Citate despre mântuire și viață, pagina 5
Poem de dragoste după cel de-al treilea război mondial
Iubito n-avem nici un nume
Doi prieteni buni, veniți la mal
Nu ne-am lăsat uciși de Lume
Nici de războiul mondial
Ne-am tras la loterie sorții
Și-am înviat devreme-n zori
Am pus iubirea-n calea morții
Și am ieșit învingători
Tu ești de-acum o Evă dulce
Iar eu doar un Adam stingher
Ce-așteaptă noaptea să își culce
Firavul trup pe-un colț de cer
Suntem doar noi pesemne-n Lume
Dintre iubirile ce-au fost
Și ne mințim c-avem un nume
Și ne mințim c-avem un rost
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iată vin colindători
Iată, vin colindători,
florile dalbe,
Noaptea pe la cântători,
florile dalbe.
Și ei vin mere, mereu,
florile dalbe,
Și-L aduc pe Dumnezeu
florile dalbe.
Și-L aduc pe Dumnezeu
florile dalbe,
Să vă vă mântuie de rău
florile dalbe.
Inima să întărrească,
florile dalbe,
Oamenii să înfrățească,
florile dalbe.
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În Hristos e mântuirea
cel mai scump dar pe pământ
e Isus din Nazaret
al Lui Dumnezeu Cuvânt
și-al vieții vii Profet
cea mai scumpă dar comoară
care ni s-a oferit
este Domnul ce coboară
până lângă cel smerit
lâng-un suflet care zace
astăzi fără ajutor
însă vrea eterna pace
al vieții Creator
cea mai scumpă azi lumină
e lumina mântuirii
ce ne face fără vină
de pe căile pieirii
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (2 octombrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păcat originar
De ce, frumoasă Eva, cu soarele în plete,
Lăsat-ai un biet șarpe cu vorbe să te îmbete
Și-n loc s-asculți smerită de Dumnezeu preasfântul
Ai rupt degrabă mărul nesocotind Cuvântul?
Și tu, Adam, părinte, din Dumnezeu scânteie,
De ce fără să pregeți te-ai luat după femeie?
De ce n-ai învățat-o, căci tu erai bărbatul,
De ce cu nepăsare ați săvârșit păcatul?
Noi toți, din vina voastră, pierdut-am Paradisul,
Trăim doar cu speranța și ne hrănim cu visul,
Tânjim să fim în ceruri, dar nu e cu putință,
Ne-am săturat de trudă, nevoi și suferință.
O, Doamne, nu fi aspru, ridică-ne din tină
Redă-ne fericirea și-a ochilor lumină
Să te vedem la față, să îți cunoaștem firea,
Și să-nțelegem astfel ce este mântuirea!
poezie de Octavian Cocoș (22 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dacă nu îți place ziua de luni, e semn că activitatea principală a vieții tale îți face rău în loc să îți facă bine. Dacă aștepți weekendurile și concediile ca pe o izbăvire, e un alt semn. Să cauți să evadezi e semn că trăiești prizonier în activitatea pe care tu ai ales-o. Ce faci dormi? Trezește-te! Ori ți-ai uitat chemarea?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul frumos nu este vizibil, el nu are imagine, el țâșnește, în aparență, într-un gest mic, iar gestul ăla, pentru tine, este izbăvitor și-ți persistă în suflet toată viața, ca o icoană.
Dan Puric în Despre omul frumos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiecare om plânge odată-n noapte
Dacă nopțile-ți sunt albe zile
Și te zbuciumi, trăind de azi pe mâine,
Și dacă ți-e de-ajuns cât ai trăit,
Ai vrea să mori, dar nu poți nici atât,
Strigă în noapte singur,
Pansează-ți rănile,
Purifică-ți sufletul,
Iluminează-ți gândul.
Da, câteodată mergi pe-un drum greșit,
Nu merită nimic din ce-ai trăit,
Si daca plingi singur, inabusit
Și-o șansă de-a trăi, n-ai nici atât,
Nu-i nici atunci târziu pentr-un alt drum
Spre o stea cu noroc, prin scrum și fum.
Dacă prietenii te-au părăsit
Și nu mai ai nimic din ce-ai avut,
Nici atunci nu-i târziu pentru-început,
[...] Citește tot
cântec interpretat de R.E.M., traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele vieții mele
Adevărul Tău îl vreau
Și lumina Ta Isus
Viața-ntreagă să ți-o dau
Ca să-ți fiu în veci supus
În lumina mântuirii
Vreau viața să-mi zidesc
Și pe aripa iubirii
Eu prin Tine să pășesc
Luminat de-a Ta privire
De Cuvântul Tău cel Sfânt
Doamne în neprihănire
Să-mi faci viața pe pământ
Fii Tu soarele vieții
Care azi mă luminează
Și-n câmpia tinereții
Cu drag Isus mă așează
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (7 aprilie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înaintarea în viața duhovnicească e gândită în concepția creștină în trei etape, și anume: prima este mântuirea, a doua este iluminarea și a treia este unirea cu Dumnezeu sau desăvârșirea.
Teofil Părăian în Bucuriile credinței (2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să te aservești, să-ți afli un stăpân, iată ce caută fiecare. Și tocmai ce refuză scepticul. El știe totuși că de îndată ce slujești, ești mântuit, pentru că ai ales; și orice alegere este o sfidare aruncată nedeterminării, blestemului, infinitului. Oamenii au nevoie de puncte de spijin, ei vor cu orice preț certitudinea, chiar în detrimentul adevărului. Și fiindcă certitudinea e dătătoare de viață, iar ei nu se pot lipsi de ea, chiar când o știu mincinoasă, vor trece peste orice scrupul în strădania lor de a o obține.
Emil Cioran în Căderea în timp, Demonul este sceptic?
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Purtătoare de viață
Femeie frumoasă, dai lumii-lumină,
Din pântec ce crește iubirea în rod,
Ai pus nemurirea plămadă în tină
Și fire de viață făcutu-le-ai nod.
Acum ești potir, ți-e trupul-ofranda,
Scânteia divină aprinsă-n zidire,
Bărbatul în mir îmbracă triada
Și-ntreaga ființă-i dumnezeire.
Ai luat de la stâncă tăria să rabzi
Când taie în tine durerea ca lama,
Dar ce bucurie în suflet, ce arzi,
Când puiul de om își caută mama!
Ești totul în toate, aceasta-i menirea
Sădești bucurie aici pe pământ,
Prin jertfa adusă, primești mântuirea,
Mărită femeie, ești lutul cel sfânt...
poezie de Angelina Nădejde (22 iunie 2013)
Adăugat de angelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vreme de toamnă
iarăși toamna ne răsfață
cu frunzele în cădere
și ne arată altă față
a vieții de mistere
câți copaci sunt astăzi goi
fără frunze și priviri
căci e vremea pe la noi
de zbor și de-nchipuiri
astăzi ninge doar cu frunze
cu priviri încrucișate
mințile să ne pătrunze
judecățile curate
căci schimbarea s-a făcut
nu importă ce tu crezi
noul pas s-a început
îl primești ori iată-l pierzi
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (16 octombrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă-mi aripi, Doamne
Dă-mi aripi, Doamne, ca să zbor
peste muntele cu nor.
Dă-mi aripi, Doamne, ca să trec
marea, fără să mă-înec.
Aripi, Doamne, de-aș avea,
către cer m-aș înălța,
Mai liber ca pasărea,
la Tine aș cuteza.
Aș pluti în zborul lin
către cerul Tău sublim.
Cânt de slavă-aș înălța,
la picioare Ți-aș cădea,
viața Ți-aș încredința.
Că Tu ești ocrotitorul,
Tu ești și mântuitorul.
La Tine, Doamne, mă-închin.
Iartă-mă, Doamne! AMIN!
poezie de Dumitru Delcă (10 octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciunea unui dac
Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de viață dătător,
Nu era azi, nici mâne, nici ieri, nici totdeuna,
Căci unul erau toate și totul era una;
Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată
Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată,
Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi
Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?
El singur zeu stătut-au nainte de-a fi zeii
Și din noian de ape puteri au dat scânteii,
El zeilor dă suflet și lumii fericire,
El este-al omenimei isvor de mântuire
Sus inimile voastre! Cântare aduceți-i,
El este moartea morții și învierea vieții!
Și el îmi dete ochii să văd lumina zilei,
Și inima-mi împlut-au cu farmecele milei,
În vuietul de vânturi auzit-am a lui mers
Și-n glas purtat de cântec simții duiosu-i viers,
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1 septembrie 1879)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalm
mă-nvăluie superbe perdele de lumină
când inima-mi acopăr cu liniște și pace
în veghea lunii cu candoarea lină
visez că iubesc că fac tot ce-mi place.
săptămâna patimilor o trăiesc intens
Cristos poartă și crucea mea în spate
viața cu credință are magic sens
izvorul mântuirii mă spală de păcate.
după orice suferință învie bucuria
și trăiesc împăcată minunile vieții
steaua dragostei depune mărturia
în fața cerului unde cântă profeții.
eu nu-l tradez pe Iisus la Cina cea de Taină
îmbrac lumina Lui ca pe o sfântă haină.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea ne-a salvat
nu prin studii și învățătură
se nasc oameni pe pământ
ci se nasc după Scriptură
prin al Vieții Sfânt Cuvânt
nu știința oameni face
nici măcar filozofia
ci Adevăru dacă-ți place
îți dă viața veșnicia
a lumii învățătură
uneori monștri crează
căutând altă alură
ea direcția-și gripează
nu știința e menirea
omului de pe pământ
ci sfințenia iubirea
voia sacră a Celui Sfânt
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (10 iulie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Morți sau vii?...
Moarte în viață sau viață în moarte?
Cum e acum și cine socoate?
Dacă plătim trai într-o dată?
Prin izbăviri înseamnă spre-o poartă?
Unde ne-aflăm și unde-i mai bine?
Dacă înviem prin moarte în sine?
Dacă amăgim pe-atâtea suspine?
Doar de-a trăi în moartea de mâine.
Viață și moarte și invers se poate
Lumina-ntuneric cum se împarte?
Dacă ne-așteaptă o altfel de rimă?
Dacă e-aici morți nașterii vină?
Nașteri din moarte, murim a ne naște,
Dacă-i aceasta poarta spre toate?
Dacă-i continuu în cerc repetate?
Timpuri de-acum cu ce-i pe-altă parte.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nașterea Domnului și a Creștinătății
NAȘTEREA DOMNULUI ȘI A CREȘTINĂTĂȚII
Când vezi că vine iarna cu viscol și ninsoare
Iar viața din natură o trece-n hibernare,
Fii om bun și omenos la sfântă sărbătoare,
A Nașterii lui Hristos și-a lumii creștinare!
Când obicei te-ndeamnă la veselie mare,
Din cornul abundenței dă și celui ce n-are,
De întâlnești prin viața scurtă și trecătoare,
Destin nefast la oameni supuși la îndurare!
Și străduiește-te să faci din fiecare zi
Trăirea ideală, neștiind cât îți va fi
Pe cale, firul vieții cu visul nemuririi!
În rugăciuni cinstește praznicul veșnicirii!
Tradiția revine în anotimp de iarnă,
Cu destine umane, uitarea o să cearnă
Țărâna pe morminte sau cenușa în urnă,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Tradiții creștine și ritualuri românești (2008)
Adăugat de Maria Filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu am un Tată
Eu am un Tată scump în cer
Și-un Sfânt Mijlocitor mai am,
În încercări eu nu disper
Căci nu mai sunt cel ce eram.
Isus Hristos m-a mântuit
Și viața veșnică mi-a dat,
De făr'-de-legi m-a izbăvit,
În sânge haina mi-a spălat.
Cum voi putea să-I mulțumesc
Că pentru mine a murit?
Cum aș putea să-L părăsesc
Când pentru mine s-a jertfit?
Pe lemnul crucii El a plâns
Nu pentru El, ci pentru noi,
C-atât de josnici am ajuns,
La suflet și la minte goi...
[...] Citește tot
poezie de Dorel Puchea din Semințe de Rai
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adormirea Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului
(tradiții și ritualuri)
O sărbătoare vestită,
A Mariei Preacurată,
În Gustar e prăznuită
De cei ce numele-i poartă.
Adormirea Maicii Sfinte,
Spre viață veșnică în cer,
E aducere aminte
De minunile ce nu pier.
În ritualuri păstrate
De străbuni pe-a vieții cale,
Abundă sacralitate
Și mituri proverbiale.
Despre Maica Preacurată,
Născând Fiul Mântuirii,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Poeme Maicii Domnului (august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre mântuire și viață, adresa este: