Citate despre fluturi și timp, pagina 5
Lipsa ta...
Și lipsa ta mă arde pân' la sânge!
Și dorul mă mistuie ușor...
Speranța pe zi tot mi se frânge,
Și uneori, parcă aș vrea să mor...
Și te-am iubit cu multă pasiune...
Oare cum n-ai simțit ce eu ți-am dat?!
Inima mea, multe povești ar spune
Despre un paradox de rai și iad...
Și lipsa ta mă doare tot mai tare,
Trec anotimpuri... tu ești o amintire!
Vrei să reînvii trecutul oare?...
Mai vrei să fie între noi iubire...?
Dacă nu simți și n-ai simțit nici fluturi,
Ce se zbăteau când mă vedeai pe mine...
E timpul printr-o palmă să mă scuturi,
E timpul să uit tot despre tine!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crăciun
infirm, surd, înțepenit, mutilat, rigid, umil, malign,
bizar, schilodit, diform, orb, scrântit, maladiv
făra fluturi și dorințe arzătoare
fără ea și el
fără hohote de râs
de plâns
fără șoapte
plăpânde,
fără soare și omăt
doar sticle de suc gârbovite
așezate la marginea patului
doar hârtii subțiate
măzgălite
îngălbenite
vlăguite de timp
de aceleași rânduri neatinse
topite într-un descântec
de iarnă
[...] Citește tot
poezie de Joulie Jamille
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Magice gălbenele
Întunericul serii coboară din munți
Cu mâna ta ce-mi mângâie chipul,
În cameră, gălbenele-n ulcele de pământ
ne zâmbesc
Pe muzica neuitatelor clipe.
Privirea ta delicat trandafir
Mă cheamă s-o sorb cu săruturi,
Oglinzile sufletului să-și găsească
în lumină ecou
Doar simțind esența din gânduri.
Ești aproape, acum, de sufletul meu,
În freamătul frunzelor toamnei!
Pe cer, doar stelele ne mai vorbesc
În ploi ce cad valuri-valuri
Vestitorii nopților ce-și aduc din trecut
Dorințele transformate în fluturi,
Petalele gălbenelelor, uitate de timp,
În pletele-ți jucăușe cu vântul...
poezie de Alexandru Răduț din volumul de versuri O avalanșă de tandrețe (octombrie 2014)
Adăugat de Diana Marinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu uit că sunt poet
Poetului îi șade bine
Să fie trândav, bleu și pur.
Mânânce miere de albine,
Beie din sticle borș de-azur.
Îmbuibă-se printre chiftele,
Cu târtițe de fluturi moi.
Poetul trebuie să-și spele
Zilnic picioarele-n oloi.
Și mâinile în lapte dulce,
Și fața-n bulion de crin.
Dânsul de-a pururi va să-și culce
Pe plusuri trupul longilin.
Să nu citească, să nu scrie,
Ci numai doar poet să fie,
Cu papanași la pălărie
Și c-o iubită fistichie
Ce are sâni cât garderoba
[...] Citește tot
poezie de Emil Brumaru (1977)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nepăsare
Umbre negre, lungi pândesc
În a gândului ogradă
Peste tot se ofilesc,
Frunze, fluturi, nori grămadă.
Dintr-un timp uitat și rece
Ies afară la iveală,
Sentimente făr' de lege
Din a minții-urzeală.
Casele-au îmbătrânit
Ca un suflet fără casă
Am uitat când am murit,
Am murit și nici nu-mi pasă!
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statuia de nisip
Doar drumurile străbătute au amintiri
și caut locașul îngerilor din priviri,
nimicul nu ne va rămâne niciodată,
dar stăm pe-o imprecizie acreditată.
O! Doamne de-atâtea ori mă pierd pe urma ta,
am vrut să-mi sculptez o zi dar mi-au luat dalta,
visez mereu un fluture sărutând o floare,
dar pe spânzurații din lume nimic nu-i doare.
Vreau zile cu priveliște strălucitoare,
să mângâi soarta tristă pusă în vâltoare
și să cobor o stâncă fără de pieire,
iar apoi secole să plimb în nemurire.
Umblăm prin anotimpuri fără o lanternă,
iar un ghiocel a uitat limba maternă,
o garoafă moartă e-ntr-o găleată goală,
tragedii tăcute sunt zilele de școală.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fluturi in stomac
Dimineața,
încă ne ține legați
de rouă
cu sforile viguroase
ale viselor
de cu noaptea;
au noduri groase,
imposibil de dezlegat cu sărutări.
Peste două ore,
am reușit să te trezesc,
gâdilându-ți
coapsele,
necoapte,
cu puful de pe râsetele
a trei copii
și cu aroma amăruie,
a unui fluture
de noapte
beat (de lumina dimineții).
[...] Citește tot
poezie de Raluca Turliu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino!...
Singuri nu știm când
Anii rând pe rând
Au trecut în zbor
Ca un fulg ușor.
Eram doi copii
Zburdând printre câmpii
Printre fluturași
Ca doi îngerași.
Și printre floricele
Ades te pierdeam
Căci mereu cu ele
Te asemănam.
Te prindeam de umeri
Dacă te găseam
Trebuind să numeri
Când te sărutam.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenușa din palmă
Cu timpul arzând în mine,
mai urc o dată
Muntele;
dicolo de orizont
cântecul luminează,
amintindu-mi
că cenușa din palmă
a fost cândva fluture...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ritm și cadență
zile bune zile rele le trăiesc sunt ale mele
nu am timp de supărare nici când inima tresare
flori din stele sunt cusute pe dantelate perdele
farmec nestatornic are lumea soarelui răsare.
clipe defecte clipe perfecte ritmuri de efecte
păsări și fluturi în zbor lin spre începuturi
pasiuni selecte pe un drum cu mari proiecte
voluptoase săruturi calde calme răsărituri.
sfaturi dragi de mag le-am primit cu drag
romanța din lună oameni buni adună
toți anii în șirag trec al inimii prag
tâmple sub cunună cu amintiri răsună.
cerul fericiri împarte le apăr de moarte
ample viziuni de carte transmise departe.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbare
Nu mă voi mai întreba, atunci,
Ci voi ști.
Frunzele se schimbă și florile, și fluturii,
Și după ani și ani rămân aceleași, aceiași.
Sânul mării se înalță suspinând spre lună,
Dar luna și marea rămân întotdeauna aceleași
Ca și-n alte vremuri, copacii stau încordați și singuri,
Și extind golul unui geamăt al acelor alte vremuri.
Tu vei fi tu însuți,
Te voi găsi mai întreg, dar nu altul,
Pentru recolta anilor nefericiți.
Marea respiră, prăsește sau devine mai zgomotosă,
E strălucitoare sau neguroasă și sfârșit de lume:
Și marea-i o permanență a schimbării.
[...] Citește tot
poezie de Raymond Knister, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor
Mi-e dor de-orasul din copilarie,
Mi-e dor de zilele trecute
Pe cand zburdam cu veselie,
Mi-e dor de noptile pierdute,
Ce imi pareau o vesnicie.
Mi-e dor de muntele cu nor,
Mi-e dor de freamat lin de brazi,
De murmur tainic de izvor,
Mi-e dor de tine azi!
Mi-e dor de zilele copilariei,
De fluturi si de cant de nai,
De gustul aromat al viei,
De chipul tau, de al tau grai,
Mi-e dor de tine, dor...
poezie de Sergiu Ivanov
Adăugat de Medeea Pascu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimeni nu poate explica această iubire (fragment)
Nimeni nu poate explica această iubire pe lacul de la vest este plăcut.
Serenitatea decorului vine de dincolo de timp.
Fluturi în zbor se urmăresc unul pe celălalt,
Doritori să ajungă, beți, printre flori.
Nimeni nu poate ști că aromesc leneș aici, sprijinit de copastia bărcii.
Iarbă mirositoare sub raze de lumină piezișe,
În depărtare ceață albăstruie pe ape,
O egretă albă venind în zbor planat dinspre Insulele Vieții fără Sârșit.
poezie clasică de Ouyang Xiu din Culegând mure, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericirea ne este menită tuturor. Fragilă ca un fluture, frumoasă ca o floare. Nu încape în versuri. Se percepe în clipe, locuiește în inima noastră dincolo de timp.
citat din E. Wright
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adâncul
adâncul neadormit în noapte
cu o întindere până la căldura zilei
fluturi agitați și îngeri creând miraje fanteziste
cu lanterne light
provocări migrând de sub povara lanțului
toamna dansând pe coregrafie de cocori
și răscoliri neexplicate ce sacrifică secundele verzi
până ce visul biruie locuindu-mă
totul se petrece așezându-mi absența pe norii stranii
poemele devenind bucăți de lună intrând pe fereastră
păcatele fiind lăsate la intrare.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna creatoare de iubiri
luna inventa pașii de dans din sălile sale
băiatul auzea muzica
dezlegată în propriile cuvinte
mi-e delirul vânt peste pământul încins
strig după ploaie
să vină ropote reci
stingă-se focul dor ce mi-a cuprins visul
în care tu exiști ai palmele moi
îmi cuprinzi obrajii râzând ca un copil
de toate ne-ar fi închise
am aluneca ca pe suprafața oglinzii
văzând misterul neputând să-l simțim
ne-am sătura de viață
iluzie fericirea ar părea
nu am spera așteptând schimbarea imaginii
ar fi un film pentru care plătim
să vedem cum trăim marionete
în față mereu deschizi drumul
duce dincolo timpul arată clipa
când te-ai născut unde țâșnesc izvoare
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Claudia Iakab
Adăugat de Patricia Moise
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floare deschisă-
un fluture albastru
bătând din aripi.
*
Legănându-se
paianjenul pe pânză-
un mic ucigaș.
*
Foșnetul frunzei-
căderea înserării
sub lună plină.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
Se-ntoarce toamna iar, cu aiureli
De vânt pe la ferești,
Tu, suflet plin de griji și de-ndoieli,
Te-nfiorezi de tristele-i povești...
El povestește despre moarte foi
Pe care le gonește ca pe-un roi,
Ca pe-un convoi
De fluturi morți, și ți le aruncă-n geam.
El stinge crini, și roze, și zambile,
El frânge ramuri,
Și plânge, și se tânguiește zile
întregi și nopti întregi, necontenit.
Acuma stins și parcă ostenit
Abia suspină,
Ca plânsul violinei în surdină,
Apoi își schimbă fără veste tonul
Și uimit 1-auzi cum suie
Din nou diapazonul
Și suieră, și fluieră, și vuie,
Și vâjâie, și hohotă, și geme
[...] Citește tot
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu compensează efemeritatea fluturelui cu frumusețea lui de pe urmă. Omul primește în dar bătrânețea, după ani și ani în care și-a căutat aripile și nu le-a găsit...
aforism de Ionuț Caragea din din volumul în pregătire Căutătorul de amintiri (22 iunie 2022)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renaștere
S-au prins cuvintele, semințe de înfloriri,
de catapeteasma inimii.
Au izbucnit în altarul timpului cu înflorirea rugăciunii,
alchimist pentru bobocii tăcuți ai palmelor universului.
S-au înlănțuit ca prinse în horă.
Zglobii se avântă în față și în spate,
dincolo de chipul dimineții, solie luminii, aprinzănd farul gândurilor.
E un sărut lipit de cerul clipelor,
cu dor de sfințenia vieții.
Din ele se întrupează culoarea amintirii,
din ele se nasc bănuielile de creștere
pentru spicele înscăunate de cinstea virtuților.
Au răsărit cuvintele, fluturi, de pipăit sufletul iubirii.
Miros a mosc și a scorțișoară, a casă de trecut pragul cu talpile goale
pentru împărtășirea din intimitatea aerului.
S-au aprins fețele lor visătoare,
s-au învăluit de ghicitorile purpurii ale rătăcirii prin sine,
în căutarea locului de ascultat pulsul vremii.
Își schimbă vestimentația, se gătesc de primenirea anilor
cu îndreptări de secunde pe axa conectării la izvor.
[...] Citește tot
poezie de Iulia Dragomir (27 septembrie 2019)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre fluturi și timp, adresa este: