Textele de mai jos conțin referiri la stele, dar cu o relevanță mică.
Odă proximei gingășii
Iubitei mele, Doina
Zău iubito ce ți-aș face
dacă m-ai lăsa în pace
Tu și gingășia-ți dură
mi-ați lăsat stele în gură
Nici nu pot să o deschid
căci apar ferestre-n zid
Unde-i ziua mai adâncă
sar luminile din stâncă
Stele sar pe sâni pe brâu
și te naști din tot ce scriu
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (1 mai 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâinile plâng pe masă
S-au
înțelenit
stelele
Iubito
De-atâtea
vise
și
copilării
Cuvintele
cad
Ghilotine
pe
gâtul
nopților
pustii
poezie de Costel Zăgan din Interludiu (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Numai jalea bolții albastre
Dragă Kitty nu te supăra Însă
lumea-i cetatea prostiei Așa că
nu prea-i duc dorul Deși sunt
în această cușcă viața mea în
conjurată de zăbrelele zilelor
Păzită cu strășnicie de acest
gardian rece soarele Și unde
mă trezesc noapte de noapte
cu trupul scăldat
de
lacrimile stelelor
poezie de Costel Zăgan din Contrajurnalul Annei Frank (24 octombrie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul ca dorință
Vrei să-mi ții de urât frumoaso
să ieșim diseară-ntr-un poem
pentru tine zău steaua mi-am ars-o
doar c-o interjecție te chem
Hai diseară-ntr-un poem
să te fac hiperbolă c-o sărutare
c-un sonet de-amor să te blestem
și din cer buzna să dăm în mare
Să te fac hiperbolă c-o sărutare
pentru tine zău steaua mi-am ars-o
pentr-un amurg de fată mare
vrei să-mi ții de urât frumoaso
Să ieșim diseară-ntr-un poem
și cu nume de femeie să te chem
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Erezie de mătase
Bijuterie-înrourată de carne și de foc
cu sânii de zăpadă și coapse de smarald
numai lângă stele ai mai avea un loc
icoană pentru care în zeci de iaduri ard
Cu sânii de zăpadă și coapse de smarald
chiar astăzi frumusețea e un atac de cord
în apele iubirii ca un copil mă scald
ca noaptea mea cu ziua să fie iar de-acord
Doamne frumusețea e un atac de cord
și numai printre stele am mai avea noi loc
când sânii tăi iubito mi-arată Polul Nord
bijuterie-înrourată de carne și de foc
Cu sânii de zăpadă și coapse de smarald
cu flori de tei să ningă și-n cer să fie cald
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem de mutat munții din loc
Parcă
visul
s-ar
furișa
Din
măruntaiele nopții
În
noaptea fragedă
a
trupului
Parcă stelele
vijelios
se-nalță
din
veșnicia sufletului
Visez și zbor
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (28 mai 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătută pe muchie de cuțit
Și-aoleu muică ce treabă
steaua noastră-i tare slabă
De-a rămas colea pe cer
într-un colț așa stingher
Poate Doamne-ar trebui
să-i punem punctul pe i
Care I Doamne ne iartă
dacă steaua noastră-i moartă
După calcule făcute
o de minți recunoscute
Și de stânga și de dreapta
uite-așa ne joacă soarta
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (23 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Erezia poemului în doi
Coapsele tale frumoaso
freamătă dincolo de infinit
alb cu sens giratoriu
sărut dizolvat din floare-n floare
tăcerea erotizată
se precipită spre centrul poemului
acolo unde poetul face schimb de stele
în continuare
cu dragostea lui cea de toate nopțile
la semafor
o fantomă așteaptă zadarnic
să se întrupeze din jale
doar eu
mă grăbesc din ce în ce mai încet
spre capătul nopții
spre
capătul poemului
altă erezie convertibilă
n-am
găsit
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Erezii second hand (2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu redivivus
Cerul parcă s-a dechis
Eminescu stă să vină
ca un vis parcă din vis
Dumnezeu îl ia de mână
Eminescu stă să vină
pământul este o floare
văzduhul parcă-i lumină
cuvântul parcă ne doare
Pământul este o floare
ca un vis parcă din vis
stelele sunt la picioare
cerul parcă s-a deschis
Eminescu stă să vină
ca lumină din lumină
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (13 ianuarie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăceri de buzunar
Au luat-o razna salcâmii
se catapultează-n cer
asta cică-i poanta lumii
omul cocoașă de dromader
Își catapultează-n cer
pustiul ce l-a născut
Doamne dacă are fler
își face stele din lut
Vidul care l-a născut
o fi asta poanta lumii
îl salvează prin sărut
au luat-o razna salcâmii
Au catapultat în cer
astăzi ultimul mister
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (8 iunie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cimitirul din cer
Satul meu carne de tun
pentru cei de la oraș
viitorul la ce-i bun
când trecutul este laș
Pentru cei de la oraș
vaci atât bune de muls
sufletul un fel de caș
dintre stele iată smuls
Vacă atât bună de muls
viitorul la ce-i bun
când prezentul n-are puls
satul meu carne de tun
Pentru cei de nicăieri
nu cânți doinele le zbieri
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (23 august 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rău de poezie
Zău ai rău de poezie
de-aia nu mai poți zbura
și-mi dai aripile mie
ce să fac în slava ta
Dacă vrei eu pot zbura
d(o)ar atât adânc în tine
acolo e steaua mea
o ating și-mi este bine
D(o)ar atât adânc în tine
mi-ai dat aripile mie
să vedem dacă m-or ține
eu n-am rău de poezie
Totuși un trasplant de-aripă
nu se face-așa în pripă
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerșetorul de stele
Ay dă-mi și mie o steluță
c-am rămas pe întuneric
și-aș întinde-o în căruță
însă știu că totu-i sferic
C-ai rămas pe întuneric
domnule nu-i o noutate
universul cel himeric
iar te-a dat pe spate
Domnule nu-i o noutate
ce-ai întinde-o în căruță
numai așa pe jumătate
dă-mi și mie o steluță
C-am rămas pe întuneric
taci odată ești coleric
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (12 februarie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lirică preventivă
Sunt poet dar mă tratez
degeaba sunați pompierii
focul meu are doar miez
undeva la malul mării
Degeaba sunați pompierii
marea este în vacanță
și-au ieșit pe cer oierii
cu stele în transhumanță
Marea este în vacanță
focul fiind al meu crez
am flăcările-n balanță
sunt poet dar mă tratez
Poa`să vină și pompierii
să-mi stingă focu-nvierii
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colinda pașilor pierduți
Nouraș zăpadă-n dungi
iarnă dragă când ajungi
dusă-i frunza de prin vii
pe la noi de ce nu vii
Stele cad în Bethleem
să nu cadă toți mă tem
și-or veni colindătorii
când s-or naște visătorii
Dumnezeu poate-a crescut
și ne-o ține de urât
ca să dea ăn noi cu fulgi
nouraș zăpadă-ș dungi
Tu-mi știi pasul pe de rost
iarnă dragă unde-ai fost
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (10 decembrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind abreviat
Lerui-ler ce dulce vis
astă-noapte s-a deschis
lerui-ler cireși în floare
ninge Doamne și mă doare
Lerui-ler dar în genunchi
strâng ninsorile mănunchi
lerui-ler fetele mele
dau în lume vai cu stele
Lerui-ler flăcăii mei
luptă zău ca niște zmei
lumea tace și-i admiră
tac și eu însă la liră
Tac și scriu lerui-ler
când de of și când de cer
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 decembrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scântei și cuvinte
Suflu-n carnea ta de jar
cu sărutul meu de miere
și luceafăr și măgar
iau ce n-aș putea vai cere
Cu sărutul meu de miere
stârnesc stelele din tine
răsărind în alte ere
dragostea de-a pururi vine
Stârnind stelele din mine
o luceafăr și măgar
cred că totuși ar fi bine
doar în carnea ta de jar
Căci sărutul meu de miere
toată veșnicia-ți cere
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (13 iulie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Râul sinucigaș
Mi-au pus flacăra în lanțuri
rugul l-au legat de foc
de-au fugit norii prin șanțuri
nasul lor să aibă loc
Rugul l-au legat de foc
însăși viața-i face vânt
și ca să aibă noroc
la stele nu stau la rând
Însăși viața-mi face vânt
norii stau pitiți prin șanțuri
eu mai ard într-un cuvânt
facăra n-o am în lanțuri
Iar ca să vă facă loc
viața se aruncă-n foc
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 aprilie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cimitirul de stele
Ochii mei visează poezii
de hiperbole mâna e gata
norule poți să mă ții
cât să-i strâng mâna lui tata
De hiperbole noaptea e gata
stele-s Doamne peste tot
semne dintr-o floare-mi face fata
c-o lumină să-i răspund mai pot
Stele-s Doamne peste tot
norule poți să mă ții
inima mea iată-i pe rod
ochii mei visează poezii
De hiperbole mâna e gata
și aruncă stele cu lopata
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (19 martie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
În numele și-n prenumele matale bădie
Vă cam țineți de povești
poate-o să se rupă creanga
copilărie iată ultimele vești
fulgii vor cădea gratuit toată iarna
Poate să se rupă creanga
Doamne-i doldora de stele
fulgii duc pe sus targa
cu mireasa iluziei mele
Doamne-i doldora de stele
copilărie ținta mea ești
de tine mi-s lacrimile grele
hai și spune-mi iar povești
Și viața și moartea treacă meargă
în numele și-n prenumele lui Ion Creangă
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (3 martie 2004)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Costel Zăgan despre stele, adresa este: