine
în astfel de cazuri
am descoperit că
e mai bine să mimez tăcerea
și să privesc în viețile altora
precum Dumnezeu
chiar dacă gestul pare să fie
doar o simplă piesă de schimb
m-am hotărât să nu mai cred
în surogate și nici în gesturi
ambalate frumos
atâta timp cât viața
va rămâne o rană dezinfectată cu alcool
dar nici în liniștea proptită de colț
ca un bețiv provincial care-și
îndeasă privirea în sticla cu vodcă
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Creioanele
sunt una dintre cele mai catastrofale realizări
ale lui dumnezeu,
firește,
alături de picioarele interminabil de fine
ale unei femei
sau de momentul acela
(de la care începe rătăcirea grafică)
de când un poem nu-și mai ține de mână
cuvântul...
și mai sunt și alte distrugeri,
dar aici am preferat să tai enumerarea.
câte kilograme de îngeri umezi
a putut managerul ăsta să bage într-un creion,
astfel încât întinează cu lacrimi lactee
pe toate istoriile cearșafului?
mi-am dezlegat creionul
din lanțurile laptelui său,
devenise mult prea trist domestic
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În spatele farmecului o răceală calculată
după forma elementului aer
zilele
se plecau până la pământ
impulsul de a face din viață o fabulă
trăsese cartea cea mare-
indiferența în fața durerii
clipa când va trebui să răspund pentru alții
lucra în favoarea mea
de la început
am ieșit cu fața curată din obiceiul de a aplana lucrurile
înainte să izbucnească
brusc
îmi făcusem din inconștient locul umed
sumbru de multele săgeți ale motivelor
hotărâte să mă convingă
cu privire la evenimentele ce aveau loc
fără ca eu să prind de veste
sărbătorile îmi scăpau printre dorințe
[...] Citește tot
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Siana
Te văd altfel, Siana,
te văd cu o mie de ochi
care nu se mai satură
să te pătrundă
și vor să rămână orbi,
atârnați în carnea ta.
Mor de-a binelea
când îți cade peste coapse
șalul nopții,
când din mierea vâscoasă a lunii
îmi faci o inimă
și mi-o servești în palme...
ah, e ca și cum
aș trăi o mie de ani!
Așa țintuită în scaunul cu rotile,
ești cel mai demn înger
ce se târăște pe pământ,
abandonându-și aripile în cer.
Nu îți este jenă
[...] Citește tot
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Slujitorul ținutului
Poetul intră în altar
de la jumătatea distanței
diavolul se potrivește cu mantia stacojie
respectuos
Dumnezeu așteaptă dintr-un nor de hârtie
supus greșelii
mă ridic la ambele imnuri
cărăbușii de aur inspiră ploaia să lovească târziu
cât am iubit o străină pământul m-a spus
primului străin venit
să dărâme ușorii
iubirea se ține dreaptă în zăduful zilei
precum carnea mea tare
dacă nu o să primești scrisori să nu-ți fie teamă
înseamnă că timpul
a fost mai puternic
doamna de argint îmi bântuie casa
[...] Citește tot
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Dumnezeu și cuvinte, adresa este: