Citate despre Dumnezeu și cuvinte, pagina 45
Textele de mai jos conțin referiri la Dumnezeu și cuvinte, dar cu o relevanță mică.
Mamei mele
Când te privesc cum stai în pat bolnavă
Vocalele mi se prefac în lacrimi
Că viața ți-a fost golgotă și patimi
Și-a mea neascultare-a fost otravă.
Ți-e părul alb și vocea tremurândă,
În boli și în durere ești bogată,
De cincispezece ani paralizată,
Măicuță, ai păstrat privirea blândă
Și cald, surâsul ce și-acum veghează,
Cunună, peste ridurile multe.
Lovită de-ale vieții catapulte,
În tine ceru-ncet se instalează.
Nu pot să cred că târâi greu piciorul
Când te știam zburând precum albina...
Mergeai la slujbă, îngrijeai grădina,
Bărbatul, două fete si feciorul.
[...] Citește tot
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada încornoratului pirpiriu
Omul bun e păgubos și pe față și pe dos
Și pe dunga banului și-n gura băcanului
Cum o dă și cum o-ntoarce cum o strânge cum o stoarce
Tot el cade pe nasoale cu flitu din sarsanale
C-așa se-ntâmplă cu mine tocmai când dădui de bine
Și când făcui și eu cheag din care să bag la jgheab
Halimos de zile mari cu languste și homari
Și șampanii cu fâs-fâs din spume de jos în sus
Hopa hopa Europa-i nașul!
Asta la prima vedere că langusta mea-i muiere
Și homarii-s turnători când îți bagă strâmba mori
Că te dă pe mâini umblate când pe date când pe luate
Când date peste muian când luate din caraiman
C-a rămas șampania paștii și grijania
Lu Pandele lui acolo care m-a dublat în solo
Ca să mi-o soarbă-nspumată când o scarpină la noadă
[...] Citește tot
poezie de George Astaloș din Pe muchie de șuriu (1999)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Testamentul unui rege
Eu, Mihai întâiul, am trăit în dragoste de țară
Elena Mama mi-a vorbit de voi întâia oară
Un singur vis eu am avut întru eternitate
Să-mi port poporul în drumul lui spre libertate
Eram tânăr și România era într-o răscruce
Cu toată ființa mea eu am jurat pe cruce
Că țara am să pot să o salvez la greu
Doar cu credință în bunul Dumnezeu
Am fost forțat de comuniști să plec din țară
De refuzam îi ucideau pe tinerii de-afară
Am îndurat exilul, amarul și singurătatea
Departe de Voi și țara mea, am căutat dreptatea
N-am contenit de fel să vă iubesc
Doar pentru țară am putut să trăiesc
În fiecare clipă am stat și m-am gândit
Ce viitor avem de făurit
[...] Citește tot
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măcelarii tinereților
Scrijelesc în carne vie
Trei apeluri pentru viață.
Cine să le ia în seamă?
Prea era... de dimineață.
Dumnezeu e dus cu treabă
Să vegheze alți pribegi,
Iar acei ce sunt chemați
Se încurcă. Printre legi.
N-o găsesc, sau n-au "căderea"
Pentru "vii" să intervină,
Deci așteaptă, ori să moară,
Ori s-o cate pe lumină.
Trei apeluri disperate
Și un suflet ce se teme,
Ce imploră îndurare,
Ce scâncește, urlă, geme.
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Mihu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ușa oilor-Isus
Eram la fântână
când chipul ți l-am văzut
în apă
am scăpat găleata
din mâini
cu mâini cu tot
și m-am prăbușit
în fântână
îmbrățișându-ți chipul
niciodată n-am să uit
privirea aceea
ochii albaștrii
cum mă urmăreau
de dincolo
de ape
fața
îți era de copil
cu soarele asemănătoare
sau cu un înger de lumină
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (26 iulie 1996)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antagonice
Cioplesc cuvintele în ape curgătoare,
Se pierd tăceri asurzitoare,
Ideile ca iezii mor de sărbători,
O lacrimă să-mi dărui, Mirador.
Virgine trec, în urmă cavaleri,
În pulbere se nasc puberi,
Sunt legendarii noștri străbunici,
Ce-mi pasă mie de călăi pitici?
Au o mustață sus și una jos,
Au creier jos și-n craniu sos,
Sunt holograme, umbre de copaci,
Din cauza lor n-ai timp să taci.
Desfac petala florii fără vini,
Ce-mi pasă dacă-n Rai e și venin?
Un ocean fără rechini
E mort și pentru albastrul cristalin.
Știau și anticii, nu-i bine fără rău,
Fu... l dracii fără Dumnezeu.
Singurătate, tu ești obiectul studiului meu,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu sunt poetul abisal
Nu sunt poetul abisal, nici retor, nu scriu ziua,
Nici noaptea, dar eu scriu pe cer
și pe cuvânt de-onoare, nu-s saturnian,
nu-s fascinat de-un fond obscur,
nu umblu la subsoluri, nici Babilonul nu-l visez,
nici moartea nu-mi este iubită,
nici nu urăsc cum trebuie, cu migală,
dar ești poet? Mă-ntreabă-un lector ipocrit,
un semen de al meu, nu fac infarct,
scriu cum respir, când nu mai scriu,
duceți-mă la Morgă pe ascuns,
sunt Hyde și Jeckill, scriu, nu scriu,
astfel eu supraviețuiesc, nebun sau limpede
ca apa de izvor.
Brusc, ceva din adânc, din ceruri, din codru,
Viața, ca florile-n crâng, se duse ca Orbul,
Ce să-nțelegem și cum? Duminică a împăcării,
Trecutul pare doar fum, ostateci suntem întrebării.
Operă-bufă trăim, plângem zadarnic,
În ghilimele vorbim, Domnul nu-i paznic,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutați doar Adevărul
Oile Mele ascultă glasul Meu
Și ele vin azi după Mine
Oricât e drumul lor de greu
Se luptă toate azi mereu
Doar Mie să mi se închine
Pe munți pe dealuri și-n păduri
Aleargă oile-n pășune
De vrei cu Mine să te bucuri
Nu doar de formă și-n frânturi
Ci doar Cuvântul Sfânt cum spune
Oile Mele-mi ascultă glasul
Și-n pace pasc în urma Mea
Ținând cu Mine toate pasul
Odihna-n sine și popasul
Și vremea când este mai grea
Căci Eu de grijă azi le port
Ca să trăiască-n sfințenie
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toiagul împlinirii
Seara avansa spre miezul nopții,
Muza deznoda de vers proporții,
Potrivindu-i somnului cătușa,
Viselor, în roz, bara, rebelă, ușa,
Noaptea, înghițind și pomi, și case,
pe un tron fragil și ud urcase.
Ploaia, lăcrămând pe sticle-ncinse,
fruntea-n sângerări de dor cuprinse,
Tâmpla, legănând ninsorile grăbite,
Sprijin căuta pe gânduri înflorite,
Despicând învălmășeala lumânării,
ruga mă urca pe scara împăcării.
Harnică, croia fusceii din cuvinte,
susținând aripa mea fierbinte,
Iar în capul scării aștepta lumina
și-o făptură ce-mi făcea cu mâna,
Ploaia îmi sfințea urcușul greu,
... stătea în față însuși Dumnezeu...
[...] Citește tot
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune universală
Tată a toate! Adorat
În orice loc, mereu, mereu,
De înțelept, de ignorant,
Iehova, Zeus, Dumnezeu!
Cauză Primă, drag străbun
Ce minții mele pui hotar
Vreau doar să știu că Tu ești bun
Iar eu sunt orb și n-am habar.
Dar chiar și-n beznă tu ai vrut
Să văd ce-i rău și ce e bine
Și Trupu-n Soartă l-ai țesut
Însă Voința mă susține.
Și ce-mi dictează Conștiința
Eu fac sau mă feresc a face
De Iad îmi protejez ființa
Și caut Raiul care-mi place.
[...] Citește tot
poezie de Alexander Pope, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de veghea Ofeliei
Mi te strecori în vis,
în gândul cel mai aproape de marginea pământului,
luminos și clar ca o petală de vară cenușie,
în mâna Lui Dumnezeu,
să-mi spui că umblarea pe apă este doar o aprindere ce se naște din conviețuirea sufletului cu seninul,
poate o fi chiar viața prin care ne înmuiem degetele
îndeajuns să lăsam dragostea să ne coacă,
iar apoi să rodim
în tăcere.
M-a găsit setea, în purtarea ireproșabilă a sfinților,
risipind întunericul și toate umbrele care m-au ascuns frumuseții.
Te privesc iar ochii mei trec de camera îngerilor,
te urmez cu toată dragostea unei mame în care viața se întoarce de pe-o parte pe alta să-și găsească cel mai bun loc în lumină.
Tu ești micuță acum
dar totuși ai învățat că zborul este o dimineață în care umbrele se topesc.
Cu imaginea vieții îngropate în pulberea de pe stradă,
[...] Citește tot
poezie de Antonia-Luiza Zavalic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veste aduc din veșnicie
Trei păstori cu turme stau
Oile și le pășteau
Într-un câmp deschis, afară
Stăteau strajă de cu seară
Cum stăteau lumină mare
Ei văzură că apare
Înger din cer a sosit
Slava lui a strălucit
Se înfricară atunci păstorii
Când să dea afară zorii
Îngerul însă a zis:
"Eu sunt îngerul trimis
NU vă înfricați așa
Astăzi știre vă voi da
Veste aduc din veșnicie
Va fi mare bucurie
Astăzi vouă vi s-a născut
Hristos fără început
Astăzi în acest popor
S-a născut Mântuitor
[...] Citește tot
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capricii ieftine...
Îmi agăț visele șatene,
În pletele timpului, grăbit de soartă,
Cu disperarea vârstei,
Ce șchiopătează în păpucii de casă,
Dându-mi tot mai des avertismente ciudate.
Timpul saturat de fragilitățile mele cronice,
Îmi alintă calvarul, cu torturi de versuri naive,
Antidepresive recunoscute.
Și în ciuda lăcomiei lui Osiris,
Îmi agăț patetic florile bucuriilor prezente,
La tâmplele nopților cu lună plină,
În acordul nocturnelor clasice,
Valsând în cugetări virgine,
Dospite, în cuptorul frământărilor mele sufletești,
Fiindcă le ador infinitul nemuritor
Și saltul măreț prin noianul speranțelor,
Suport divin, necesar imunității creative.
Euterpe are destulă grijă,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (23 decembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa m-am născut
Universul a tușit o dată
ca să iasă Adam,
de două ori pentru Eva,
că se înțepenise cu picioarele printre meteoriți
și nu mai vroia să iasă,
și după încă vreo câteva icnete uite că se umpluse deja Pământul de mormoloci,
care mai de care mai mândru și mai împopoțonat cu gânduri de bine;
la mine deja avea pneumonie severă de gradul I,
așa că am ieșit nu din două, ci din câteva tusete
împrăștiate printre copaci
și până să mă adun, săraca, de printre crengi,
hop și tu cu basmele tale
despre cineva numit dumnezeu
și te-am crezut, încă neadunată,
încă strângând unghii și degete,
te-am crezut și am pornit după tine
pentru că te iubeam un pic
și pentru că și tu mă iubeai, în aceeași măsură,
și-apoi într-o zi s-a făcut atâta liniște,
într-o zi universul n-a mai tușit.
[...] Citește tot
poezie de Alina Dora Toma
Adăugat de Rodica Muntea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cântul XI
Pe culmea unei nalte râpi, clădită
rotund din pietre mari ce-avalma zac,
soseam pe-o culme-acum și mai cumplită.
Și-aici, siliți de aburi răi ce fac
aduși de jos o groaznică putoare,
am stat să ne ferim dup-un capac
al unui larg sicriu ce-avea scrisoare:
"Pe papa Anastasie-l țin, pe cel
de Fotie tras pe căi rătăcitoare."
"Aci ne cat-a merge-ncetinel
spre-a ne-nvăța cu fumul ce-aburește
și nu ne-o mai păsa apoi de el."
Așa Virgil, iar eu: "Atunci gândește
cu ce-am umplea, spre-a nu ne fi răpus,
ăst timp de-aici." Iar el: "Gândesc, firește.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Infernul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imnul României - Ce-aștepți, popor român?
Cât să fie ceasul când țara încă doarme,
Când intră hămesiții și-nghit bucăți de hartă?
Destul cu lâncezirea de acum treceți LA ARME,
Destul cu mâna întinsă la Euro-Poartă.
Noi minciuni suporți și vise europenizate,
Cerșești umil continuu pensii de ocară.
Ascute-ți coasa iar, ca la Bobâlna, fă-ți dreptate,
Spintecă tâlharii ce țara îți amputară!
Ei ʼnalță catedrale, priponindu-te-n scriptură,
Iar popii-ți pregătesc drumul fără pașapoarte,
Docil și blând să fii trăind inert în impostură,
Tot smerit să pupi oase uitate într-o moarte.
Ruga ți-este elixirul cu care te îmbată,
Ori globalismu-n care copiii nu știu carte,
Țara blestemată să-naibă lege ori armată,
Iar viața vi se scurge-n cuvintele deșarte.
[...] Citește tot
cântec, versuri de Stelian Platon din Negrele poteci (12 decembrie 2016)
Adăugat de Stelian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul V
Lăsând acele umbre și plecând,
urmam deci urma dulcelui meu duce,
când, dindărăt, cu mâna arătând,
un duh: "Ia vezi, că parcă nu străluce
lumina-n stânga celui de desupt
și ca și-un viu el pare-a se conduce!"
Când m-am întors, văzui că ne-ntrerupt
fixat eram de-a lor căutătură
eu, eu și jos al zilei luciu rupt.
Atunci Virgil: "Ce gând nebun te fură,
încât și-urcării-acum zăbavă-ți face?
De-acești de-aici ce-ți pasă ce-și murmură?
Urmează-mă, iar ei șoptească-n pace!
Fii tare ca un turn ce nu-și clătește
coroana-n vânt, de-ar bate-oricum îi place.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capricii ieftine...
Îmi agăț visele șatene,
În pletele timpului grăbit de soartă,
Cu disperarea vârstei,
Ce șchiopătează în păpucii de casă,
Dându-mi tot mai des avertismente ciudate.
Timpul saturat de fragilitățile mele cronice,
Îmi alintă calvarul cu torturi de versuri naive,
Antidepresive recunoscute.
Și în ciuda lăcomiei lui Osiris,
Îmi agăț patetic florile bucuriilor prezente,
La tâmplele nopților cu lună plină,
În acordurile nocturnelor clasice,
Valsând în cugetări virgine,
Dospite, în cuptorul frământărilor mele sufletești,
Fiindcă le ador infinitul nemuririlor...
Și saltul măreț prin noianul speranțelor,
Suport divin, necesar imunității creative.
Euterpe are destulă grijă
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (23 decembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am visat că eram Dumnezeu
Doamne, iartă-mă, am visat că eram Tu,
Mi s-a spus, vai, ce bătrân ești,
Avem un loc în azil, avem și pamperși
Pe potrivă, nu este nimic că nu prea judeci,
Primim și proști, doar să fie cuminți,
Să nu sară la femei cu fund mic,
Nici la marii noștri creatori,
Citesc versurile unei poete sexiste,
Sex, sex, plex plesnise,
Coapse, sinapse, gândește prin
centrii nervoși și prin vagin,
Pentru iubire e bine, e bună,
E brună, o însoțește un guard
Ceva între brad și bulevard,
Între un vierme gigant, genuin,
Mult sânge rău îmi făcură, din plin,
Cântă, zeiță, mânia ce-aprinse
pe-Ahil Peleianul, mânia mă prinse,
Un an flămând, un râu Cocor,
Pasiunile adânc mă dor,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alege viața pură
Prea ocupat, ca să privești realitatea,
Gol pe dinăuntru, ți-ai vândut de mult identitatea.
Vrei echitate?
Tu tot mai crezi că libertatea e undeva, departe?
Îți lași visele deoparte, ca pe o carte, prăfuită pe o masă de sticlă ce nici nu coboară dar nici nu ridică,
Nimic, căci "ceva-ul" pare prea greu,
Plăcerea îți stă acum în monezile ce te privesc din portmoneu.
Lupți împotriva dogmelor și a sistemelor,
Însă îngenunchiezi la picioarele consumerismului și antenelor.
Știi deja că nu îți face bine, să fugi de umbra ce se tot ține după tine,
Să negi superficialitatea ce ți s-a lipit de minte ca mierea de albine.
Nu este dulce, și nici nu a fost vreodată,
Băiat sau fată, needucat sau educată, lumea tot pare nedreaptă.
Strânge-ți laolaltă, forțele ce par să te fi părăsit, interoghează gândurile ce îți repetă zi de zi că nu ești văzut, dorit sau iubit.
Respiră pe beat, și lasă-ți inima să cânte odată cu tine, dezbracă-te de judecată și sari gol în marea caldă,
[...] Citește tot
poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Dumnezeu și cuvinte, adresa este: