Soare şi flori

Moartea (Sonet Tarot)

Trecutul este mort, lasă-l în urmă,
Fiindcă o floare când se ofileşte,
Moartea pe dată suferinţa-i curmă
Şi-n locul ei o alta înfloreşte.
Chiar dacă simţi că inima se frânge,
Iar noaptea-i neagră şi eşti plin de jale,
Să nu fii trist, că soarele o înfrânge
Şi lucruri noi îţi vor ieşi în cale.
Dar dacă de trecut te-agăţi cu dinţii
Lăsând rutina să te stăpânească
Te va cuprinde o tulburare a minţii
Şi suferinţa ta o să sporească.

Dar pe ruine de clădiri uitate
Se construiesc palate minunate.

sonet de Octavian Cocoş (23 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbarea zodiei

Aşa-mi spuneam încă ieri, mereu:
amintire e numai - a unui ceas
care-a fost -
orice vis pentru mâne.
Lângă tine nici o lumină, ruci o stea, nici un zeu
nu rămâne.

Uită Arcadia! Ceasul ce nu vrea să bată, nerotunjitul,
neîmplinitul, să-l uiţi.
Cu ceaţa ta spicele n-au legământ,
la curtea ta nu se umplu ulcioarele,
până la tine de-abia străbate cuvânt
din patria
unde domn este soarele.
Basmul e totdeauna la alţii,
minunea aiurea şi astrul în larguri.
În preajma ta - nu!
în imperiul negurii - tu
cufundă-te
şi-adună-te-n praguri.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul

I
Privind tăcuta undă,
Pe gânduri am rămas:
Cât este de profundă
La fiecare pas;
Şi totuşi izvorăşte
Din depărtate văi,
Apoi se risipeşte
Prin mii şi mii de căi!

Asemenea-i şi dorul
În pieptul meu sădit:
E depărtat izvorul
Din care mi-a venit,
Şi-n multe lumi străine
Cărările-i s-ascund,
Dar revărsat în mine
Cât este de profund!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florea de mac

Mă văd într-o floare de mac
Cu ochii din petale ca focul.
Sclipesc sub clar din Lună
Inundind o data cu roua dimineaţa.
Sub răsăritul fulminant al Soarelui
Străbat macii prin tulpina
Ca o rază ruptă din Soare
Şi îi fac o mare bucurie macului
Că va rămîne o floare nemuritore
Ce arde-n inimi de fecioare.
În zile de Sînziene
Aleargă ele printre maci
Circulînd plinul din subţiriori
Şi-l pun în firul în uscati şi aruncat
În braţe de bărbat neînsurat.
Eu stau ghemuită-n mac
Cu pieptul plin de iubire şi durere.
Aştept răsăritul lacrimilor divine
Să cobore-n felinarul albastru
În suflet şi-gînd

[...] Citeşte tot

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa ai şi rămas

O umbră albă din izvoare
Se nalţă lin, tremurător...
Şi-un gând îmi vine-ncet în zbor –
Un gând cu lacrimi de iertare.

Şi zile mor în ori târzii,
Şi zile nasc din vis de veci...
Cum ai putut aşa să pleci?!
Cum ai putut să nu mai vii?!

Dar a rămas în urma ta
Nemuritoare pe toţi vecii,
Când dau în floare liliecii
Nuanţe magice de stea.

Acel Luceafăr răsărit
Ce seri întegi îl tot privescu,
Şi-un gând, răsună-n infinit:
Că frate eşti cu Eminescu.

[...] Citeşte tot

poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi totuşi...

Mă îndulceam când gustai
tu-ngheţata
parfumându-mă
când miroseai floarea
adormind când
adormeai albastră
ascuzându-mi
lacrima când erai ploaie
râzând nevăzut sub pleoape
cânt tu esti soare
şi totuşi îti par o piatră
pe care stai gânditoare
precum un şarpe
ce aşteaptă
ce oare...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice copil are un nume

Orice copil are un nume,
Orice copil are o zi,
Lumina lui aprinsă-n lume
De noapte ne-ar putea păzi.

Orice copil are o ţară,
Orice copil are părinţi,
Descoperind din vară-n vară
Alt joc al păsilor cuminţi.

Orice copil are o cale,
Orice copil are un gând,
Călătorind pe cer la vale
Şi printre spini din când în când.

Orice copil are un leagăn,
Orice copil crede-n poveşti,
Adăpostind o lume-ntreagă-n
Curaţii ochi copilăreşti.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Ţărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi–aş fi dorit...

Era atâta primăvară
În ochii tăi când te-am văzut,
Că aş fi dorit să fiu lumina
Ce-ţi mângâie intregul chip.

Mi-aş fi dorit să fiu eu vântul
Ce-ţi vântură rochia inflorată
Şi părul tău să-l răscolesc
Suflându-ţi flori pe la urechi.

Şi aş fi dorit să fiu şi soare
Să te cuprindă a mea căldură;
Şi ploaia ce te răcoreşte
Şi curcubeu după furtună.

Mi-aş fi dorit să fiu eu luna
Ce o priveşti târziu in noapte;
Apoi, când somnul te cuprinde,
Să-ţi invadez visele toate.
Să mă visezi in tot şi-n toate

[...] Citeşte tot

poezie de Angelina Nădejde (2 iulie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înserarea
(Fragment dintr-un poem)

După culmi de piatră sură când îşi pleacă-ncet mărirea,
Soarele sărută codrii unde doarme mânăstirea.
Între brazi feriţi de vânturi, lângă zid de stâncă drept,
A durat-o-n vremuri grele domn viteaz şi înţelept.

Sus, la turla care-apasă boltă grea de cărămidă,
Pe o lespede umbrită în privazul de firidă,
Slova veche, ocrotită de al vremii sfânt Visternic,
Spune leatul şi domnia voievodului cucernic.

Umbra lui veghează parcă din bătrânele chilii
Prin despicătura neagră a ferestrelor pustii...
Dar acum încremenită poarta schitului rămâne,
Când coboară seara, nimeni n-o mai mişcă din ţâţâne.

Vremea-i macină cu-ncetul putregaiul sub zăbrele,
Pe veriga ruginită nu mai cad lacăte grele, –

[...] Citeşte tot

citat celebru din George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre ea...

pentru Clari

Te-am regăsit când nu aveam speranţă,
Că ai să vii, s-apari din nou la mine...
Şi cu iubire ai topit frica de gheaţă,
Şi m-ai iubit... cum te iubeşti pe sine.

Pe coridoare de nepătruns, înspre oglindă
Se presăra un praf de stele translucid,
Şi-o zână luneca să prindă
Acele suflete rătăcind avid.

Menirea-i fură somnul şi iubirea,
S-a dăruit să dea iubire celor mulţi...
Jertfindu-şi chiar şi fericirea
Salvând pe cei trăind ca morţi.

S-a ferecat într-un castel fără ferestre
Deşi, lumina îi e prezentă peste tot...
Cuvintele-i nu sunt decât măiestre

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bujorii

S-au întrecut toţi bujorii
Şiau explodat în floare,
Ce miresme îmbătătoare!
Ce splendoare în cărări!
Simfonie de culori
Cu broboade de sudoare,
Picturi vii scăldată în soare,
Pentru a lumii încântare,
Haideţi, oameni iubitori,
Să le ocrotim minunea!
Pentru vremuri viitoare.

Valeria Mahok (1 iunie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Splendori în castani

castanii-şi proiectează florile spre cer
cu rafinament cu multă elegantă
zâmbesc fericiţi că au răzbit prin ger
că au în rădăcina eroică substanţă.

fiecare floare parcă-i o făclie
aprinsă de lumina de la Înviere
minune divină din cânt de ciocârlie
extinsă în azur fără bariere.

măreţii sub soare oglindite în lac
vântul le adie în ramuri de speranţă
în frunziş răcoros cântă un pitpalac
păsări şi copaci fac mândră alianţă.

candelabre aprinse la picioarele Tale
Doamne ne vorbeşti prin minuni vegetale.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O clipă de-mbrăţişare

O clipă de-mbrăţişare
Îmi aduce-n suflet soare
Şi-mi adaugă la viaţă
Ochii tăi de dimineaţă,
Tandri şi plini de lumină,
Trup din icoană divină,
Simt că anii se măresc
De când, floare, te iubesc
Şi mai simt ca-mbrăţişare
Dorul tău din depărtare

Aşadar fii fericită,
Poezia mea iubită!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tentaţii de vrajă

mă leg de Univers cu magnetism poetic
ador eliberarea de furtuni interioare
curge fericirea din condeiul frenetic
versul primăverii curge lin din soare.

sunt o fiinţă setoasă de lumină
precum izvorul de o sursă de apă
mă închin la pământul fără de vină
magnifice splendori să mă încapă.

e primăvară printre păsări cântătoare
florile se deschid în soarele blând
lumina angelică în muguri se pogoare
înverzind fericirea la mine în gând.

iubirea umple goluri interioare
versuri fermecate răsar rând pe rând.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crinul

Esti floarea ce aduce-n suflet puritate,
Ochii tresaltă în albul tău imaculat,
Când te-ai deschis s-au bucurat florile toate,
În nopţile-nstelate eşti rege nepătat.

Petale îţi surâd de soare mângâiate,
Îmi limpezeşti privirea şi gândul meu curat,
Eşti floarea ce aduce-n suflet puritate,
Ochii tresaltă în albul tău imaculat.

Suav, cuceritor, în aeru-înmiresmat
Dezlegi iubirile încătuşate,
Bondarii te-nsoţesc în prag de noapte,
Un fluture adoarme pe braţe legănat,
Eşti floarea ce aduce-n suflet puritate.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jucărie

ea stătea cu chirie într-o oglindă de pradă cu dinţi de zăpadă. ea îşi plătea sângele cu o fotografie pentru fiecare călătorie. ea se spăla corect pe dinţi şi pe viaţă, fără anestezie. ea mergea cu iubi la piaţă, să cumpere biscuiţi pentru o lebădă de hârtie. timpul se măsura în ceai de iasomie, se înmulţea cu dulceaţă, se înălţa până la aceeaşi stea nătăfleaţă, care într-o dimineaţă a chiulit de la lecţia de astrologie. atunci, toamna a intrat printr-o fracţie în bucătărie, cu un aer de nevinovăţie, camuflată într-o pisică de ceaţă şi a început să sape cu insomnie, sub pleoape de sare, până la rădăcina florii de soare. într-o noapte, pe când se scălda într-o lacrimă de lapte, a alunecat din beţie într-un melc din copilărie şi uite aşa, foarte zurlie, şi-a tras un glonte de marţipan, care-a intrat într-un pian, care trecea din întâmplare printr-un vis uitat deschis la colivie, care s-a sinucis, dulce şi clasic, într-o simfonie. uşor bacovian, îngerul gardian a trimis îndată trei tristeţi şi o castană coaptă de monotonie, să culeagă amprentele ploii de mătase, acuzată de igrasie până la oase. şi astăzi se mai se descoase această grozăvie. aici, la cofetărie.

poezie de Diana Dumitraciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneza

În pofida dezmierdării
Aerul cerea tămâie;
Soarele era de ceară
Şi ardea o lumânare…

Vântul unduia în treacăt
Lungi mănunchi de busuioc,
Iar o ploaie de aghiasmă
Cădea rece peste tot.

Pe un palid curcubeu
Zace-n disperare ziua;
Să răsară ea în bocet,
Cântec sobru, funerar?
Să îngroape ea natura
Într-o zi de cireşar?

Poate ea să roage noaptea
Să îi vină-n ajutor?
Să păstreze-n întuneric

[...] Citeşte tot

poezie de Raluca Maria Ganciu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea-i înălţătoare...

Iubirea-i înălţătoare
Cât ne-nveselim sub soare,
Cât udăm la rădăcină
Forma ei pusă-n lumină

Iubirea-i floare şi nai
În credinţele din rai,
Puse-n crucea răsucită
Într-o coastă învechită.

Ard în focul ei subţire
Clipe lungi de fericire,
Apoi cu îndemânare
Înzestrez fulgii de soare!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gărgăriţa

Gărgăriţă, gărgărea,
Tu eşti o zburătorea,
În curte la grădiniţă,
Te admiră o fetiţă.

Tu mai zbori din floare-n floare
De cum soarele răsare,
În frumoasa poieniţă,
Unde este o fetiţă.

Carapacea cu buline,
Ele se potrivesc pe tine;
Aşa ar vrea o fetiţă
Colorată, o rochiţă.

poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opţiunea destinului

Dă în muguri crucea pe morminte
hăt în jos la morţi e primăvară
să păşim copii cu luare-aminte
dacă vrem pământul să nu doară

Hăt mai jos la morţi e primăvară
parcă se aude-n ierburi cucul
cântâ în fântâni parc-o vioară
vai ce umbră crudă are nucul

Parcă se aude-n ierburi cucul
să zburăm copii cu luare-aminte
soarele prin nori îşi plimbă plugul
crucea dă în floare pe morminte

Hăt mai jos la morţi e primăvară
să trăim ca moartea să nu-i doară

poezie de Costel Zăgan din revista "Ţara de Sus", nr.3-4 (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!